Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, şi-a dat demisia. Teodor Atanasiu, una dintre variantele PNL pentru această funcție


Publicat

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a anunţat luni seara că şi-a dat demisia din funcţie. După şedinţa în care a fost respinsă cererea de începere a urmăririi penale împotriva sa, a declarat că votul din Senat, care a fost „copleşitor” şi „a întrecut orice aşteptări”, îi demonstrează nevinovăţia.

Interimatul la conducerea Ministerului Economiei va fi asigurat de Daniel Chiţoiu, ministrul Finanţelor. Unele surse au vehiculat numele senatorului PNL de Alba, Teodor Atanasiu, drept o posibilă variantă pentru numirea la acest minister.

Vosganian şi-a anunţat demisia după ce a ieşit din cabinetul preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, unde a avut loc o şedinţă a liderilor PNL la care au participat şi premierul Victor Ponta şi liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu.

„În urma declaraţiei pe care am făcut-o în plenul Senatului, am avut întâlnire cu liderii USL şi am explicat din nou care este motivaţia declaraţiei mele şi, în acelaşi timp, pentru a înlătura orice posibilă ambiguitate, orice posibilă controversă privind activitatea Guvernului, am explicat de ce este utilă prezentarea demisiei mele de onoare din funcţia de ministru al Economiei. Aceasta, în contextul în care, pe de o parte, votul din Senat a dovedit nevinovăţia mea şi, în plus, a arătat încrederea de care mă bucur în rândul clasei politice, iar, pe de altă parte, moştenirea pe care o las în Ministerul Economiei, în care mai toate dosarele grele sunt aproape de scadenţă, cred că este o confirmare a faptului că mi-am făcut datoria la Ministerul Economiei”, a spus Vosganian.

„Eu, dacă am prezentat demisia, eu am prezentat-o, nu am cerut acceptul pentru ea, am prezentat demisia”, a mai spus Vosgananian.

Demisia lui Varujan Vosganian din funcţia de ministru a venit la scurt timp după votul dat în Senat de respingere a solicitării procurorului general al Parchetului ICCJ privind începerea urmăririi penale împotriva sa.

Vosganian rămâne însă senator, iar demisia sa din funcţia de ministru nu are vreo consecinţă asupra solicitării respinse de Senat.

Demnitarul a remarcat că, practic, în ciuda unor declaraţii, niciun grup parlamentar nu a avut o atitudine de ostilitate faţă de el. „Din toate grupurile parlamentare au fost colegi care au votat pentru oprirea acestei solicitări de începere a urmăririi penale”, a ţinut să precizeze ministrul Economiei.

„Este un gest de minimă politeţe de a comunica colegilor mei şi, în primul rând, prim-ministrului că sunt dispus să discut despre toate posibilele consecinţe ale acestui vot din Senat, cea dintâi fiind evidentă, stabilirea fără putinţă de tăgadă a nevinovăţiei mele”, a menţionat el.

Plenul Senatului a respins, luni, solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul ministrului Varujan Vosganian.

Procurorul general al Parchetului ICCJ a solicitat, în 2 septembrie, Senatului şi şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian şi al lui Adriean Videanu, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

Solicitările au fost trimise Senatului şi şefului statului de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în urma cererii primite de la şeful DIICOT.

Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

sursa: mediafax



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO/VIDEO: Imaginile tristeții în Cetatea din Alba Iulia, de Ziua Națională. Orașul, pentru prima dată pustiu de 1 Decembrie

Publicat

Sub frigul pătrunzător, câțiva muncitori înghețați măturau de zor zona dintre Catedrala Încoronării și Monumentul Centenarului. Lângă ei, cineva făcea probe de microfon pentru un mic eveniment programat pe parcursul zilei. 

La ora 8 dimineața, Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia era, pentru prima dată din 1990 încoace, pustie de 1 Decembrie.

Citește și MESAJE de ZIUA ROMÂNIEI. Felicitări și urări de 1 Decembrie 2020

Mulțimile de oameni veniți din toate colțurile țării, soliile din regiunile istorice, steagurile tricolore și bucuria sărbătorii naționale sunt doar imagini ale anilor trecuți. Imaginile prezentului sunt imaginile tristeții unui oraș care trece prin epidemia de coronavirus, în cea mai importantă zi din an.

Comercianții aflați pe esplanada din zona statuii lui Mihai Viteazul pregătiseră deja vinul fiert și ceaiul fierbinte, dar în Piața Cetății nu era nimeni.

