Legea pentru funcționarea camerelor agricole, adoptată de Parlament. Cum vor reprezenta interesele fermierilor

Ce prevede proiectul adoptat de Parlament

Camerele agricole sunt organizaţii private de interes public, deschise, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică şi create în scopul:

a) reprezentării şi promovării interesele fermierilor agricoli, persoane fizice/juridice din agricultură, cu toate ramurile ei, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, turism rural şi agroturism, denumite în continuare domenii ale agriculturii şi conexe;

b) consultanţei şi promovării politicii agricole comune, a programelor naţionale de dezvoltare rurală, a strategiei şi politicilor României de susţinere financiară a agriculturii, a cercetării fundamentale şi aplicate, cu toate ramurile ei şi conexe;

c) intensificării absorbţiei fondurilor europene în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, pescuit şi acvacultură;

d) formării profesionale, al extensiei şi consultanţei în domeniile agriculturii şi conexe.

Camerele agricole județene au următoarele atribuții:

– reprezintă interesele fermierilor în relaţiile cu reprezentanţii consiliilor locale şi ai primăriilor;

– certifică calitatea de producător agricol;

– asigură consultanţă juridică de specialitate celor pe care îi reprezintă;

– reprezintă interesele camerei agricole judeţene în relaţia cu instituţiile judeţene, cu instituţiile deconcentrate şi descentralizate ale ministerelor în teritoriu şi ale consiliului judeţean;

– acordă asistenţă, consultanţă şi elaborează proiecte pentru accesarea fondurilor europene, de susţinere a producătorilor agricoli şi a altor programe de finanţare;

– organizează activităţi de popularizare şi asistenţă tehnică de specialitate prin înfiinţarea de loturi demonstrative, demonstraţii practice, târguri, expoziţii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri şi mese rotunde;

– asigură consultanţă cu caracter economic, de management al fermei, de marketing şi comercializare;

– avizează scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole, precum şi scoaterea din fondul forestier naţional a terenurilor cu vegetaţie forestieră;

– pot elabora documentaţiile pentru schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor;

– elaborează documentaţiile pentru înscrierea în cartea funciară a terenurilor agricole şi forestiere;

– avizează tăierile de nuci din afara fondului forestier;

– avizează tăierile vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional;

– oferă servicii fermierilor înscrişi în registrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în vederea absorbţiei fondurilor, plăţii directe, plăţii pentru zone defavorizate, plăţii compensatorii pentru măsurile de agromediu şi pentru toate formele de sprijin care pot fi acordate atât din bugetul Uniunii Europene, cât şi din bugetul naţional;

– aplică la nivel judeţean politica de formare profesională, organizează cursuri de calificare, specializare, perfecţionare, pentru formarea continuă a fermierilor, la solicitarea Camerei Agricole Naţionale;

– asigură consultanţă cu privire la aplicarea tehnologiilor în fermele arondate;

– asigură consultanţă fermierilor care doresc să îşi dezvolte programe de investiţii noi şi de modernizare;

– realizează materiale audiovizuale, emisiuni radio-TV la nivel judeţean;

– realizează fluxul informaţional cu înştiinţarea Camerei Agricole Naţionale prin editarea, multiplicarea şi distribuirea de materiale informative, reviste, cărţi, broşuri, pliante, tehnologii de cultură a plantelor şi de creştere a animalelor, proiecte tehnico-economice şi alte materiale de specialitate.

Camerele agricole reprezintă partenerul de dialog al autorităţilor publice cu competenţe în domeniile agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi conexe, precum şi al celorlalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, pe domeniile de competenţă. Consultarea camerelor agricole este obligatorie pentru orice situaţie care priveşte domeniul de activitate al acestora.

Membrii camerelor agricole judeţene pot fi:

a) Membri individuali: fermieri, persoane fizice sau juridice care desfăşoară activităţi în agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură, indiferent de domeniul de activitate, cu domiciliul/sediul în judeţul respectiv.

b) Membri colectivi: asociaţiile profesionale din domeniul agricol, forestier şi conexe înregistrate la nivel judeţean, precum şi grupuri de producători legal constituite; patronate din domeniul agricol, forestier şi conexe reprezentate în teritoriu; sindicate din domeniul agricol, forestier şi conexe reprezentate în teritoriu; cooperative agricole; ocoalele silvice care administrează/asigură servicii silvice pentru fondul forestier, altul decât proprietatea publică a statului; colegiul medicilor veterinari; instituţii de învăţământ şi/sau cercetare agricolă.

surse: agerpres.ro, cdep.ro