Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Legea pentru funcționarea camerelor agricole, adoptată de Parlament. Cum vor reprezenta interesele fermierilor


Publicat

teren agricol agricultura

Ce prevede proiectul adoptat de Parlament

Camerele agricole sunt organizaţii private de interes public, deschise, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică şi create în scopul:

a) reprezentării şi promovării interesele fermierilor agricoli, persoane fizice/juridice din agricultură, cu toate ramurile ei, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, turism rural şi agroturism, denumite în continuare domenii ale agriculturii şi conexe;

b) consultanţei şi promovării politicii agricole comune, a programelor naţionale de dezvoltare rurală, a strategiei şi politicilor României de susţinere financiară a agriculturii, a cercetării fundamentale şi aplicate, cu toate ramurile ei şi conexe;

c) intensificării absorbţiei fondurilor europene în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, pescuit şi acvacultură;

d) formării profesionale, al extensiei şi consultanţei în domeniile agriculturii şi conexe.

Camerele agricole județene au următoarele atribuții:

– reprezintă interesele fermierilor în relaţiile cu reprezentanţii consiliilor locale şi ai primăriilor;

– certifică calitatea de producător agricol;

– asigură consultanţă juridică de specialitate celor pe care îi reprezintă;

– reprezintă interesele camerei agricole judeţene în relaţia cu instituţiile judeţene, cu instituţiile deconcentrate şi descentralizate ale ministerelor în teritoriu şi ale consiliului judeţean;

– acordă asistenţă, consultanţă şi elaborează proiecte pentru accesarea fondurilor europene, de susţinere a producătorilor agricoli şi a altor programe de finanţare;

– organizează activităţi de popularizare şi asistenţă tehnică de specialitate prin înfiinţarea de loturi demonstrative, demonstraţii practice, târguri, expoziţii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri şi mese rotunde;

– asigură consultanţă cu caracter economic, de management al fermei, de marketing şi comercializare;

– avizează scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole, precum şi scoaterea din fondul forestier naţional a terenurilor cu vegetaţie forestieră;

– pot elabora documentaţiile pentru schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor;

– elaborează documentaţiile pentru înscrierea în cartea funciară a terenurilor agricole şi forestiere;

– avizează tăierile de nuci din afara fondului forestier;

– avizează tăierile vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional;

– oferă servicii fermierilor înscrişi în registrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în vederea absorbţiei fondurilor, plăţii directe, plăţii pentru zone defavorizate, plăţii compensatorii pentru măsurile de agromediu şi pentru toate formele de sprijin care pot fi acordate atât din bugetul Uniunii Europene, cât şi din bugetul naţional;

– aplică la nivel judeţean politica de formare profesională, organizează cursuri de calificare, specializare, perfecţionare, pentru formarea continuă a fermierilor, la solicitarea Camerei Agricole Naţionale;

– asigură consultanţă cu privire la aplicarea tehnologiilor în fermele arondate;

– asigură consultanţă fermierilor care doresc să îşi dezvolte programe de investiţii noi şi de modernizare;

– realizează materiale audiovizuale, emisiuni radio-TV la nivel judeţean;

– realizează fluxul informaţional cu înştiinţarea Camerei Agricole Naţionale prin editarea, multiplicarea şi distribuirea de materiale informative, reviste, cărţi, broşuri, pliante, tehnologii de cultură a plantelor şi de creştere a animalelor, proiecte tehnico-economice şi alte materiale de specialitate.

Camerele agricole reprezintă partenerul de dialog al autorităţilor publice cu competenţe în domeniile agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi conexe, precum şi al celorlalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, pe domeniile de competenţă. Consultarea camerelor agricole este obligatorie pentru orice situaţie care priveşte domeniul de activitate al acestora.

Membrii camerelor agricole judeţene pot fi:

a) Membri individuali: fermieri, persoane fizice sau juridice care desfăşoară activităţi în agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură, indiferent de domeniul de activitate, cu domiciliul/sediul în judeţul respectiv.

b) Membri colectivi: asociaţiile profesionale din domeniul agricol, forestier şi conexe înregistrate la nivel judeţean, precum şi grupuri de producători legal constituite; patronate din domeniul agricol, forestier şi conexe reprezentate în teritoriu; sindicate din domeniul agricol, forestier şi conexe reprezentate în teritoriu; cooperative agricole; ocoalele silvice care administrează/asigură servicii silvice pentru fondul forestier, altul decât proprietatea publică a statului; colegiul medicilor veterinari; instituţii de învăţământ şi/sau cercetare agricolă.

surse: agerpres.ro, cdep.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Șeful Hidroelectrica: România va ajunge în scenariul apocaliptic în care stingem lumina, dacă nu construim urgent noi centrale

Publicat

România va ajunge în scenariul apocaliptic în care va trebui să stingem lumina, dacă nu construim urgent noi centrale de producere a electricităţii din surse nepoluante, a afirmat, joi, Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

El a fost audiat în comisia de anchetă parlamentară privind cauzele preţurilor mari la energie şi a afirmat că multe dintre investiţiile în hidrocentrale ale companiei sunt blocate şi întârziate de autorităţile de mediu, pe motiv că ar distruge habitatele naturale.

