Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Machetă a Palatului guvernatorilor celor trei Dacii, veche de 100 de ani, una dintre marile atracţii ale Muzeului din Alba Iulia


Publicat

O machetă cu reprezentarea Palatului guvernatorilor celor trei Dacii (tres Daciae), aflată în expoziția de bază a Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, constituie una dintre marile atracţii ale instituţiei, la mai bine de un secol de la conceperea sa.

Macheta de mari dimensiuni (L – 2,60 m; l – 1,81 m; h – 0,78 m) a fost realizată la începutul secolului al XX-lea, de Adalbert Cserni, primul custode şi director al muzeului albaiulian.

O fotografie datată probabil după anul 1910 ne oferă practic prima informaţie despre existenţa acesteia. Este încadrată într-o masă din lemn masiv, cu patru picioare, acoperită cu o sticlă.

Sunt redate cu mare migală încăperile care deserveau personalul administrativ şi militar al acestui important sediu al administraţiei provinciale.

Palatul Guvernatorului celor trei Dacii a fost sediul oficial al administraţiei provinciale romane. Ansamblul cuprindea cancelaria guvernatorului (formată în majoritate din militari de profesie, dar şi din jurişti, ingineri, medici ş.a.), organizată în mai multe servicii specializate (administrativ, juridic, serviciile secrete sau de întocmire a actelor oficiale). Specialiştii estimează că „aparatul“ Palatului avea 200-300 de funcţionari.

Între zidurile sale se găseau şi aşa-numiţii singulares, sau garda de corp a guvernatorului, formată la Apulum din peste 500 de soldaţi bine instruiţi şi remuneraţi. Palatul dispunea şi de alte clădiri sau încăperi cu destinaţii diverse: camere de primire, birouri administrative, arhivă, o basilică, diferite lăcaşuri de cult, scholae, săli de baie, hambare, grajduri şi alte anexe.

Un sector al palatului era destinat reşedinţei private a guvernatorului şi a familiei sale. Arhitectura întregului complex era extrem de elaborată, beneficiind de curţi interioare şi porticuri de acces.

Palatul guvernatorilor (praetorium consularis) a fost dezvelit aproape în totalitate de Adalbert Cserni în săpăturile arheologice efectuate între anii 1888-1908.

Cercetările au fost finanţate de Societatea de Istorie, Arheologie şi Ştiinţe Naturale a comitatului Alba Inferioară, care avusese un rol decisiv la fondarea muzeului din Alba Iulia. Cu mici întreruperi, s-au totalizat 17 campanii arheologice în care s-au dezvelit aproximativ 13000 m2 din vestigiile acestui complex arhitectural extraordinar. Adalbert Cserni a crezut că este vorba doar despre un edificiu termal. Ulterior, s-a stabilit că avem de-a face cu Palatul guvernatorilor, care, evident că era dotat cu thermae.

Acest Palat al guvernatorilor datează cel puţin din timpul domniei împăratului filosof Marcus Aurelius, care, în timpul războaielor cu quazii, marcomanii şi alte seminţii, a reorganizat administrativ şi militar provincia Dacia (anii 168-169). Astfel, aceasta redevine o provincie de rang consular, condusă de un legatus Augusti cooptat dintre foştii consuli de la Roma, care va deţine de acum înainte comanda administraţiei şi a celor trei armate ale Daciei (este vorba despre armatele Daciei Superior, Inferior şi Porolissensis).

De acum înainte cele trei provincii vor fi denumite Dacia Apulensis (Transilvania până la râul Arieş, şi Banatul), Dacia Porolissensis (la nord de Arieş şi Mureşul superior) şi Dacia Malvensis (Oltenia).

În acest Palat rezidau ofiţenii care făceau parte din cancelaria guvernatorului (Officium consularis). Cam trei sferturi se ocupau de problemele militare, iar un sfert de cele administrative.

Această cancelarie era împărţită în mai multe departamente: administrativ, juridic, militar, servicii secrete, arhivă. Guvernatorul provinciei se bucura de o deosebită protecţie, care era asigurată de o gardă alcătuită din 480 soldaţi recrutaţi din trupele auxiliare de pe teritoriul Daciei.

Era compusă din trupe de pedestraşi (pedites singulares) şi cavalerie (equites singulares). Din păcate, ruinele dezvelite de Cserni nu se mai păstrează, peste acestea construindu-se numeroase case începând cu anii 1920. Pasionatul naturalist şi arheolog a prevăzut această realitate şi a realizat această machetă foarte reuşită.

