Luna mai: tradiții, credințe populare, superstiții și fenomene astronomice din ultima lună de primăvară

A cincea lună a anului, luna mai, aduce în acest an o eclipsă de Lună, dar și momente aparte, legate de tradiții și obiceiuri păstrate de generații, cu ocazia sărbătorilor religioase.

Luna mai este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 14 ore iar noaptea are 10 ore.

În tradiţia noastră populară, luna mai este asociată, prin denumirile populare, timpului florilor (Florar, Florariu) şi exuberanţei vegetale (Frunzar), fiind considerată luna ierburilor.

Denumirea lunii derivă din latinescul ”maius”. Se presupune că s-ar putea trage şi din ”maiores”, care înseamnă bătrâni.

O altă interpretare ar fi aceea că se referă la zeiţa ”Maia Maiesta”, pe care romanii o considerau zeiţa primăverii şi căreia preoţii lui Vulcan, zeul focului, îi ofereau sacrificii în prima zi din luna mai.

În Calendarul roman luna mai era a treia lună a anului. Romanii considerau luna mai neprielnică pentru căsătorii.

Zicala populară ”Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultură: suficient de călduros, precipitaţii abundente, lipsite de grindină şi piatră. Pe ogoare, în livezi, grădini şi podgorii activitatea este în toi.

La 21 mai, se face trecerea din punct de vedere astrologic în semnul zodiacal Gemeni.

Fenomene astronomice, luna mai 2023

În 5 mai, va fi o eclipsă de Lună prin penumbră, Va fi vizibilă din Europa (inclusiv România), Asia, Oceanul Indian, Australia și Africa.

Este a doua eclipsă din acest an, după cea de Soare din 20 aprilie, care însă nu s-a văzut din România. A treia este de Soare, în 14 octombrie 2023. Nu se va putea vedea din România, doar din America de Nord, America de Sud, estul oceanului Pacific și vestul oceanului Atlantic.

A patra și ultima eclipsă din 2023 va fi una parțială de Lună, în 28 octombrie 2023, vizibilă din Europa (și România), Asia, Africa și Oceanul Indian.

În 6-7 mai este maximul curentului de meteori Eta Aquaridele. Vor fi vizibile circa 50 de ”stele căzătoare” pe oră.

Luna mai 2023 – tradiții și superstiții

În luna mai sunt două sărbători importante: Sfinții Constantin și Elena și Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor. Legat de aceste sărbători, sunt păstrate o serie de tradiții, obiceiuri sau chiar superstiții.

21 mai – Sfinții Constantin și Elena

Numele Constantin este de origine latină şi vine de la „constans”, „constantis” („constant”, „ferm”).

Elena – străvechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. „helane” („torţă”, „făclie”, dar şi „foc sacru”, la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiţei Artemis), iar de alţii prin grecescul hele („lumina arzătoare a soarelui”).

Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

În perioada împăraților Constantin și Elena, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi, păsările de pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

În această zi, mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului.

În unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;

Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii.

Ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului.

Un alt obicei spune că femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasmă. Pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, iar prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

25 mai: Înălțarea Domnului. Ziua Eroilor

Praznicul Înălţării Domnului are loc în acest an în ziua de 25 mai, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti). Biserica sărbătoreşte Înălţarea într-o zi de joi, înainte de Cincizecime-Rusalii, începând din secolul al IV-lea.

Ziua marchează momentul în care Hristos S-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor, în văzul Apostolilor şi a doi îngeri.

Din această zi, credincioșii se salută cu ”Hristos s-a Înălțat!” – timp de zece zile, până la Rusalii (Duminica Pogorârii Duhului Sfânt).

Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte la Înălţarea Domnului şi ziua de pomenire a eroilor neamului românesc.

Popular, sărbătoarea Înălțarea Domnului se mai numește și Ispas.

Când Maica Domnului l-a născut pe Hristos, în ieslea grajdului, animalele au luat şi ele parte la eveniment: pe cât de cuminţi erau boii şi oile, pe atât de gălăgioşi erau caii.

Ca mâhnire că pruncul nu avea linişte, din pricina nechezatului cailor, Maica Domnului le-ar fi spus să nu se sature de mâncare decât o dată în an, la Înălţarea Domnului.

Astfel, în ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paştele, pentru un ceas, ei se satură de păscut.

Aceasta tradiţie mai este cunoscută şi ca Joia Iepelor sau Ispasul. Se spune că Ispas a fost martor la Înălţarea Domnului, alături de cei trei Apostoli.

• Nu se fac treburi în gospodărie, nu se merge la câmp și nici nu se spală rufe pentru a nu fi urmăriți de ghinion
• Este bine să fie evitate certurile, de către credincioși, în această zi. Ei trebuie să fie mai buni, nu trebuie să își adreseze în această zi reproșuri, jigniri sau vorbe urâte
• Cu ocazia aceste sărbători, gospodinele vopsesc ouă roșii, aceasta fiind ultima zi în care creștinii le mai pot mânca
• De sufletul celor care au trecut în neființă este bine ca în această zi să se împartă ceapă verde și rachiu, pentru ca sufletele lor să ajungă în Rai
• Oamenii purtau frunze de leuștean la brâu, ca să fie feriți de rele și protejați de boli
• Se spune că persoanele care mor între Paște și Înălțare, pot să ajungă în Rai și li se pot ierta toate păcatele.