„Vreau să aduc la cunoştinţă comisiei parlamentare de anchetă privind preţul energiei existenţa unor incoerenţe legislative care nu sunt de azi, de ieri. Au fost de-a lungul timpului în România şi au generat contradicţii între actele normative în vigoare, iar interpretarea lor a dus la situaţii absurde. Trebuie să vedem cum se pot corecta aceste situaţii absurde, astfel încât, respectând directivele europene şi legislaţia naţională, să ne atingem obiectivele”, a precizat Badea.

El a arătat că amenajările hidroenergetice nu distrug, ci creează habitate, iar zonele unde au fost construite hidrocentrale au fost ulterior desemnate situri Natura 2000.

„Targetul (de reducere a emisiilor pe care şi l-a asumat România – n. r.) este, din păcate, unul extrem, extrem de urgent. Suntem în ceasul al treisprezecelea, nici măcar nu mai suntem în ceasul al doisprezecelea în ceea ce priveşte tranziţia spre un sector energetic mai verde. Vedem că avem deficit de capacităţi de energie de ani de zile, ceea ce în România nu s-a mai întâmplat, preţul carbonului este la un nivel fără precedent, ceea ce va genera premisele închiderii accelerate a centralelor pe bază de combustibili fosili şi trebuie să punem ceva în loc foarte repede, altfel vom ajunge, sigur, în acel scenariu apocaliptic în care va trebui să stingem lumina. Aceasta este realitatea”, a subliniat şeful Hidroelectrica.

Badea a arătat că există situaţii în care Hidroelectrica vrea să schimbe echipamente vechi cu unele noi şi i se cer, de către autorităţile de mediu, studii de impact asupra mediului care durează ani de zile.

„Este profund anormal. Este un exemplu de legislaţie care trebuie modificată. Nu cred că încălcăm vreo directivă europeană, nici legislaţia naţională. Nu există un impact suplimentar, sunt lucrări de mentenanţă normale”, a precizat şeful Hidroelectrica.

sursa: agerpres.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Berea și vinul spumant se scumpesc de la 1 ianuarie. Anul 2022 vine cu majorări de prețuri în cascadă la utilități și servicii

Publicat

Anul 2022 va veni cu scumpiri importante la aproape toate categoriile de produse și servicii.  Singura excepție sunt țigaretele, unde nivelul accizelor rămâne la 563,97 lei pentru 1000 de bucăți.

Berea şi vinurile spumante se scumpesc de la 1 ianuarie. Nivelul accizelor va creşte anul viitor la aproape toate categoriile de produse.

Acciza scumpește și berea

Acciza la bere creşte la 3,77 lei/hl/1 grad Plato, de la 3,64 lei, în timp ce la berea produsă de producătorii independenţi a căror producţie anuală nu depăşeşte 200.000 hl taxa a fost stabilită la 2,08 lei, în creştere de la 2,01 lei. La vinuri spumoase, acciza va fi de 54,14 lei pe hl de produs, faţă de 52,26 lei, iar la alcoolul etilic produs de micile distilerii – 1.889,44 lei, de la 1.823,96 lei, scrie Agerpres.

Berea este însă doar unul dintre produsele care se vor scumpi din cauza accizei. Românii vor simți din plin în buzunare efectul acestor majorări la utilități. Iar dacă la bere și vin spumant românii vor putea renunța la nevoie, la gaze și electricitate nu

Ca referință, în cazul gazului natural utilizat drept combustibil pentru motor, acciza va creşte la 14,08 lei/GJ, de la 13,59 lei, la electricitate utilizată în scop comercial noile accize aplicabile de anul viitor vor fi de 2,71 lei/MWh faţă de 2,61 lei în prezent, iar la electricitate utilizată în scop necomercial de 5,42 lei/MWh, faţă de 5,23 lei/MWh.

Potrivit Ministerului Finanţelor, accizele sunt actualizate odată cu creşterea preţurilor de consum comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică.