Alba Iulia, 1 Decembrie 2020

Un bărbat sosit la Alba Iulia cu gândul că îl va vedea pe președintele Iohannis, căuta pe cineva să îi facă o fotografie în ”Cetatea Marii Uniri” și a găsit cu greu o femeie care trecea prin zonă.

Un alt bărbat a venit doar pentru a hrăni porumbeii, care l-au înconjurat imediat. În total, trei oameni îndurând cele – 5 grade Celsius.

Autoritățile locale au votat în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență pentru ridicarea carantinei instituite în oraș în ultimele 2 săptămâni, din cauza incidenței crescute a cazurilor de COVID.

Pe parcursul nopții însă, autoritățile centrale au întors decizia și au hotărât carantină pentru alte 7 zile.

Decizia a fost anunțată de dimineață, în jurul orei 6,00.

Pe parcursul zilei, autoritățile au pregătit un program, însă în contextul carantinei, este puțin probabil ca oamenii din oraș să poată participa, în condițiile în care vor putea ieși din casă doar cu declarație.

Citește și: Ziua Națională la Alba Iulia. PROGRAMUL OFICIAL din 1 DECEMBRIE 2020. Ceremonie militară în cadru restrâns, evenimente online

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: ”Am 5 ani și mult drag de țara mea”: Mesajul unei fetițe din Abrud, de Ziua Națională a României

Publicat

Ziua Națională este sărbătorită la Alba Iulia în condiții speciale, însă sentimentul de patriotism nu este uitat, mai ales în Apuseni.

Dovadă este un cântec patriotic interpretat de o fetiță din Abrud.

Vezi PROGRAMUL OFICIAL de 1 Decembrie la Alba Iulia: Ceremonie militară, expoziții, spectacole și alte manifestări, toate online

Daiana Narița are 5 ani și a învață la grădinița din Abrud, la grupa educatoarei Doina Gavrilă.

”Am 5 ani și mult drag de țara mea. Iubesc să îmbrac portul popular, azi mai mult ca oricând. E ziua noastră, dragi români. Eu sunt hotărâtă sa nu cedez cu totul acestei pandemii, așa ca m-am gătit așa cum se cuvine și vă arăt că și de acasă putem răspandi unitate. ROMÂNIA, la mulți ani”, este mesajul copilei.

Chiar dacă în acest an, românii nu au mai putut veni la Alba iar, în număr mare, la fel ca anii trecuți, momentul sărbătorii naționale este unul important și încărcat de emoție, așa cum ne arată și cei mai tineri români.

Citește și MESAJE de ZIUA NAȚIONALĂ pentru toți românii. Felicitări și urări din inimă de român de 1 Decembrie 2020

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Dosarul primului martir al Unirii de la 1918, asasinat în gara din Teiuș. Ancheta morții lui Ion Arion – stegarul României Mari

Publicat

Dosarul de anchetare a morții lui Ion Arion, considerat primul martir al Unirii Transilvaniei cu România, păstrat la Arhivele Naționale Alba, ne permite să aflăm cum se împărțea dreptatea în primii ani de existență a României Mari.

30 noiembrie 1918, preziua Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia: O mulțime de trenuri, obișnuite sau speciale, ticsite cu soldați și civili români, se îndreptau spre orașul în care a doua zi s-a consfințit Unirea Transilvaniei cu România.

Bucuria românilor, „defăimătoare la adresa naţiunii maghiare“

Ca și astăzi, principalul nod feroviar, poarta de intrare în Alba Iulia pentru cei care veneau dinspre Arad, Oradea, Sălaj, Cluj, Târgu Mureș, era Teiușul. Autoritățile maghiare au decis să întărească Garda Națională maghiară din Gara Teiuș cu trupe de husari (soldați), dar și cu un tren blindat. În plus, ferestrele de la etaj ale stației CFR au fost împânzite cu mitraliere.

Grupurile de români sosite în gara din Teiuș au încins „Hora Unirii“ în sunetul fanfare din Ocna Mureș, lucru care i-a iritat la maximum pe soldații unguri. Jocurile şi cântecele româneşti au continuat cu marşul revoluţionar „Deşteaptă-te române”.

Din raportul procurorului maghiar care a cercetat moartea unui tânăr român împușcat în stația CFR, în seara de 30 noiembrie 1918, aflăm că manifestările de bucurie ale românilor care se îndreptau spre Alba Iulia au fost resimțite de militarii şi lucrătorii de cale ferată unguri din gară ca „defăimătoare la adresa naţiunii maghiare“.

 „Natural că în acest timp au continuat jocurile naționale românești la a căror vedere emoțiile ostașilor maghiari au ajuns la maximum. Manifestările românilor, nu numai pe ostașii forței publice, dar și pe întreg personalul maghiar de cale ferată i-au iritat peste măsură, așa că evitarea ciocnirii numai cu greu s-a putut face de către ofițerii maghiari din gară“, se spune în raportul procurorului maghiar, păstrat la aflat la Arhivele Naționale Alba.

 Împușcat în timp ce flutura steagul românesc

Trenul special în care au călătorit gardiști și țărani români, printre care și tânărul Ion Arion, din satul Agriş, comuna Iara, judeţul Cluj, a plecat din Gara Teiuș spre Alba Iulia, în 30 noiembrie 1918, seara, în jurul orei 8.00.

În urma împușcăturilor, un călător român, gardist național, care călătorea în ultimul vagon al trenului special, fiind rănit, a decedat. De partea maghiară, morți, răniți n-au fost.

La solicitarea căpitanului Tookos, garda națională română de la Alba Iulia a constatat că gardistul național român căzut în tren a fost lovit de un glonte din spate; că împușcătura din direcție cine a tras-o după trenul român aceasta n-am reușit a stabili cu ocazia cercetărilor.

Este însă, fără îndoială că de la oamenii reprezentanței forței publice n-a putut proveni, pentru că garda se afla la post și de acolo până la plecarea trenului român din gară nu s-a mișcat.

În gară, cu ocazia din discuție, foarte mulți militari, cetățeni se aflau, dintre care cea mai mare parte a fost prevăzută cu arme. Pe lângă aceasta, trebuie să fim atenți și asupra faptului că împușcături s-au observat aproape din toate direcțiile.

A fost cu desăvârșire imposibil a stabili cine a executat împușcătura după trenul român din discuție, care s-a sfârșit cu regretabilul rezultat“, se spune în încheierea raportului procurorului maghiar de la Procuratura comandamentului militar al Transilvaniei.

Documentul în care este relatat incidentul de la Teiuș este datat 13 decembrie 1918, Cluj Napoca, cu mențiunea că „s-a dispus încetarea urmăririi“.

Moartea stegarului Ion Arion a fost fulgerătoare. Cei din preajma lui au fost auziţi exclamând imediat: „avem un mort”. La oprirea trenului în Gara Coşlariu, delegaţii români au aflat evenimentul. S-a hotărât transportarea celui ucis la Alba Iulia. Constatarea oficială a decesului s-a făcut prin Garda Naţională Română din oraş, care a găsit urmele a două gloanţe.

Raportul procurorului militar maghiar din Cluj: În primul rând este părtinitor, întrucât pune totul pe seama românilor. În al doilea rând nu reflectă profesionalismul riguros cerut de o asemenea anchetă. „Acest raport, o mostră clasică de cum nu trebuie să arate un act de anchetă în cauză de asasinat, după opinia mea, se putea foarte bine redacta stând comod într-un birou şi utilizând datele din presa timpului.

Procedându-se astfel, la relatarea faptelor mai trebuia adăugată doar părerea personală. Or, întrucât ancheta s-a făcut imediat după asasinat, în ziua de 1 Decembrie 1918, ne-am fi aşteptat să fie consemnate interogatoriile, rezultatele autopsiei, rezultatele studiului balistic şi alte elemente de pură specialitate, care să fi dus la elucidarea cauzei.

Nimic însă din toate acestea nu apar în raport“, apreciază profesorul Ioan Pleșa, fostul director al Arhivelor Naționale Alba, care a studiat dosarul de cercetare a împrejurărilor în care a fost împușcat tânărul român.

Deşi părtinitor, subliniind mereu provocările zgomotoase ale românilor şi, în antiteză, eforturile permanente ale comandanţilor militari maghiari de a evita ciocnirile, dosarul a devenit, cu trecerea timpului, un preţios document istoric.

Asta, întrucât redă starea euforică a românilor ce se îndreptau spre Alba Iulia, numărul lor impresionant, precum şi structura socială şi profesională a participanţilor.

În acelaşi timp, el nu poate evita sublinierea resentimentelor militarilor şi ale autorităţilor maghiare faţă de aspiraţiile „unioniste şi de independenţă“ ale românilor.

 Dosarul, recercetat timp de doi ani

Dosarul primului martir al Unirii a fost recercetat în perioada 27 aprilie 1919 – 8 martie 1921, de către Procuratura de stat din cadrul Tribunalului Alba Iulia. Asta după ce au apărut zvonuri conform cărora pe Ion Arion l-ar fi împuşcat un tânăr maghiar de 19 ani, Iuliu Andrasi, frânar de trenuri din Gara Teiuş.

Mai exact, în momentul punerii garniturii în mişcare, Andrași a început să strige în batjocură „Trăiască România Mare”, în timp ce „din puşca ce o ţinea în mâini, slobozea gloanţe asupra celor din vagoane“.

Potrivit documentelor păstrate la dosar, procurorul român de anchetă a aflat de la unul dintre lucrătorii de cale ferată prezent în staţie în seara de 30 octombrie 1918 că „s-a tras din clădirea gării Teiuș, din trenul blindat şi din trenul cu militari germani“.

După declaraţia protopopului Ioan Sonea, tirul a însoţit trenul până la doi kilometri distanţă de stația CFR.

Într-un raport al Procuraturii Alba Iulia din 1920 se spune: „În contra inculpatului Iuliu Andrasi ridic acuza pentru crima de asasinare comisă în gara Teiuș, la 30 noiembrie 1918, asupra trenului de persoane care vinea la adunarea națională Română la Alba Iulia, după vagonul de poștă fiind adăpostit în mai multe rânduri cu intențiunea precujetată a împușcat asupra decedatului Ioan când acesta ţinea în mână steagul tricolor românesc, în urma cărei împuşcături a murit subit“.

Din spusele martorilor strânse de procuror rezultă că „au auzit, dar nu au văzut“. Ancheta şi dezbaterea cazului Ion Arion a durat doi ani, atât la Tribunalul Alba, cât şi la Curtea de Apel din Cluj. Verdictul final: clasarea cazului din lipsă de probe.

„Acceptând Curtea de Apel motivarea camerei de acuză și nesubversând momente, pe baza cărora s-ar putea aștepta alt rezultat de la ședința principală, a menținut deciziunea corectă și în consecință a respins recursul“, se spune în motivarea Curții din 1921.

 

Împușcarea stegarului român în gara Teiuş, în seara zilei de 30 noiembrie 1918, a fost apreciată astfel de unul dintre oamenii care au scris istorie la Alba Iulia, Vasile Goldiş: „În opinia publică românească s-a împământenit credinţa că Adunarea Naţională de la Alba Iulia s-a desfăşurat fără nici o jertfă de sânge. Inexact.

Adunarea Naţională de la Alba Iulia şi-a avut martirul său. În preziua învierii naţionale, din toate părţile Ardealului grăbeau trenurile tixite de români spre Alba Iulia. Sosise un tren lung dinspre Cluj la Teiuş, în uşa unui vagon flăcăul Ioan Arion, înalt şi voinic, ca Făt-Frumos din poveşti, fâlfâia cu mândrie tricolorul românesc al Ardealului.

Trenul se opri. În acel moment ploaia de gloanţe izbi în vagoane. O ceată de unguri înarmaţi se furişase pe acoperişul şi în podul clădirilor din staţiune“.

Stegarul Ion Arion este înmormântat la Alba Iulia. Singura imagine a martirului, pe catafalc în biserica Maieri II din Alba Iulia ne-a rămas de la fotograful Unirii, Samoilă Mârza.

Nicu NEAG

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Manifestație electorală la Alba Iulia, de 1 Decembrie, cu orașul în carantină. AUR a pus țambalul sub Poarta Cetății

Publicat

Reprezentanții AUR, un partid care participă la alegerile parlamentare care au loc peste câteva zile, au organizat un marș la Alba Iulia. 

Deși orașul este în carantină din cauza epidemiei de COVID, câteva sute de persoane, potrivit estimărilor de la fața locului, au reușit să se adune și au pornit prin centrul orașului, spre Cetatea Alba Carolina, goală în acest moment.

Manifestația îl are în frunte pe George Simion, liderul acestui partid.

O mare parte dintre cei care sunt la miting nu au măști, sau le poartă pe sub barbă.

Aceștia scandează lozinci patriotice și mesaje împotriva partidelor mari.

UPDATE 1: La Poarta a III-a a Cetății, manifestanții au organizat o petrecere cu muzică populară live.

UPDATE 2: Acțiunea este monitorizată de către echipaje de jandarmerie. Reprezentanții instituției au transmis că persoanelor participante li s-a atras atenția să respecte distanțarea și măsurile de protecție. De asemenea, s-a identificat organizatorul evenimentului, urmând a se stabili ce măsuri se vor lua.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate