Mica Unire de la 24 ianuarie 1859: Cum s-a format țărișoara de la intersecția marilor imperii. Abilitate politică unică în istorie

Mica Unire sau Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 este evenimentul istoric prin care Moldova și Țara Românească s-au unit sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, marcând începutul procesului de formare a statului național român modern.

Mica Unire (după unii istorici un nume impropriu pentru actul de atunci dar care este totuși utilizat în mod comun) a fost primul pas spre unirea tuturor teritoriilor locuite de români într-un singur stat, proces finalizat la 1 decembrie 1918.

Acest moment reprezintă o etapă fundamentală în istoria României, având consecințe politice, sociale și economice pe termen lung.

Actul istoric s-a înfăptuit în baza unor condiții externe și interne favorabile.

Semnificația zilei de 24 ianuarie:

Astăzi, 24 ianuarie este celebrată ca zi națională în România, fiind cunoscută drept Ziua Unirii Principatelor Române.

Evenimentul este comemorat anual prin parade, festivități și ceremonii, iar în orașe precum Iași și București, unde au avut loc evenimente-cheie ale unirii, sunt organizate manifestări importante.

Mica Unire: Condiții externe favorabile României

După înfrângerea Imperiului Otoman în Războiul Crimeei (1853–1856), marile puteri europene au convenit în cadrul Congresului de Pace de la Paris (1856) asupra unor măsuri care să stabilizeze regiunea.

Una dintre aceste măsuri a fost acordarea autonomiei sporite pentru Moldova și Țara Românească, care rămâneau însă sub suzeranitate otomană.

Deși unirea deplină nu a fost inițial susținută de toate marile puteri (în special de Imperiul Austriac și Imperiul Otoman), Franța și Rusia au sprijinit ideea unirii.

Mica Unire: Condiții interne

Atât în Moldova, cât și în Țara Românească exista o dorință puternică de unire, susținută de clasa politică progresistă și de mișcările revoluționare din 1848.

Principatele se confruntau cu probleme economice și sociale similare, iar unirea era văzută ca o soluție pentru modernizarea și consolidarea regiunii.

Cum s-a realizat unirea de la 24 ianuarie 1859

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza

Conform hotărârilor Congresului de la Paris, cele două principate aveau dreptul să își aleagă domnitori proprii, dar fără să fie unite formal.

Într-un act de abilitate politică, politicienii unioniști au reușit să îl aleagă pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor atât al Moldovei (5 ianuarie 1859), cât și al Țării Românești (24 ianuarie 1859).

Alegerea aceluiași domnitor a creat, de facto, unirea celor două principate, deși formal această unire a fost recunoscută oficial abia în 1862.

În 1862, unirea a fost recunoscută formal de marile puteri, iar cele două principate au format un stat unic, cu o singură capitală (București), un singur guvern și o singură adunare legislativă.