„Potrivit art.342 alin.(2) Codul fiscal, nivelul accizelor prevăzut pentru ţigarete în Anexa nr.1 face excepţie de la actualizarea cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică. Începând cu data de 1 aprilie 2022 nivelul accizei pentru ţigarete este 563,97 lei/1.000 ţigarete”, subliniază sursa citată.

Acest anunț vine în continuarea scumpirilor anunțate în urmă cu o zi la carburanți, tot ca o consecință a măririi accizelor.

Cu cât se scumpește benzina și motorina de la 1 ianuarie 2022

Pentru benzina fără plumb, nivelul accizei crește cu 65,59 lei (3,55%), de la 1.827,13 lei pentru 1.000 de litri de benzină la 1.892,72 lei.

Litrul de benzină și cel de motorină va fi cu 7,7 bani mai scump. Pentru motorină, acciza crește cu 60,11 lei (3,28%), de la 1.674,55 lei la 1.734,66 lei.

Nivelul accizelor aplicabil în anul 2022 a fost stabilit prin „actualizarea cu creşterea preţurilor de consum comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică”, arată Ministerul Finanţelor. Potrivit Codului fiscal, accizele la carburanți se ajustează la începutul fiecărui an.

Un litru de benzină a scăzut recent sub pragul de 6 lei, după ce în luna octombrie prețul crescuse considerabil ca urmare a scumpirii barilului de petrol.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Magistrații din Alba Iulia au făcut dreptate familiei unei asistente medicale care a murit de COVID. Luptă cu birocrația

Publicat

Curtea de Apel Alba Iulia a făcut dreptate unui bărbat și fiicei sale, care și-au pierdut soția, respectiv mama, după ce aceasta a fost confirmată cu COVID. Este vorba despre o asistentă a Spitalului Județean de Urgență Sibiu care s-a infectat cu virusul în timp ce trata pacienții cu forme grave ale infecției. În urma unor complicații, a decedat. 

A fost nevoie de aproape un an pentru ca magistrații din Alba Iulia să facă dreptate unui soț și unei fiice care au rămas fără soție și mamă și care s-au lovit de birocrația din România. 

A fost nevoie ca bărbatul să apeleze la două instanțe de judecată pentru ca fiica sa să primească pensie de urmaș din partea statului, după ce mama ei a decedat în urma infectării cu Sars-CoV-2. 

Mai exact, deși bărbatul a depus, la Casa Județeană de Pensii Sibiu, un dosar prin care a cerut pensie de urmaș pentru fiica sa, urmaș al unui cadru medical care s-a infectat cu COVID în timp ce trata pacienții cu forme mai grave ale bolii, CJP Sibiu a respins cererea.

Motivul respingerii cererii a fost unul simplu: bărbatul nu a depus o adeverință la dosar prin care să ateste că femeia a lucrat într-un compartiment al spitalului în care erau tratați pacienții cu COVID.

Dar, potrivit magistraților, angajații Casei Județene de Pensii Sibiu erau cei care trebuiau să solicite documentul, iar bugetarii instituției nu și-au respectat atribuțiile. Pentru că bugetarii nu și-au făcut treaba, bărbatul a mers în două instanțe de judecată.

După ce a câștigat la Tribunalul Sibiu, Casa Județeană de Pensii a mers mai departe și a făcut apel la Curtea de Apel Alba Iulia

Ce s-a întâmplat

Asistenta, o femeie de 48 de ani din Sibiu, a decedat în 12 iulie 2020. Femeia a suferit o formă serveră de COVID-19 și a murit după ce a stat o săptămână în secția ATI. Colegii acesteia au luptat din răsputeri să o salveze, dar nu au reușit.

La momentul respectiv, DSP Sibiu a început o anchetă pentru a vedea clar unde s-a infectat asistenta. În motivarea Tribunalului Sibiu, magistrații au precizat că femeia s-a infectat ca urmare a activității de asistentă pe secțiile în care erau internați pacienți COVID.

CITEȘTE ȘI: Asistentă medicală din Sibiu, decedată în urma unei forme severe de COVID-19. Avea 48 de ani și era mama a doi copii

După deces, bărbatul a cerut pentru fiica sa pensie de urmaș. Mai exact, a cerut pensie de urmaș în baza dispozițiilor Legii nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19.

Urmașii personalului medical decedat în urma complicațiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19 beneficiază de următoarele drepturi:

a) dreptul la pensie de urmaș până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;

b) pensie de urmaș egală cu 75% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție avut/avută de personalul medical prevăzut la art. 2 alin. (1) la data decesului.

S-a lovit de birocrația Caselor județene de pensii

După tragedia care i-a lovit familia, bărbatul a depus dosarul pentru obținerea pensiei de urmaș, însă cererea a fost respinsă din cauza faptului că la dosarul cu șină nu exista o adeverință prin care să ateste faptul că asistenta a îngrijit pacienți infectați cu COVID.

Magistrații din Sibiu, în decizia dată în 14 ianuarie 2021, au precizat că instituția Casa Județeană de Pensii Sibiu a ”respins această solicitare motivat de faptul că adeverința depusă de către contestator atestă faptul că soția sa a fost asistent medical în cadrul compartimentului Nefrologie, contractul de muncă a încetat în baza art. 56 lit. a Codul Muncii, dar nu rezultă că a fost implicată direct în acțiuni legate de prevenirea, gestionarea și combaterea infecțiilor cu Covid-19 sau că decesul s-a produs ca urmare participării la aceste acțiuni medicale”.

Mai mult, angajații nu au cerut date suplimentare nici de la bărbat, nici de la spital, ci s-au rezumat la respingerea cererii.

”Este adevărat că în momentul depunerii dosarului de pensionare s-a depus adeverința nr. 701/16.07.2020 din care nu rezultă cauza decesului fostei salariate, însă intimata Casa Județeană de Pensii avea obligația să solicite lămuriri cu privire la cauza decesului dacă ulterior primirii cererii, pe care a menționat deces Covid, înainte de a emite o decizie de acordare a pensiei de urmaș în baza dispozițiilor Legii nr. 263/2010.

La dosarul cauzei, contestatorul a depus adeverința eliberată de către Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu în care este menționat faptul că (…)  a fost implicată direct în tratamentul pacienților diagnosticați cu Covid-19 și a decedat ca urmare a participării la aceste acțiuni medicale și că a beneficiat de un stimulent de risc de 2500 lei lunar.

Față de acestea, instanța apreciază întemeiată contestația formulată, urmând a o admite, cu consecința anulării deciziei (…), obligarea intimatei să emită o nouă decizie de pensionare în conformitate cu dispozițiile art.4 lit. b din Legea nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19.

Casa Județeană de Pensii Sibiu a făcut apel la decizia Tribunalului Sibiu

După ce angajații instituției nu și-au făcut treaba, CJP Sibiu a precizat în apel, la Curtea de Apel Alba Iulia, că: ”instanța a obligat apelanta la valorificarea unei adeverințe ce nu a fost depusă în original la Casa de Pensii, astfel că pârâta nu a putut să îi analizeze conținutul sau forma. Or, adeverința în care sunt înscrise drepturi salariale este o copie ce nici măcar nu este asumată de conformitate cu originalul”, se arată în motivarea Curții de Apel Alba Iulia.

Magistrații Curții de Apel Alba Iulia au precizat că, dacă angajații Casei Județene de Pensii Sibiu și-ar fi respectat atribuțiile ”cu bună credință”, nu s-ar fi ajuns în situația de proces.

”Dimpotrivă, dacă pârâta și-ar fi executat obligațiile legale cu bună credință și în scopul pentru care au fost edictate, nu s-ar fi ajuns la o astfel de situație, astfel că este eronat a se muta culpa în sarcina contestatorului”, au precizat judecătorii în motivare.

”Prin necomunicarea faptului că există un dubiu cu privire la participarea defunctei în activități medicale împotriva COVID-19, beneficiarul dreptului de pensie s-a aflat în mod obiectiv în imposibilitatea de completa dosarul de pensie, context în care este cert că în cauză nu a fost asigurat în mod real dreptul la informare garantat prin lege.

Critica referitoare la faptul că adeverința nu poate fi primită, deoarece prima instanță nu a dispus valorificarea acestei adeverințe, în contextul în care nici nu s-a solicitat acest lucru, ci doar a luat act de faptul că prin aceasta se confirmă faptul că defuncta a fost implicată direct în tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19 și a decedat ca urmare a participării la aceste acțiuni medicale (…)”, au precizat aceștia.

Dreptate după un an de procese

După un an de procese, magistrații din Alba Iulia i-au dat dreptate fiicei asistentei decedate și au dat o sentință finală: au respins apelul făcut de Casa Județeană de Pensii Sibiu și au menținut decizia Tribunalului Sibiu.

