Legea pentru funcționarea camerelor agricole, adoptată de Parlament. Cum vor reprezenta interesele fermierilor

Deputaţii au adoptat, marţi, cu majoritate de voturi, un proiect de lege care are ca obiect de reglementare înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea camerelor pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a Camerei Agricole Naţionale, precum şi abrogarea Legii nr. 283/2010.

Camerele agricole se constituie în urma alegerilor organizate la nivelul fiecărui judeţ şi la nivel naţional.

Potrivit unui amendament, societăţile comerciale înfiinţate de către camerele agricole, precum şi societăţile comerciale în acţionariatul cărora participă acestea trebuie să aplice principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare echitabile, între care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8.

Autorităţile publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile profesionale cu reprezentativitate naţională şi orice alte forme de asociere ale producătorilor agricoli, ale proprietarilor de fond forestier conlucrează, prin reprezentanţi, în vederea asigurării cadrului adecvat de înfiinţare, organizare şi funcţionare a camerei agricole la nivel judeţean şi naţional, în condiţiile legii, prevede un alt amendament.

„În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se înfiinţează Comitetul Naţional de Iniţiativă, format din maximum 25 de membri, dintre care: 14 reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale cu reprezentativitate naţională şi 7 reprezentanţi ai formelor de asociere ale producătorilor agricoli şi ale proprietarilor de fond forestier, propuşi de acestea, dintre care unul va fi ales prin vot secret preşedinte al Comitetului Naţional de Iniţiativă. În cazul în care numărul propunerilor depăşeşte 21 de reprezentanţi, se va supune la vot; 2 reprezentanţi propuşi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; un reprezentant propus de Ministerul Afacerilor Interne; un reprezentant propus de garda forestieră; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale înregistrează cererile, verifică respectarea procedurilor şi soluţionează contestaţiile până la înfiinţarea Comitetului Naţional de Iniţiativă”, mai prevede un amendament al proiectului.

La nivel judeţean, prin decizie a Comitetului Naţional de Iniţiativă, se constituie comitetul judeţean de iniţiativă, format din 11 membri, din care fac parte: directorul executiv al direcţiei pentru agricultură judeţene sau al municipiului Bucureşti, după caz; un reprezentant propus de inspectoratul teritorial de regim silvic şi de vânătoare; un reprezentant al instituţiei prefectului; 5 reprezentanţi propuşi de organizaţiile profesionale cu reprezentativitate naţională şi 3 reprezentanţi ai altor forme de asociere ale producătorilor agricoli şi ale proprietarilor de fond forestier; în cazul în care numărul propunerilor depăşeşte 8 reprezentanţi, se va supune la vot, potrivit unui alt amendament.

Comitetele judeţene de iniţiativă şi Comitetul Naţional de Iniţiativă sunt mandatate pentru înscrierea camerelor agricole judeţene şi a Camerei Agricole Naţionale, ca organizaţii private de interes public, nonprofit, în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi au sediul, până la data desfăşurării alegerilor, mai prevede proiectul.

Comitetul Naţional de Iniţiativă va avea obligaţia de a organiza, împreună cu autorităţile publice locale şi judeţene, acţiuni de diseminare a informaţiilor cu privire la organizarea alegerilor, importanţa lor şi data scrutinului în rândul alegătorilor. Data alegerilor se stabileşte în termen de 120 de zile de la înfiinţarea Comitetului Naţional de Iniţiativă, conform unui alt amendament.

Serviciul operaţional administrativ, denumit în continuare SOA, al Camerei Agricole Naţionale şi al camerelor agricole judeţene este constituit din personal contractual angajat potrivit legislaţiei în vigoare şi din personal preluat de la camerele agricole judeţene existente şi de la instituţiile publice ale căror atribuţii au fost preluate de camerele agricole nou înfiinţate, în limita posturilor aprobate. Camerele agricole se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile instituţiilor publice ale căror atribuţii au fost preluate, se menţionează în proiect.

Deputatul PNL Tinel Gheorghe a declarat în plen că se împlinesc 10 ani de când legea privind înfiinţarea camerelor agricole a primit aprobarea Parlamentului, aceasta nefiind aplicată, şi acum este modificată.

„Zece ani în care structurile astea trebuiau să funcţioneze, zece ani în care guvernele care s-au succedat, din motive politice, din varii motive, uneori financiare, n-au reuşit să pună în practică această lege. Acum venim cu altă lege, abrogăm legea care a fost adoptată acum 10 ani, care – spunem noi – este mai bună. Şi anticipăm că o să mai dureze încă zece ani ca să creăm o structură care să fie adaptată la nevoile şi necesităţile de dezvoltare ale celor care se ocupă de agricultură în ţară, de fermieri”, a spus acesta.

UDMR nu susţine legea, considerând că, aşa cum a ieşit din comisia de specialitate, nu va fi funcţională, a anunţat deputatul Magyar Lorand Balint.

„Ştim foarte bine că agricultura românească are nevoie de camere agricole, dar în forma actuală legea nu e funcţională. (…) Grupul UDMR nu va vota această lege”, a precizat deputatul.

Proiectul a fost adoptat de Senat, Camera Deputaţilor fiind decizională în acest caz. AICI, forma adoptată de Senat.

Ce prevede proiectul adoptat de Parlament

Camerele agricole sunt organizaţii private de interes public, deschise, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică şi create în scopul: