Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Justiției declanşează procedura de REVOCARE din funcţie a șefei DNA: „Să eliminăm lucrurile rele”


Publicat

tudorel toader

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a prezentat joi, la ora 18.00, raportul privind activitatea managerială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Acesta a adus un val de critici șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. La finalul raportului, pentru „acte şi fapte de netolerat” și pentru a elimina „lucrurile rele”, ministrul a transmis că va declanșa procedura de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA.

Tudorel Toader a prezentat, în aproximativ o oră și 20 de minute, un raport privind activitatea managerială de la DNA care s-a bazat pe 20 de categorii şi fapte. Ministrul a adus critici dure șefei DNA: comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic.

După această solicitare a ministrului Justiţiei, raportul merge la preşedintele României, Klaus Iohannis, care trebuie să decidă dacă o demite sau nu pe Kovesi.

Cum poate fi îndepărtată șefa DNA?

Varianta 1 – în același mod în care a fost numită – Ministrul Justiției propune revocarea – lucru care deja s-a întâmplat – solicitarea se discută în secția de procurori a CSM, care și avizează (avizul este consultativ) și decizia finală îi revine lui Klaus Iohannis. Șeful statului nu este obligat să își motiveze decizia, oricare ar fi ea.

Varianta 2 – Inspecția Judiciară constată abateri disciplinare (Kovesi este deja la judecata secției de procurori a CSM pentru faptul că înregistrările au fost „scurse” în presă), secția de procurori a CSM aprobă raportul și constată ca s-a săvârșit abatere disciplinară. Decizia poate fi atacată la Instanța Supremă. Dacă rămâne definitiv, după proces, că Laura Kovesi a încălcat statutul magistraților, chiar dacă sancțiunea este sub forma avertismentului, ea își pierde funcția de conducere. Aceasta este, însa, o procedură de durată.

Varianta 3 – Demisia de onoare. Kovesi a declarat deja că nu are de ce să facă acest lucru.

Principalele declarații ale ministrului Justiției:

Este o prezentare a raportului și nu o conferință de presă.

Avem o justiție, unii spun că este bună, alții că este rea. Justiția trebuie să fie egală pentru toți, trebuie să fie bună, nu rea.

În urmă cu 6 luni se împlineau 6 luni de la preluarea funcției de ministru al Justiției. Atunci prezentam liniile de modificare a legilor justiției. Au fost adoptate cu unele modificări, unele soluții declarare neconstituționale vor fi modificate de Parlament.

După alte 6 luni se împlinește exact un an de la preluarea demnității de ministru al Justiției. Vă voi prezenta raportul privind activitatea managerială de la DNA.

Am început activitatea profesională exercitând demnitatea de procuror. Am fost și sunt foarte mulțumit de respectiva opțiune.

Prezentul raport nu e o evaluare a activității DNA. Aveți rolul de a face și prezenta distincțiile necesare. Raportul de sinteză privind activitatea Ministerului Public, DNA și DIICOT va fi prezentat Parlamentului. Până la sfârșitul lunii februarie trebuie să primesc rapoarte de la instituțiile respective, să fac o sinteză, să prezint un raport în Parlament.

Raportul de față reprezintă luarea de poziție a ministrului Justiției, rol constituțional.

Au fost dezbateri care au ridicat la cote nemaiîntâlnite atacurile la persoană și punerea la îndoială a prezumției de nevinovăției, apărării persoanei, atacuri care au declanșat mecanisme de evaluare care nu au mai fost folosite în cazul României și care au pus în pericol ridicarea altor mecanisme și chiar statul de drept.

Luarea de poziție privește activitatea managerială desfășurată de procurorul șef al DNA, iar temeiul de analiză se fundamentează distinct de raportul de sinteză.

La verificarea organizării eficiente a activității vor fi luate în calcul folosirea eficientă a resurselor, gestionarea situațiilor de criză, a informațiilor, organizarea pregătirii profesionale.

Am realizat o analiză privind organizarea eficientă, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităților, aptitudinile manageriale în perioada februarie 2017-2018.

Raportul de evaluare a eficienței manageriale,urmare a pronunâării de către CCR a deciziei prin care s-a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public, parchetul General, respectiv DNA, și Guvernul României, generat  de arogarea de către DNA a dreptului de a verifica legalitatea unui act normativ.