Fiind vorba despre o hotărâre definitivă, Casa de Pensii din Sibiu este obligată să îi admită dosarul de moștenitor fiicei asistentei decedate, în lupta cu COVID-19.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 34 de cazuri COVID și un deces, raportate în ultimele 24 de ore. Situația infectărilor pe fiecare localitate din județ

Publicat

Au fost înregistrate 34 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP) joi, 9 decembrie.

Cu o zi în urmă, erau raportate alte 26 cazuri noi.

În ultimele 24 de ore a fost înregistrat și un deces al unei persoane confirmate cu COVID. Este vorba despre o femeie de 80 de ani, din Sălciua. Era nevaccinată și avea alte afecțiuni.

În județul Alba, de la începutul pandemiei, au fost 34.009 cazuri confirmate, 32.399 persoane vindecate, 1.100 decese. În același interval au fost prelucrate 351.291 teste (296.811 PCR și 54.480 rapide).

În ultimele 24 de ore au fost făcute 727 testări (436 – 150 la DSP și 286 la SJU); 291 teste rapide).

Localitățile din județ în care au fost raportate cazuri noi (în ultimele 24 de ore):

Mediul urban: 17 cazuri noi

Alba Iulia: 10

Blaj: 3

Aiud: 3

Cugir: 1

Mediul rural: 17 cazuri noi

Blandiana 1

Bucerdea Grânoasă 3

Cetatea de BAltă 1

Crăciunelu de Jos 1

Cricău 1

Doștat 1

Jidvei 1

Poșaga 1

Șona 1

Șpring 1

Stremț 1

Vidra 1

Vințu de Jos 3

În prezent, în județ există 510 cazuri active de infectare cu Sars-Cov-2. Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 1,36.

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile 

  LOCALITATE    INCIDENȚA  INFECȚII
     
CERU-BĂCĂINŢI 34.04 8
BUCERDEA GRÂNOASĂ 4.86 11
RĂDEŞTI 3.93 5
SÂNTIMBRU 3.34 10
SĂLIŞTEA 3 7
VINŢU DE JOS 2.9 16
CRĂCIUNELU DE JOS 2.8 6
SCĂRIŞOARA 2.65 4
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 2.39 9
BUCIUM 2.16 3
METEŞ 2.16 6
MUNICIPIUL ALBA IULIA 2.07 158
CRICĂU 2.04 4
FĂRĂU 2.03 3
ŞPRING 1.98 5
PIANU 1.96 7
BISTRA 1.76 8
LIVEZILE 1.72 2
ALMAŞU MARE 1.66 2
NOŞLAC 1.66 3
MUNICIPIUL AIUD 1.62 41
ORAŞ CUGIR 1.61 41
MUNICIPIUL BLAJ 1.5 31
SĂLCIUA 1.44 2
ŞUGAG 1.4 4
VALEA LUNGĂ 1.29 4
ŞIBOT 1.28 3
ORAŞ OCNA MUREŞ 1.23 17
ŞONA 1.15 5
BLANDIANA 1.14 1
POŞAGA 1.1 1
IGHIU 0.99 7
CETATEA DE BALTĂ 0.98 3
ORAŞ ABRUD 0.97 5
GÂRBOVA 0.93 2
GALDA DE JOS 0.9 4
MUNICIPIUL SEBEŞ 0.88 29
STREMŢ 0.82 2
UNIREA 0.82 4
CUT 0.79 1
SÂNCEL 0.77 2
ORAŞ CÂMPENI 0.7 5
ARIEŞENI 0.65 1
ORAŞ ZLATNA 0.64 5
MIHALŢ 0.62 2
CIUGUD 0.61 2
JIDVEI 0.57 3
ALBAC 0.51 1
ORAŞ TEIUŞ 0.42 3
ROŞIA MONTANĂ 0.37 1
DAIA ROMÂNĂ 0.32 1
AVRAM IANCU 0 0
BERGHIN 0 0
CÂLNIC 0 0
CENADE 0 0
CERGĂU 0 0
CIURULEASA 0 0
DOŞTAT 0 0
GÂRDA DE SUS 0 0
HOPÂRTA 0 0
HOREA 0 0
ÎNTREGALDE 0 0
LOPADEA NOUĂ 0 0
LUNCA MUREŞULUI 0 0
LUPŞA 0 0
MIRĂSLĂU 0 0
MOGOŞ 0 0
OCOLIŞ 0 0
OHABA 0 0
POIANA VADULUI 0 0
PONOR 0 0
RÂMEŢ 0 0
RIMETEA 0 0
ROŞIA DE SECAŞ 0 0
SĂSCIORI 0 0
SOHODOL 0 0
VADU MOŢILOR 0 0
VIDRA 0 0

 

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate