Magistrații Curții de Apel Alba Iulia au trebuit să decidă dacă o vietnameză s-a căsătorit în România din dragoste sau interes

Magistrații Curții de Apel Alba Iulia au avut de dat o decizie într-un dosar rar întâlnit pe rolul instanțelor din Alba.

Aceștia au trebuit să decidă dacă o femeie venită din Vietnam în România s-a căsătorit din dragoste sau din interes, cu un bărbat român. 

Între cei doi este o diferență de 27 de ani.

Povestea căsătoriei s-a întins pe trei județe: Sibiu, Timiș și Alba. La Sibiu, unde femeia a ajuns prima dată din Vietnam, la Timiș unde susținea că își are locuința după căsătorie și în Alba, unde a dat atacat în instanță decizia, de trimitere în Vietnam, a Serviciilor de Imigrări Sibiu și Timiș. 

Toată povestea unei căsătorii dintre o vietnameză și un român este detaliată în motivarea Curții de Apel Alba Iulia din data de 21 octombrie.

Judecătorii au avut de analizat versiunea femeii despre cum s-a cunoscut cu soțul român, dar și versiunea celor de la imigrări care, în urma unui control la domiciliul ales, dar și în urma unui interviu cu cei doi, au tras o serie de concluzii.

Mai mult de atât, în urma interviului, în peisaj a mai apărut încă un bărbat cu care vietnameza schimba mesaje de dragoste și chiar apăreau în poze.

Cum a ajuns femeia în România

Potrivit motivării instanței, aceasta a ajuns în Sibiu, din Vietnam, prin detașare la o companie, pe postul de ”tâmplar universal”. Femeia a intrat în țară în luna noiembrie anului 2019 și avea un permis de ședere până pe 18 noiembrie 2020, însă în 26 octombrie firma din Sibiu, care a angajat-o, a dat-o dispărută.

Serviciile de Imigrări din Sibiu au început verificările și au făcut documentația de trimitere a acesteia înapoi în Vietnam.

La scurt timp, femeia a anunțat că s-a căsătorit cu un cetățean român și că nu poate fi trimisă înpoi în Vietnam, deoarece acum are o familie în România, mai exact în județul Timiș.

De acolo, cazul a fost preluat de Serviciul de Imigrări Timiș.

Cum s-au cunoscut cei doi – versiunea vietnamezei

Thi Ngoc susține că s-a cunoscut cu I. pe Facebook și că s-au plăcut. Mai mult de atât, în luna mai a anului 2019, bărbatul ar fi mers în Vietnam pentru a o cunoaște și a-i cunoaște familia.

A mai zis că au discutat în engleză pe Facebook și la fel, față în față. De asemenea, a mai spus că diferența de 27 de ani dintre ei nu este un impediment în relația lor.

După ce a fost detașată în Sibiu din Vietnam, cei doi s-au văzut periodic și au petrecut sărbătorile la Timișoara.

Femeia, a precizat în fața intanței că au vrut să se căsătoarească mai devreme, dar din cauza unor probleme birocratice nu au reușit decât în 14 noiembrie 2020.

Mai mult de atât, a spus că a plecat de la locul de muncă din cauza faptului că nu și-a mai primit salariul. Cei doi figurau în acte cu domiciliul într-o localitate din Timiș.

Versiunea Serviciilor de Imigrări. Ce au descoperit după două verificări

După ce a fost dată dispărută de angajatorul din Sibiu, în 12 noiembrie 2020, Imigrările au revocat dreptul de ședere în România al vietnamezei.

În 16 martie 2021, femeia a făcut o cerere de prelungire a permisului de ședere pe motiv că este căsătorită în România, cu un cetățean român.

Reprezentanți ai serviciului de imigrări din Timiș au mers la domiciliul indicat, dar nu au găsit pe nimeni; proprietarii locuinței au spus că nu stau acolo cei doi.

O lună mai târziu, femeia și bărbatul au depus o nouă cerere, de prelungire și iar a urmat un control din partea celor de la imigrări.

Când au mers iar, au descoperit că femeia locuiește într-o cameră de la adresa respectivă, iar proprietarii acum încercau să îi convingă pe ofițeri că atât femeia, cât și bărbatul stau acolo. Însă nu au fost găsite haine sau obiecte personale ale acestuia.

Interviu la Imigrări. Mesaje și poze cu un alt bărbat

La scurt timp de la verificările de domiciliu, a urmat un interviu cu ofițerii de Imigrări.

În timpul inverviului, cei doi nu s-au putut pune de acord în ce an s-au cunoscut. Mai mult de atât, femeia vorbește vietnameza, engleza și chineza, iar bărbatul maghiara și cunoaște limba germană. Cei doi se întelegeau prin fraze scurte sau semne.

Când li s-a cerut să arate dacă au poze în telefon din timpul relației, mesaje sau poze de la nuntă, în telefonul femeii apăreau foarte multe poze cu un alt bărbat, dar și multe mesaje cu acesta.

Într-un final, femeia a recuoscut că are o relație cu bărbatul din poze.

Potrivit motivării instanței, femeia ar fi manifestat nervozitate și chiar panică, pe parcursul interviului.

”Din toate aceste aspecte mai sus menționate, coroborate cu faptul că cetățeana străină a dat o declarație olografă, care a fost tradusă și cu care a fost de acord, prin care recunoaște că are o relație cu numitul N. J., datorită vârstei de 27 ani diferență între cei doi parteneri și a faptului că cetățeana străină s-a căsătorit cu S. I., cu 7 zile înainte de expirarea permisului de ședere, rezultă suspiciuni cu privire la încheierea unei căsătorii de conveniență”, au notat ofițerii de la Imigări.

Mai mult de atât, ”există suficiente elemente care să evidențieze că nu există coabitare matrimonială, soții nu contribuie efectiv la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie, nu vorbesc o limbă înțeleasă de amândoi, sunt inconsecvenți în declarații, există neconcordanțe în declararea datelor cu caracter personal și încheierea căsătoriei a fost condiționată de plata unei sume de bani între soți”, au precizat aceștia.

Drept urmare, nu au reînnoit permisul de ședere al femeii.

Ce a versiune au luat în considerare magistrații Curții de Apel Alba Iulia

Un prim proces s-a desfășurat pe rolul Curții de Apel Timișoara, apoi aceștia au declinat competența către Curtea din Alba Iulia.

Magistrații din Alba Iulia au analizat din punct de vedere procedural cererea femeii. Aceștia au specificat că femeia a semnat un exemplar al deciziei prin care nu i se mai prelungea permisul de ședere.

Apoi, magistrații din Alba Iulia au precizat că femeia nu a formulat o cerere de tolerare pe teritoriul României, pentru care instanța să se pronunțe.

”În prezent, în evidențele Serviciului pentru Imigrări Timiș nu se află înregistrată o astfel de cerere a reclamantei, de acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul României. Având în vedere că formularea unei astfel de cereri nu a fost efectuată și nici depusă la instituția pârâtă, aceasta nu a fost investită a se pronunța asupra acestor aspecte, astfel că, în speță, nu există nici un act administrativ tipic și nici un act asimilat actului administrativ de tipul refuzului cu privire la care instanța să poată realiza un control de legalitate.

Formularea cererii direct la instanță, în maniera descrisă în cererea de chemare în judecată, este inadmisibilă întrucât i se solicită organului de jurisdicție să exercite o funcție administrativă, străină de competențele sale”, se arată în motivarea Curții de Apel Alba Iulia.

Drept urmare, magistrații din Alba Iulia au respins cererea femeii de anulare a suspendării obligației de returnare și de tolerare a acesteia pe teritoriul României.

Decizia din 21 octombrie a fost definitivă.