Am conchis atunci faptul că rezultatele negative pot repune în discuție oportunitatea revocării conducătorilor instituțiilor menționate sau alte măsuri. Am pornit de la controlul solicitat Inspecției Judiciare, de a face o verificare managerială de fond la DNA, în condițiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio evaluare. În raport s-au reținut circumstanțele întocmirii acestora.

Am spus că voi lua o decizie pe baza examinării tuturor  circumstanțelor.

Partea de concluzii a prezentului raport se bazează pe acumulările de la începutul perioadei de analiză, pe acțiuni și fapte concrete, inclusiv declarații publice.

Concluziile sunt fundamentate pe 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte și fapte.

Am reținut o situație fără precedent în cadrul raporturilor dintre autoritățile publice. Într-un singur an, în 2017, au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituțională, în care DNA, prin conducerea acesteia, a fost chemată în fața instanței de contencios constituțional. În două dintre acestea, CCR a sancționat comportamentul DNA.

În sine, o singură decizie a CCR nu are aptitudinea de a duce la revocarea conducerii instituției. Conduitele pot fi corectate.

Concluziile sunt diferite când încălcările devin sistematice.

În mai puțin de jumătate de an de la publicarea unei decizii, DNA a fost chemată iar în fața CCR, pentru încă două conflicte. Așadar, trei sesizări într-un an, în două curtea a constatat încălcări a Constituției de către DNA.

În a treia situație, CCR nu a constatat un conflict, dar a făcut precizări în care a corectat conduita DNA, în sensul că nu poate controla oportunitatea unei HG.

E cu atât mai imputabilă, cu cât CCR arătase deja că procurorul nu se poate substitui decidentului.

Numărul conflictelor juridice ale DNA, semnificative în bilanțul CCR – 3 din 13.

Tudorel Toader citește deciziile CCR împotriva DNA în cazul Belina și în cazul Comisiei de anchetă pentru alegerile din 2009. În primul caz, CCR a spus că ancheta DNA a dus la blocaje în activitatea Guvernului, iar în cel de-al doilea, s-a produs un blocaj în activitatea comisiei.

Prin decizia 757/2017, legată de conflictul juridic legat de două hotărâri de Guvern, deși CCR nu a constatat un conflict, Curtea a decis că unitatea de parchet nu are competența de a începe urmărirea penală în ceea ce privește oportunitatea, ci în ceea ce privește legalitatea.

DNA s-a erijat în evaluator, inclusiv asupra aspectelor de oportunitate în adoptarea hotărârii de guvern.

În legislația penală avem aproape 1000 de infracțiuni, dar niciuna nu constă în adoptarea unui act normativ cu încălcarea tehnicii legislative, aici verifică CCR.

Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicatul DNA au exprimat simple opinii, apreciem că este inadmisibilă o astfel de abordare prin care sunt încălcate drepturi ale unor persoane. Nu poți exprima simple opinii când te referi la prestigiul, libertatea unei persoane.

Comisia de la Veneția prevedea în 2012 faptul că în România cultura politică trebuie dezvoltată și că există o lipsă de respect față de institituții.

Am reținut comportamentul excesiv de autoritar, discreționar. În realizarea angajamentului asumat prin precedentul raport, am solicitat în 2017 realizarea unui control la DNA de către IJ. Acolo se consemnează o serie de comporamente, inclusiv indicii cu privire la obstrucționarea activității inspectorilor judiciari de către conducerea DNA.

Raportul IJ relevă comportamentul autoritar discreționar al procurorului-șef de la DNA.

Implicarea în anchetele altor procurori. Rezultă inclusiv din declarații publice făcute de procurorul șef al DNA. Se observă implicare în anchetele altui procuror.

Trecerea timpului nu a dus la o îndreptare a acestui tip de comportament, ci la o acutizare a problemei.

Prioritizarea soluționării dosarelor cu impact mediatic. Dosarele nu se rezolvă după rezonanța publică pe care o au, nu pe funcția persoanei, ci în ordine cronologică.

Contestarea actelor și autorității CCR: Cu prilejul unor evenimente publice, șefa DNA a învinovățit CCR, punând pe seama acesteia pretinsa imposibilitate a DNA de urmărirea unor fapte apreciate de natură penală și acoperire a unor prejudicii.