Sursă: Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: ACCIDENT în comuna Sohodol. Șofer rănit după ce s-a răsturnat cu mașina în râu

Publicat

Un accident rutier s-a produs sâmbătă seara, în localitatea Gura Sohodol din comuna Sohodol. Șoferul unui autoturism s-a răsturnat cu mașina în râul Arieș. 

Potrivit ISU Alba, stația de pompieri Câmpeni intervine pentru acordare prim ajutor și descarcerare la un accident rutier produs în localitatea Gura Sohodol, comuna Sohodol.

Este vorba despre un autoturism răsturnat în rău. În urma evenimentului rutier a rezultat o victimă neicarcerată.

Până la sosirea forțelor de intervenție șoferul autoturismului s-a autoevacuat, este conștient și i se acordă primul ajutor de către echipajul SMURD. Acesta a fi transportat la CPU Câmpeni.

Salvatorii au intervenit cu o autospecială de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD.

Foto: ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Moșii de toamnă: Mii de flori și candele pe mormintele din Cimitirul din Alba Iulia, în Sâmbăta Morților

Publicat

Sâmbătă, 31 octombrie Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea morților. Pomenirea din această zi este cunoscută și sub denumirea de Moșii de toamnă sau Sâmbăta Morților.

Mai ales în Ardeal, sărbătoarea celor care nu mai sunt printre noi este extrem de importantă și se ține de către credincioși prin rugăciune. Pentru că nu se știe unde au ajuns cei plecați dintre noi, se fac rugăciuni atât pentru cei care au ajuns în Rai, cât și pentru cei care au ajuns în Iad.

Sâmbătă, se fac rugăciuni pentru comemorarea celor plecați dintre noi și până pe 8 noiembrie, creștinii așază ofrande pe mormintele celor dragi, se aprind lumânări și tămâie lângă crucea celor plecați dintre noi, pentru a le veghea somnul. De asemenea, se dau pomeni oamenilor necăjiți.

Sute de oameni au mers încă de dimineaţă în cimitirul municipal din Alba Iulia pentru pomenirea celor dragi. Până seara au împodobit mormintele cu flori, iar a doua zi, de Ziua Morților vor aprinde lumânări și candele. Tot sâmbătă, creştinii ortodocşii fac colivă pentru Moşii de Toamnă.

În cimitirul municipal din Alba Iulia oamenii au aranjat cu grijă pe aproape fiecare mormânt coronițe cu flori, iar a doua zi, în 1 noiembrie, mii de candele vor fi aprinse.

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtășească fie de fericire, fie de suferință, stări date de modul vietuirii pe pământ (unit cu Dumnezeu sau despărțit de El). Aceste stări nu sunt definitive, ele durează până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc și când vor avea loc hotărârile finale legate de starea de fericire sau suferință. Noi ortodocșii ne rugăm pentru cei morți, pentru că avem credința ca prin rugăciunile noastre, sufletul pentru care ne rugăm va ajunge la Judecata universală, într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărțit de trup, conform creștinortodox.ro.

„Moşii de toamnă” sunt pomeniți în prima sâmbătă din noiembrie în fiecare an. În biserici au loc slujbe şi se împart pachete cu mâncare celor săraci. În plus, se aprind lumânări care semnifică atât lumina credinţei, cât şi a faptelor bune ale celui comemorat.

De ce facem pomenire morților?

Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existență în alt mod de existență. Hristos îi va dărui cuvântului „adormit”, înțelesul care îl asociază cu învierea. Când Mântuitorul ajunge în casa lui Iair, a cărui fiică, de numai 12 ani, de abia murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).

Sâmbăta, ziua de pomenire a morților

Sâmbăta e ziua în care Mântuitorul a stat în mormânt cu trupul, iar cu sufletul S-a pogorât la iad, ca să elibereze din el pe toți drepții adormiți. Biserica face pomenirea celor adormiți sâmbăta și pentru că această zi premerge duminicii – ziua Învierii – numită și cea dintâi zi a noii creații sau a opta zi, ziua veșniciei.

În spațiul românesc există 20 de zile de Moși

Simion Florea Marian menționa în lucrarea „Trilogia vieții”, „că pe tot parcursul anului, în spațiul românesc există 20 de zile de Moși”. Cuvântul „moși” vine de la „strămoși”, și se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul „moși” sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei. Din zilele de Moși amintim: „Moșii de primăvară” (de Macinici), „Moșii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moșii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Teodor, tânărul din Bucerdea Vinoasă diagnosticat cu o boală gravă, a ajuns pentru tratament la un spital din Turcia

Publicat

Teodor, tânărul din Bucerdea Vinoasă (județul Alba) diagnosticat cu o boală gravă, a ajuns sâmbătă dimineața la Istanbul, unde urmează să fie supus unei operații. Reamintim faptul că voluntarii de pe un grup de Facebook, consătenii băiatului și prietenii familiei, printr-o mobilizare extraordinară, au reușit să adune suma record echivalentă cu 23.280 euro, bani necesari pentru tratamentul la o clinică de specialitate din Turcia. 

Inițial, suma solicitată de mama băiatului era mai mică, de aproximativ 7.500 de euro însă de fapt cheltuielile, inclusiv cele de transport și post-operatorii sunt mult mai mari dar pot fi acoperite din suma strânsă.

 

Grupul de Facebook Fapte bune din Alba a apărut ca urmare a mobilizării voluntarilor din Alba Iulia și din județ pentru un alt caz, cel al Alessiei. Prin intermediul acestui grup, oamenii buni din Alba s-au mobilizat și au reușit încă o minune: au adunat banii pentru Teodor,  diagnosticat cu tumoare a glandei pineale în ianuarie 2019.

„Plecarea din Bucerdea a fost vineri, 30 octombrie, la ora 16:30, iar sorirea la Istanbul a avut loc sâmbătă, 31 octombrie, ora locală 8:30 (7:30 ora României).

 

Transportul a fost asigurat de Crucea Roșie Română – Filiala Alba, cu o ambulanță tip B1, încadrată cu un medic, un asistent și doi ambulanțieri. Îi mulțumim domnului director Adrian Dușa pentru sprijinul acordat”, au scris pe Facebook reprezentanții grupului „Fapte bune din Alba”.

Detalii despre caz pot fi citite AICI.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Pandemiile vor deveni tot mai frecvente și severe dacă nu va fi oprită degradarea naturii. Raport

Publicat

Pandemiile vor deveni tot mai frecvente, se vor răspândi mai rapid, vor produce mai multe pagube economice şi vor ucide mai multe persoane decât maladia COVID-19 dacă nu se va acţiona pentru a stopa degradarea naturii, un fenomen care duce la propagarea unor noi boli în rândul oamenilor, au precizat joi experţi internaţionali, potrivit DPA.

Apariţia noului coronavirus a fost în întregime provocată de activităţi umane, potrivit unui raport realizat de Platforma Interguvernamentală de Ştiinţă şi Politici referitoare la Biodiversitate şi Servicii Ecosistemice.

Aceleaşi activităţi care provoacă pierderea biodiversităţii şi schimbările climatice sporesc totodată riscul pandemic. Schimbarea utilizării terenurilor, expansiunea agricolă, comerţul şi consumul de animale sălbatice creşte contactul dintre vieţuitoarele sălbatice, animalele de la fermă şi oameni, fapt care permite microbilor să ajungă la oameni, a precizat acest grup format din 22 de experţi.

Oamenii de ştiinţă cred că noul coronavirus provine de la lilieci şi că oamenii s-ar fi putut infecta de la animalele sălbatice comercializate într-o piaţă din Wuhan, China.

„Factorii care sporesc riscul de răspândire a factorilor patogeni, transmiterea, contagiunile şi bolile între specii sunt intensificaţi în pieţele cu animale vii, unde animalele sunt deseori ţinute pentru lungi perioade în condiţii supraaglomerate, cu practici precare de igienă, amestecate cu specii diverse şi în contact apropiat cu grupuri mari de oameni care călătoresc dintr-o regiune într-alta ca să cumpere deseori animale vii”, se afirmă în acelaşi raport.

Pe de altă parte, conservarea regiunilor protejate şi reducerea exploatării zonelor cu o înaltă biodiversitate pot reduce drastic riscul pandemic, potrivit raportului.

„Putem depăşi epoca pandemiilor, dar, pentru acest lucru, este nevoie de o atenţie mai mare asupra prevenţiei şi nu doar asupra modului în care reacţionăm”, a spus Peter Daszak, cercetătorul care a condus studiul.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate