Martie, prima lună de primăvară. Sărbători, tradiții, superstiții. Ce aduce noroc și ce nu ar fi bine să faci

Luna martie: sărbători, tradiții, superstiții. Prima lună de primăvară aduce, pe lângă ora de vară și echinocțiu, mai multe sărbători însoțite de tradiții și superstiții interesante. 

Denumirea lunii martie vine din latinescul „martius”, numele zeului Marte (Mars în latină). Fiul lui Jupiter şi al Junonei, a fost una dintre cele trei divinităţi protectoare ale Romei (alături de Jupiter şi Quirinus).

Romanii îl considerau drept protectorul lor şi tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renaşterii naturii. Mai târziu a devenit zeul războiului şi al agriculturii.

Martie, a treia lună a anului în calendarul gregorian, are 31 de zile.

În tradiţia populară, luna martie se numeşte: mărţişor, germinar, făurel.

Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peştilor şi sfârşeşte în semnul Berbecului. La 21 martie se face trecerea din Zodia Peştilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

1 martie. Mărțișorul. Ziua Evdochiei

La 1 martie, este ziua Evdochiei, în calendarul ortodox. Este o femeie martir, numită şi Dochia.

Sărbătoarea este, de fapt, apriori timpurilor creştine. Dochia este un personaj păgân.

Legendele spun că Baba Dochia era, printre altele, o femeie care aducea zilele urâte de la începutul lunii martie, numite şi Zilele Babei.

Mărțișorul – ce simbolizează

Mărţişorul, unul dintre cei mai cunoscuţi vestitori ai primăverii, sugerează renaştere, puritate şi dragoste

Făcut din două fire răsucite – unul alb şi celălalt roşu – de acesta, de cele mai multe ori, se prinde un mic obiect artizanal.

Mărțișorul este dăruit doamnelor şi domnişoarelor în ziua de 1 martie. În anii bisecți, și bărbații primesc mărțișoare.

Se mai spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire.

Roşul semnifică iarna, iar albul – primăvara.

Potrivit unei alte interpretări, culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza viaţa, deci femeia. Culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii bărbatului.

Şnurul alb-roşu reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.

În trecut, de şnurul împletit se agăţa doar o monedă de aur, argint sau din alt metal. Mărţişorul poate fi purtat la mână, la gât ori pe reverul hainei.

Pe vremea dacilor, şnurul era alcătuit dintr-un fir alb şi unul negru. Potrivit unei vechi legende, Dochia a împletit o funie din aţă albă şi neagră, pentru a putea, astfel, să ţină socoteala zilelor şi a nopţilor. De asemenea, să ştie când vine vremea să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopţile.

Pedepsind-o, însă, pe nora sa, a trimis-o la râul îngheţat să spele un ghem de lână neagră, până ce aceasta se va albi. Din cauza frigului, bietei femei i-au sângerat degetele. Lâna s-a colorat în roşu. Firele alb şi roşu care alcătuiesc mărţişorul simbolizează astfel sângele şi sacrificiul.

8 martie – Ziua Femeii

8 martie este Ziua Femeii. Este un moment de recunoaștere a femeilor, pentru realizările lor.

Prima Zi naţională a femeii a fost marcată în Statele Unite, la 28 februarie 1909. Partidul Socialist a desemnat această zi în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York. Atunci, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.

În anul 1910, Internaţionala Socialistă reunită la Copenhaga a hotărât instituirea unei zile dedicate femeii, fără a stabili însă o dată anume. Data de 8 martie a fost aleasă abia în 1913.

În România, data de 8 martie – Ziua Femeii a fost stabilită official din 2016. Tot atunci, a fost stabilită și Ziua bărbatului – 19 noiembrie.

În România, Ziua Mamei a fost declarată sărbătoare publică începând din 2010 şi este sărbătorită în prima duminică a lunii mai.

9 martie, sărbătoarea mucenicilor – Moșii de Primăvară

În 9 martie sunt sărbătoriți, de credincioșii creștini, cei 40 de Mucenici din Sevastia. Aceștia au fost martirizaţi în Capadochia în timpul împăratului roman Licinius.

Tradiția spune că, după Babe, urmează 9 zile calde, Zilele Moșilor, mai blânzi decât Babele. Acestea durează până în data de 17 martie.

Sărbătoarea mucenicilor marchează începutul anului agrar.

Cei patruzeci de Sfinți Mucenici sunt:

• Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian
• Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie
• Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domițian, Gaiu
• Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.

În această zi, toate gunoaiele se ard, ca să vină primăvara mai curând. Tinerii sar peste focuri, ca purificare a trupului.

Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult. Cine nu respectă sărbătoarea, va suferi 40 de zile.

Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

Femeile fac măcenici, pe care îi numesc sfinţişori sau bradoşi. Aceştia sunt în formă de om, opturi, melc, spirală sau albină. Se duc la biserică şi se împart săracilor.

Echinocțiul de primăvară

Primăvara astronomică începe în 2024 odată cu echinocţiul de primăvară care are loc la 20 martie, ora 5.06. Este momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc. Ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată. Anul calendaristic nu este egal cu anul tropic.

Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare. Începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere. Cea a nopţii va fi în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

La echinocțiul de primăvară începe noul an agrar. Pe vremuri, copiii ”băteau” pământul cu bețe, pentru a alunga frigul.

Mai exista obiceiul de a aprinde focuri pe dealuri, pentru a alunga iarna.

Se spune că în această zi nu este bine să te cerți. Altfel, vei strica armonia și liniștea.

20 martie – Ziua Fericirii

Tot 20 martie în acest an este Ziua Internațională a Fericirii. A fost sărbătorită pentru prima dată în 2013, prin decizie a Organizației Națiunilor Unite (ONU).

„Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, subliniază Adunarea ONU în Rezoluţia sa adoptată prin consens.

Ideea a fost lansată de micul regat budist himalaian Bhutan, care a adoptat în statisticile oficiale „Fericirea Naţională Brută!”, preferând-o termenului de Produs Intern Brut.

Ziua dedicată „fericirii mondiale” coincide cu Ziua internaţională a Francofoniei, sărbătorită anual în 20 martie prin diverse manifestări de promovare a limbii franceze.

21 martie – Ziua Pădurilor

Prin rezoluţie ONU, aceasta se sărbătoreşte încă din 2013. Se urmărește creșterea gradului de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri.

În această zi se plantează arbori și se organizează evenimente pe teme legate de gestionarea pădurilor.

Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului. Exercită funcţii vitale pentru întreaga planetă. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni (inclusiv peste 2.000 de culturi indigene) depind de păduri.

Defrişările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.

22 martie – Ziua Mondială a Apei

În 2010, ONU a recunoscut „dreptul la apă potabilă şi la salubritate în condiţii de siguranţă şi curăţenie ca pe un drept uman”.

Toţi cetăţenii planetei trebuie să dispună, fără discriminare, de apă suficientă, sigură, accesibilă

• pentru necesităţile fizice, atât, pentru uz personal, cât, şi pentru uz casnic
• ceea ce include apă pentru băut, salubritate personală, spălare de haine, pregătire de produse alimentare şi igienă personală şi de uz casnic.

Până în anul 2030, deficitul de apă va determina între 24 și 700 de milioane de persoane să se deplaseze către zone mai favorabile, potrivit UN Water.

25 martie, Buna Vestire

Este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului. Este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

Numită Buna Vestire sau Blagoviștenia, de această sărbătoare sunt legate mai multe obiceiuri și superstiții.

Anul acesta pică în timpul Postului Paştelui. Este una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte.

Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. În această zi are loc primul său cântec, prin care anunță vestirea primăverii.

De Buna Vestire, primul cântec al cucului trebuia să îi găsească pe toți oamenii

• îmbrăcați in haine curate, veseli, cu bani în buzunare și cu stomacul plin.

Dacă primul cântec al păsării era auzit pe stomacul gol, în stânga sau în spatele omului, acest lucru era un semn rău.

Tradiția mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul.

De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare, ca hrană pentru îngeri.

Ora de vară

România trece la ora de vară în ultima duminică a lunii, 31 martie, când ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (27).

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene.

Luna martie. Tradiții

În tradiţia populară, luna martie marchează începutul lucrărilor agricole – aratul, semănatul. Tot acum se curăţă livezile şi grădinile, se scot stupii de la iernat. Se ”retează” fagurii de miere utilizaţi ca leac în medicina populară.

În tradiţia populară se crede că

• în câte zile din luna martie va fi cer întunecat
  • în tot atâtea zile din cursul anului va ploua.
• în câte zile va fi rouă
  • în tot atâtea va fi brumă după Paşte şi zile cu cer întunecat în luna august.

Dacă în luna martie nu plouă, va fi o recoltă bogată de grâu, potrivit Agerpres.