La începutul anului 2017, a declarat pentru BBC că se teme de desființarea DNA. Într-un alt interviu pentru Euronews s-a lansat într-o critică dură la adresa proiectelor de modificare a legilor justiției, aflate în dezbatere parlamentară, atacând politicieni.

Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificări legislative, care s-au dovedit a fi constituționale.

Afirmațiile sunt fără precedent și nereale, au afectat imaginea României. Sunt de natură să creeze o imagine falsă asupra României și statului de drept.

România nu are nicio legătură cu situația juridică în care se află Polonia. Ne aflăm în altă paradigmă, altă realitate juridică care a fost prezentată în mod eronat.

Încercarea de a obține condamnări cu orice preț, în condițiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniștri, la persoane cu rang înalt. Este absolut contrar oricărui stat de drept. La mijloc este destinul unui om egal cu toți ceilalți. Cauzele nu trebuie rezolvate după grad.

Creșterea numărului de achitări, creșterea cheltuielilor, raportări eronate. Se raportează nr de inculpați trimiși în judecată, din 2016, de exemplu, și nr de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Dar cei trimiși în judecată în 2016 nu se regăsesc între cei achitați în 2016.

Mircea Negulescu a fost lăudat, în loc să fie verificat.

Am notate hotărâri judecătoreşti, instanţa a statuat neconcordanţa între ce se aude şi ce se vede, motiv pentru care cauza a fost trimisă înapoi la urmărire penală, mie mi se pare a fi foarte grav.

Tergiversarea soluţionării unor cauze – CPP şi Curtea Europeană prevăd soluţionarea cauzelor în termen rezonabil. Termenul rezonabil este mai mult decât termenul de prescripţie al urmăririi penale. Am avut un caz recent pe care nu ai cum să-l uiţi, să-l laşi în nelucrare. Este în opinia mea absolut inadmisibil.

Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori – când toată opinia publică, când s-a ajuns când procurori cu funcţie se reclamă între ei, există obligaţia minimală ca şef să vezi dacă e sau nu adevărat.

La ministerul public, un dosar costă sub 2000 lei, la DIICOT – 6000, la DNA – 39.400 şi ceva de lei, dar dacă iei bugetul întreg al dna şi îmăraţi la nr de rechizitorii îţi să aproape 40.000 de lei pe rechizitoriu, dar DNA are mult mai mulţi procurori decât DIICOT. Un procuror DNA scoate pe an 2 rechizitorii pe an.

Concluzii:

Potrivit art 1 din constituţie, România e stat de drept, s-a dezvoltat componenta de combatere a corupţieri. Buna activitate a dna e consmenată în documentele interne şi internaţionale, standardul luptei anticorupţie nu poate să protejeze comportamente neconsotuţionale, nelegale, defăimătoare la adresa României conductprilor instituţiilor pbulice cu competeţe constituţionale.

DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef al acesteia, ale cărei acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, exces de autoritate, comportament discreţionar, sdffdarea activităţii Parlamentului, constatarea deciziilor CCR.

Numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practici mutual acceptate care sunt în conformitate cu patrimoniul constituţional, care permit unei ţări să evite şi să depăşească crizele posibile.

Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele.

Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele.

Trebuie să eliminăm lucrurile rele.

Nu contează numărul de cazuri, contează existenţa unuia.

Ferească Dumnezeu ca vreunul să fie victima unei erori judiciare!

Pentru aceste acte şi fapte de netolerat, în temeiul prev art 54, ar 4, coroborat cu 51, alin 2, legea 303 din 2004, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA.

Tudorel Toader a anunțat, într-o informare de presă, că va citi raportul privind activitatea DNA după ce premierul Viorica Dăncilă i-a cerut să-și scurteze vizita oficială în Japonia, săptămâna trecută.

Unii lideri social-democraţi se aşteaptă şi la anunţarea unor măsuri, inclusiv la o propunere de revocare a şefei DNA Laura Codruţa Kovesi, propunere care însă trebuie aprobată de preşedintele Klaus Iohannis. Aceasta în condiţiile în care şeful statului apreciază că nu există motive de revocare a şefei DNA, el subliniind recent că orice astfel de măsură trebuie foarte bine argumentată.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, marţi, că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, „ne-a anunţat că ne va anunţa că joi face ceva” şi că el aşteaptă până joi.

„Tocmai ne-a anunţat că ne va anunţa că joi face ceva. Aşteptăm până joi. N-aţi auzit că nu ştiu ce blat am eu cu sistemul?”, a mai declarat Liviu Dragnea.

Întrebat dacă, în cazul în care nu va lua joi o decizie privind DNA, Tudorel Toader riscă să-şi piardă sprijinul în Guvern, Dragnea a evitat un răspuns. „Nu vreţi să aşteptăm ziua de joi?”, a replicat el.

Chestionat dacă el personal este mulţumit de activitatea ministrului Justiţiei, liderul PSD a răspuns: „Da”.

Miercuri, însă, după şedinţa Biroului Permanent Naţional al partidului, Dragnea a fost mult mai tranşant, mesajul său pentru ministrul Justiţiei fiind că se aşteaptă ca acesta să nu se facă de râs.

sursa: digi24.ro, realitatea.net



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

7 Comentarii

7 Comments

  1. pilu

    joi, 22.02.2018 at 21:47

    Clar ! S-a facut saracu de cacao ! Deci, fratilor ati inteles. Toate povestile lui se refera doar la putere. Nimeni nu a suferit in tara de pe urma justitiei in afara de putere. Deci, justitia nu mai trebuie sa aduca atigere puterii. Mai poate asta sa dea fata in fata cu studentii ?
    Parerea mea. Cel mai inteligent lucru era : Azi imi dau demisia ! Erai erou, tata !

    • iuliana

      vineri, 23.02.2018 at 08:59

      Daca „saraca” Kovesi considera ca i s-a facut o nedreptate sa-si caute dreptatea in justitie. Asa e pentru toti din tara asta. Doar avem „incredere” in justitie !!! Kovesi are cumva vreun statut priveligiat ? Nu suntem toti egali in fata legii ??

      • pilu

        vineri, 23.02.2018 at 12:05

        Toti suntem egali in fata legii, numai atunci cand nu deranjezi la varf. Pentru asta s-a inventat DNA. Si deranjand la varf, trebuie desfiintata. Asta se face acum. Apararea statutului privilegiat. Ai cam inteles in mare.

        • Iuliana

          vineri, 23.02.2018 at 17:43

          Și DNA-ul se confunda cu Kovesi ? E cumva pe persoana fizica instituția ? Nu mai exista procurori integrii și verticali și Kovesi e ultimul dinozaur ? Hai sa fim serioși .

  2. cititor

    vineri, 23.02.2018 at 09:26

    Pentru ca sa dispara coruptia si hotia din tara asta cel putin cite o Codruta Kovesi ar trebui sa fie in fiecare judet.

  3. Silviu

    vineri, 23.02.2018 at 10:37

    Prin faptul ca te-ai bagat ca prostu’ in troaca de porci a politicii de pe Dambovita, ai demonstrate – daca mai era cazul!!!- ca nu esti un profesionist bun, asa cum au spus unii despre tine…Iar prin ceea ce ai facut aseara, demonstrezi ca esti si slugoi! Iar agramatismele folosite in exprimare te descalifica si ca professor! Ramai cu ce ai luat!

  4. A.D.

    sâmbătă, 24.02.2018 at 15:00

    Pigmeul asta ma face sa rad de fiecare data cand il vad:)))
    psd ar trebui sa arunce prosopul …cat timp mai are optiunea asta.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Rezultatele sondajului “Cel mai bun parlamentar care a reprezentat Alba în ultimii 30 de ani”. Cum au votat cititorii

Publicat

În urmă cu câteva zile, Alba24 vă invita să votați online pe cel care, în opinia voastră, a reprezentat cel mai bine județul Alba în parlamentul României după Revoluția din 1989.

Sondajul Alba24 a reunit pe o listă toți deputații și senatorii aleși pe listele din Alba, chiar dacă unii dintre ei nu aveau nicio legătură cu județul dar au ajuns pe liste impuși fiind de la “centru” pe un loc eligibil.

Așa am ajuns să votăm nume precum George Maior, Costin Georgescu-ambii foști șefi al SRI sau Codrin Ștefănescu – un personaj extrem de controversat, apropiat al unor oameni care au marcat nefast istoria României, ca Vadim Tudor sau Liviu Dragnea.

Pe lista noastră foarte lungă se regăsesc și nume pe care ne-a fost greu să le găsim și am fost nevoiți să facem cercetări destul de complicate.

Câți dintre dumneavoastră știți cine au fost, de exemplu, Mihai Apostol Enăchescu sau Cristian Valeriu Buzea? Sunt pe listă personaje care au ajuns conjunctural în parlamentul României din partea județului Alba și nu au lăsat nimic în urmă lor. Iar asta s-a văzut și în votul dumneavoastră

Pe de altă, pentru acuratețe, trebuie să spunem că acest sondaj a avantajat parlamentarii aleși mai recent care sunt mult mai proaspeți în memoria colectivă.

Dacă ar fi să întocmim un top zece în urma sondajului, nu putem totuși să nu observăm, cu oarecare surprindere, că doi dintre actualii parlamentari de Alba nu prind acest top.

Clasamentul primilor zece, realizat în urma unui număr de 1329 de voturi arată astfel:

1. Florin Roman PNL – 36%

2. Ioan Dîrzu PSD – 7%

3. Daniel Breaz PSD – 6%

4. Corneliu Olar PNL – 4%

5. Theodor Atanasiu PNL – 3%

6. Alexandru Pereș PD/PDL/PNL – 3%

7. Clement Negruț PDL – 3%

8. Ioan Rus FSN – 3%

9. George Maior PSD – 3%

10. Nicolae Popa PDSR/ PUR/ PC/ PNL (3%)

Nu prind acest top actualii deputați PNL Sorin Bumb și Claudiu Răcuci, primul dintre ei actual cap de listă pentru Senatul României la viitoarele alegeri.

De asemenea nu se regăsesc în primii zece nume relativ sonore, de oameni care încă sunt activi în politică sau administrație, cum ar fi: Ștefan Bardan sau Dan Coriolan Simedru.

În fruntea listei, la mare distanță de locurile urmatoare, se află Florin Roman. Nu e nicio surpriză dată fiind prezența masivă în media locală și națională a deputatului PNL.

Roman este de departe și cel mai activ parlamentar dar și cel mai vocal, în permanent conflict cu PSD și mai nou cu USR PLUS.

Deși este o “locomotivă” pentru organizația locală, sursele noastre ne spun că Roman este din ce în ce mai nemulțumit de influența pe care Mircea Hava (încă) o are asupra PNL Alba și de modul în care gestionează această organizație.

Picătura care a umplut paharul se pare că a fost modul în care au fost întocmite listele de candidați la parlamentare.

Așa că este foarte posibil ca imediat după alegerile din decembrie să-l vedem pe Roman despărțindu-se de organizația din Alba unde nu se mai simte dorit și migrând către cea din București sau dintr-un județ limitrof Capitalei.

Ar fi o pierdere reală pentru Alba având în vedere că la Roman au apelat mai toți șefii de instituții când au avut nevoie de uși deschise la București pentru a rezolva diverse situații iar lucrul acesta s-a văzut mai ales de când a început pandemia de coronavirus.

La mare distanță de Roman se află cu procente relativ egale cei doi parlamentari actuali de la PSD, deputatul Ioan Dîrzu, recent demis de la conducerea organizației PSD Alba și senatorul Breaz, de asemenea recent plecat din PSD către PRO România.

Poziția celor doi reflectă destul de fidel nivelul la care se află acum PSD în Alba, o organizație care are mare nevoie de un moment zero, de reconstrucție, ca de altfel întregul PSD. În ce măsură vor reuși să facă asta vom vedea în curând. Deocamdată sarcina acestui “refresh” îi revine europarlamentarului Victor Negrescu, însărcinat interimar să aducă oameni noi și să reinventeze PSD Alba după o strategie națională marca Vasile Dîncu.

Surprind, oarecum, pozițiile foarte modeste ocupate de senatorul în funcție Alexandru Pereș aflat la capătul unei cariere politice de peste 20 de ani precum și de potențialul său succesor Sorin Bumb și de actualul deputat Claudiu Racuci. Pereș nu se mai regăsește pe lista cu care PNL Alba ne va cere votul în 6 decembrie.

Rezultatele sondajului: 1329 de voturi

  • Florin Roman PNL (36%)
  • Ioan Dîrzu – PSD (7%)
  • Daniel Breaz (6%)
  • Corneliu Olar PNL (4%)
  • Teodor Atanasiu PNL (3%)
  • Alexandru Pereș PD/ PDL/PNL (3%)
  • Clement Negruț PDL (3%)
  • Ioan Rus FSN (3%)
  • Cristian George Maior PSD (3%)
  • Nicolae Popa PDSR/ PUR/ PC/ PNL (3%)
  • Sorin Bumb PNL (2%)
  • Ștefan Bardan PD/PDL (2%)
  • Ioan Berciu PNȚCD (2%)
  • Dan Coriolan Simedru PNL (2%)
  • Emil Negruțiu PAC (2%)
  • Nicolae Dobra PDL (1%)
  • Călin Potor PDL/PNL/PSD (1%)
  • Claudiu Răcuci PNL (1%)
  • Radu Ciuceanu PNL (1%)
  • Iuliu Brenduș UDMR (1%)
  • Ioan Paștiu PRM (1%)
  • Ioan Ardelean PUNR (1%)
  • Ioan Mircea Popa PNȚCD (1%)
  • Emil Crișan PRM (1%)
  • Codrin Ștefănescu PRM/PSD (1%)
  • Octavian Nicolae Dărămuș PUNR (1%)
  • Constantin Selagea PDSR/PSD (1%)
  • Tiberiu Bărbulețiu PNL (1%)
  • Cornel Filipescu PDSR/PD (1%)
  • Cornel George Comșa PPDD (1%)
  • Lucia Tomoiagă PSD (1%)
  • Mugurel Sârbu PSD/PDL (1%)
  • Petru Fleșer FSN (0%)
  • Ioan Maier PDSR (0%)
  • Ioan Mircea Popa PNȚCD (0%)
  • Costin Georgescu PNL (0%)
  • Radu Coclici PSD (0%)
  • Tiberiu Ștefan Incze UDMR (0%)
  • Emilian Cutean PSD (0%)
  • Ioan Florea PER (0%)
  • Nicolae Mărginean FSN (0%)
  • Silviu Cărpinișianu FSN (0%)
  • Corneliu Dorin Gavaligov PD (0%)
  • Ioan Andrei PDSR/PSD (0%)
  • Cristian Valeriu Buzea PRM (0%)
  • Eugen Crișan PUNR (0%)
  • Dumitru Pustai PUNR (0%)
  • Cîndea Ioan Niculiță FSN (0%)
  • Nicolae Simescu PAC (0%)
  • Bazil Dumitrean PNȚCD (0%)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Biserica Ortodoxă i-a sărbători pe sfinții canonizați în 1955 în Catedrala Încoronării de la Alba Iulia

Publicat

Biserica Ortodoxă i-a pomenit miercuri, la Alba Iulia, în prezența arhiepiscopului Irineu, pe Sfinții Cuvioși Mărturisitori Visarion și Sofronie, pe Sfântul Mucenic Oprea și pe Sfinții Preoți Mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel. 

A fost un moment peste timp, pentru că Sfinții Cuvioși Mărturisitori Visarion și Sofronie și Sfântul Mucenic Oprea, recunoscuți ca fiind vajnici și neînfricați apărători ai dreptei credințe în secolul al XVIII-lea, au fost canonizați în urmă cu 65 de ani, la data de 21 octombrie 1955, la Alba Iulia.

Ceremonia solemnă a avut loc atunci la Catedrala Încoronării din Alba Iulia, în prezența a mii de credincioși, Dumnezeiasca Liturghie și rânduiala canonizării fiind oficiate de către un impresionant sobor de arhierei, preoți și diaconi, în fruntea căruia s-a aflat Mitropolitul Vasile Lăzărescu al Banatului.

În prezența a numeroase autorități ale statului, Mitropolitul Vasile a dat citire Tomosului Sinodal prin care se făcea cunoscută în mod oficial canonizarea Sfinților Mărturisitori Transilvăneni.

Astfel, de atunci și până în zilele noastre, data de 21 octombrie reprezintă pentru credincioșii de pe plaiurile Albei, și nu numai, un prilej de aleasă bucurie duhovnicească, odată cu cinstirea solemnă a celor care, în vremuri de restriște, s-au jertfit pentru dreapta credință a românilor din Ardeal.

Sursă: Reintregirea.ro

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Se modernizează industria de apărare. Utilaje de peste 5 milioane de lei, la Fabrica de Arme din Cugir

Publicat

fabrica de arme cugir 2

Fabrica de Arme din Cugir cumpără utilaje în valoare de 5,3 milioane de lei, pentru modernizarea producției și creșterea productivității. 

În perioada 13 – 21 octombrie 2020, Compania Națională Romarm SA București – Filiala Societatea Fabrica de Arme Cugir SA a lasat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) mai multe licitații pentru achiziția de strunguri și echipamente de frezare, dar și a unui motostivuitor.

Valoarea totală estimată este de 5.300.000 de lei, fără TVA.

Echipamentele și utilajele sunt cuprinse în Planul de achiziții pe anul 2020 și sunt destinate înlocuirii parțiale a utilajelor existente și, pe această cale, modernizării producției și creșterii productivității. De asemenea, se urmărește reducerea rebuturilor și îmbunătățirea calității produselor.

Motostivuitoriul va fi destinat asigurării ritmicității producției, prin aprovizionarea cu diverse bunuri și semifabricate necesare în procesul de producție – toate acestea în condițiile existente și distanțele mari dintre magazii și Secția producție.

Lista utilajelor achiziționate:

– Strung CNC cu lineta fixă – 2 bucăți (valoare totală estimată: 650.000 de lei, fără TVA)

– Centru de prelucrare cu masă indexabilă în 4 axe – 1 bucată (valoare totală estimată: 1.000.000 de lei, fără TVA)

– Centru vertical de frezare în 4 axe – 1 bucată (valoare totală estimată: 500.000 de lei, fără TVA)

– Centru vertical de frezare în 3 axe – 6 bucăți (valoare totală estimată: 3.000.000 de lei, fără TVA)

– Motostivuitor – 1 bucată (valoare totală estimată: 150.000 de lei, fără TVA)

Reamintim faptul că în luna septembrie Fabrica de Arme Cugir SA a lansat o licitaţie pentru achiziţia unei linii de turnare a pieselor din oţel, în valoare de 1,34 milioane de lei, alcătuită din echipamente specializate si tehnologia aferentă acestora, pentru modernizarea fluxului tehnologic de turnare a pieselor cu modele usor fuzibile din Cadrul Turnătoriei de Precizie, folosind ceară de tip RAMONTA si vopsea refractară pe bază de silice coloidale si silicat de zirconiu. Procedura de licitație a fost însă anulată automat deoarece la data limită de depunere a ofertelor nu au existat ofertanți.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Klaus Iohannis: Nu discutăm despre ”lockdown”, a închide țara nu este o soluție. Alegerile nu trebuie amânate

Publicat

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri seară că nu se pune problema unui nou lockdown pentru România. 

Președintele a organizat o conferință de presă, la sfârșitul căreia a răspuns întrebărilor jurnaliștilor. Întrebat despre numărul foarte mare de cazuri noi înregistrate zilnic (aproape 4900 miercuri), Klaus Iohannis a spus că ”a închide țara nu e o soluție”.

”Nu discutăm despre închiderea tuturor activităților, despre lockdown. Este nevoie să găsim un fel de a continua, cu toate că avem această pandemie.

În această abordare încadrăm și continuarea democrației în România. Trebuie să avem grijă să creștem numărul de locuri la ATI la spitalele Covid.

A închide țara nu e o soluție. Ce am face? Închidem țara 2 săptămâni, apoi iarăși o luăm de la zero. Trebuie să găsim un just echilibru.

Ne vom întoarce la normalitate dacă avem grijă acum și dacă oamenii de știință reușesc să găsească un vaccin” a spus Iohannis.

În același context, președintele a insistat pe ideea organizării alegerilor parlamentare în decembrie, temă cu care de altfel și-a și început conferința.

”Alegerile nu trebuie amânate pentru ca un partid sau altul să se simtă mai bine pregătit. Ele trebuie să aibă loc la termen. E fundamental pentru modul în care vor gestiona pandemia,d ar și pentru perioada post-pandemie, pentru reconstrucție, să avem o majoritate parlamentară solidă pentru reforme absolut necesare dezvoltării României” a afirmat președintele.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate