Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Modificări la Codul Silvic: Cei care fură arbori doborâţi de vânt riscă până la 10 ani închisoare. Se va interzice trecerea pădurilor în intravilan


Publicat

paduriUn proiect de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Silvic aduce pedepse mai dure pentru furtul de copaci din păduri. Cei care sustrag arbori doborâţi sau rupţi de vânt vor risca până la 10 ani închisoare, indiferent de cantitatea de lemn furată. Este păstrată şi posibilitatea sancţiunii cu amendă.

“Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier naţional, indiferent de volum sau cantitate, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 10 ani sau cu amendă, potrivit dispoziţiilor art. 228, 229, 231, 232 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal”, se arată în proiectul pus în consultare de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

În prezent, pedepsele sunt în funcție de valoarea cantității de lemn furată.

– închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior sau dacă fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depășește această valoare

– de la 1 an la 5 ani dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior

–  de la 2 la 7 ani dacă valoarea materialului lemnos sustras depășește de 50 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

Acum, furtul de arbori, puieţi sau lăstari la care valoarea este de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior este sancționat ca și contravenție silvică. “Sunt constatate pabube în fondul forestier proprietate privată. Proprietarii refuză în instanță să se constituie parte civilă, ceea ce face imposibilă recuperarea acestora”, mai explică iniţiatorii.

Prin ordonanța de urgență se urmărește consolidarea cadrului legal pentru îmbunătățirea performanței și eficienței acțiunilor de control privind integritatea fondului forestier național și modul de administrare a acestuia, se motivează în nota de fundamentare.

Iniţiatorii explică faptul că în legislaţia actuală pădurile incluse în intravilan anterior datei de 27 martie 2008 (data intrării în vigoare a Legii nr. 46/2008 Codul silvic) nu mai au destinație forestieră, regimul silvic fiind aplicabil numai terenurilor cu destinație forestieră. Prin această modificare, inclusiv aceste păduri sunt supuse reglementărilor specific.

“Apreciind că este necesar să se înăsprească sancțiunile pentru furtul din vegetația forestieră din fondul forestier naţional şi de pe terenurile din afara acestuia sau pentru alte acțiuni care afectează integritatea pădurii și care au consecințe negative asupra mediului înconjurător și societății în general prin perturbarea îndeplinirii de către păduri a funcțiilor de protecție specifice, la art. 105 se instituie prejudiciul de mediu în scopul creării premizei ca Statul să se constituie ca parte vătămată în procese”, se mai arată în document.

Modificările vizate la Codul Silvic:

Articolul 7, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Este interzisă includerea pădurilor în intravilan; pădurile incluse în intravilan de la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 Legea fondului funciar, până la data de 27.03.2008, se supun prevederilor Legii nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.”

La articolul 14, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Conducerea și reprezentarea legală a ocolului silvic de regim sunt asigurate de șeful de ocol silvic, numit de proprietarul unic, consiliul local, consiliul de administrație ori de adunarea generală, după caz, cu avizul favorabil al autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Conducerea ocolului silvic de stat este asigurată de către șeful de ocol, care este numit în funcție prin concurs, de către conducerea unității Regiei Naționale a Pădurilor –Romsilva sau de conducerea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, după caz, iar conducerea bazei experimentale este asigurată de către șeful bazei experimentale, care este numit în funcție prin concurs, de către conducerea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea””.

La articolul 15, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Ocoalele silvice de regim sunt de utilitate publică şi dobândesc personalitate juridică din momentul înscrierii acestora în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice. ”

La articolul 21, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Până la aprobarea amenajamentului silvic, elaborat în condițiile prezentei legi, se aplică prevederile ședinței de preavizare a soluțiilor tehnice. Neavizarea amenajamentului silvic în Comisia de avizare pentru silvicultură în același an în care se organizează ședința de preavizare a soluțiilor tehnice determină suspendarea aplicării prevederilor amenajamentului silvic până la data la care acesta este avizat. Este obligatorie verificarea modului de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice cel puțin o dată, la jumătatea perioadei de valabilitate a acestora, conform metodologiei aprobate prin ordin al conducatorului autorității publice centrale care raspunde de silvicultură.”

La articolul 95, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier aparținând formelor asociative prevăzute la alin. (1) este permisă pentru realizarea și extinderea obiectivelor și lucrărilor prevăzute la art. 36 și 37 alin. (1) lit. a), d)-f); terenurile oferite în compensare intră în proprietatea formelor asociative și se întregesc drepturile membrilor proporțional cu cotele deținute.”

La articolul 97 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) asigurarea integrală de la bugetul de stat a costurilor serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică sau egală cu 30 ha, indiferent dacă aceasta este sau nu este cuprinsă într-o asociaţie; plata se face către ocolul silvic care asigură serviciile silvice.”

La articolul 105, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Valoarea prejudiciului prevăzut la alin. (1), produs prin fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii, se stabileşte prin însumarea valorii pagubei produse pădurii cu valoarea despăgubirii pentru prejudiciul de mediu;”

La articolul 105, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) și (22), cu următorul cuprins:

„(21) Valoarea pagubei produse pădurii se calculează conform legii;

(22) Valoarea despăgubirii pentru prejudiciul de mediu se calculează după cum urmează:

a)Pentru pădurile încadrate în tipurile funcţionale T V şi T VI: prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse pădurii;

b)Pentru pădurile încadrate în tipurile funcţionale T III şi T IV: prin aplicarea factorului 0,7 la valoarea pagubei produse pădurii;

c)Pentru pădurile încadrate în tipul funcţional T II: prin aplicarea factorului 1,0 la valoarea pagubei produse pădurii;

d)Pentru pădurile încadrate în tipurile funcţionale T I: prin aplicarea factorului 1,5 la valoarea pagubei produse pădurii.

e)Pentru pădurile prevăzute la art. 7 alin.(4) și pentru fondul forestier pentru care nu există obligativitatea întocmirii amenajementului silvic în condițiile art. 20 alin. (2): prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse pădurii;”

La articolul 105, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) și (5), cu următorul cuprins:

„(4) Valoarea despăgubirii pentru prejudiciul de mediu se recuperează şi în cazurile în care este angajată răspunderea patrimonială a personalului cu atribuţii de pază a pădurilor.

(5) Sumele care reprezintă despăgubirile pentru prejudiciul de mediu sunt destinate integral fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică. Pentru aceaste despăgubiri stă în instanţă autoritatea publică centrală pentru silvicultură sau structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.”

La articolul 109, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier national, constituie infracţiune şi se pedepseşte

cu închisoare de la 6 luni la 10 ani sau cu amendă, fiind aplicabile dispoziţiile art. 228, 229, 231, 232 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.”

  1. La articolul 120, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) Personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, structurilor teritoriale de specialitate ale acesteia, ocoalelor silvice, structurilor silvice de rang superior, unităților și centralei Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva și Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază.”

Punctul 2 din Anexă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2. Amenajament silvic – studiul de bază în gestionarea pădurilor, cu conținut tehnico-organizatoric, juridic și economic, fundamentat ecologic.”

Punctul 23 din Anexă, se completează și va avea următorul cuprins:

“23.Ocol silvic – unitatea silvică înfiinţată în scopul administrării sau asigurării serviciilor pentru fondul forestier naţional, având suprafaţa minimă de constituire după cum urmează:

a)în regiunea de câmpie – 3.000 ha fond forestier;

b)în regiunea de deal – 5.000 ha fond forestier;

c)în regiunea de munte – 7.000 ha fond forestier.

Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului se realizează prin:

a)ocoale silvice de stat, care pot fi înfiinţate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi de Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, după caz;

b)baze experimentale, care sunt înființate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Ocoalele silvice de regim pot fi înfiinţate de:

a)proprietari persoane fizice sau juridice sau de asociaţii ale acestora şi pot funcţiona ca asociaţii şi fundaţii sau ca societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b)de unităţi administrativ-teritoriale sau de asociaţii ale acestora şi pot funcţiona ca regii de interes local;

c)asociaţii între unităţi administrativ-teritoriale şi/sau persoane fizice şi/sau juridice şi pot funcţiona ca asociaţii şi fundaţii sau ca societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; pentru proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, aceste ocoale silvice pot asigura numai servicii silvice La constituirea şi funcţionarea ocoalelor silvice se iau în calcul numai suprafeţele de fond forestier aflate în proprietate sau a proprietarilor/asociaţiei de proprietari care au solicitat constituirea ocolului silvic.

Se exceptează de la condiţia minimă de suprafaţă prevăzută de prezenta lege ocolul silvic înfiinţat de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat și bazele experimentale înființate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Punctul 33 din Anexă, se completează și va avea următorul cuprins:

„Prejudiciu – efectul unei acţiuni umane, prin care este afectată integritatea pădurii şi/sau realizarea funcţiilor pe care aceasta ar trebui să le asigure. Aceste acţiuni pot afecta fondul forestier:

a)în mod direct, prin acţiuni desfăşurate illegal b) în mod indirect, prin acţiuni al căror efect asupra pădurii poate fi cuantificat în timp.

Se încadrează în acest tip efectele produse asupra acestora în urma poluării, realizării de construcţii, exploatării de resurse naturale, cu identificarea relaţiei cauză-efect certificate prin studii realizate de organisme abilitate, neamenajarea zonelor de limitare a propagării incendiilor, precum şi neasigurarea dotării minime pentru intervenţie în caz de incendiu.

Prejudiciul produs prin lucrările de exploatare forestieră, stabilit conform instrucţiunilor tehnice, nu reprezintă prejudiciu adus pădurii.

Prejudiciul are două componente:

1.Paguba în vegetaţia forestieră, componentă evaluabilă ca valoare materială;

2.Despăgubirea pentru prejudiciul de mediu, componentă care se evaluează convenţional, în funcţie de valoarea pagubei în vegetaţia forestieră, în condițiile art. 105 alin. (22).”



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Fuga în Egipt, în plină criză. Episod turistic cu președintele Klaus Iohannis și soția sa, la piramide

Publicat

Președintele Klaus Iohannis, aflat miercuri într-o vizită de stat în Republica Arabă Egipt, la invitația omologului său, președintele Abdel Fattah El-Sisi, a fost surprins pe când vizita piramidele. 

Potrivit unor imagini apărute în presă, președintele a fost surprins de turiștii aflați în zona turistică.

Îmbrăcat în alb și relaxat, atât el cât și soția sa, Klaus Iohannis și-a făcut fotografii înconjurat de gărzile de corp care i-au asigurat distanța.

Potrivit gazetaph.ro, care a publicat pentru prima data fotografii cu acesta în Egipt, președintele a fost recunoscut de românii aflați în vacanță acolo.

În acest context, președintelui i se reproșează episodul turistic, în condițiile în care România se zbate într-o criză sanitară fără precedent, triplată de una energetică și una politică.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Duminică, în Cetatea Alba Carolina: Purtata – jocul fetelor și nevestelor de pe Târnave. Condiții pentru participarea publicului

Publicat

Duminică, 31 octombrie, începând cu ora 16:00, pe strada Muzeului din Cetatea Alba Carolina va avea loc evenimentul „Purtata – jocul fetelor și nevestelor de pe Târnave”.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, proiectul fiind cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. 

Programul va cuprinde:

  • lansarea cărții și a filmului etnografic „Purtata – jocul fetelor și nevestelor de pe Târnave”
  • spectacol folcloric: formațiile de dansuri de femei din județul Alba (Crăciunelu de Jos, Sâncel, Biia, Feisa, Cetatea de Baltă, Crăciunelu de Sus, Lupu și Lunca), Veta Biriș, Leontina Fărcaș, Marinela Baba, Roxana Reche, Ina Todoran, Dorina Narița, Floricica Moga, Maria Filimon, Nicolae Plută, Oana Bozga Pintea, Denisa Balu, Nicușor Balu, Daria Maria Costea.

Este permisă participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului de desfășurare și cu purtarea măștii de protecție, doar pentru următoarele categorii de persoane:

– vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare

– care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Accesul în perimetrul de desfășurare este permis începând cu ora 15:00.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE FOTO: Accident GRAV de circulație pe DN1, la Sântimbru. O persoană și-a pierdut viața și alte două au fost rănite

Publicat

Două persoane au fost grav rănite și una și-a pierdut viața într-un accident de circulație extrem de grav, produs miercuri dimineață pe DN1, în apropiere de Sântimbru. 

UPDATE ora 10:00 – Potrivit IPJ Alba, la data de 27 octombrie 2021, în jurul orei 06:30, pe Drumul National 1, la km 390, în dreptul localității Sântimbru, un tânăr de 20 de ani, din comuna Ponor, județul Alba, în timp ce conducea un autoturism, în direcția Alba Iulia – Teiuș, a intrat în coliziune frontală cu un autoturism condus, din sens opus, de un bărbat de 45 de ani, din comuna Galda de Jos, județul Alba.

În urma accidentului, conducătorul primului autoturism a decedat, un tânăr de 20 de ani, din comuna Ponor, pasager în autoturismul condus de acesta a fost rănit grav, iar conducătorul celui de-al doilea autoturism a fost rănit ușor.

Cercetările sunt continuate, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.

Stimați conducători auto, pentru prevenirea accidentelor rutiere recomandăm:

  • Conduceți cu prudență, măriți distanţa de siguranţă în mers, adaptați permanent viteza de deplasare la condițiile meteo și de trafic și nu vă angajați în efectuarea de manevre riscante.
  • Evitați acţionarea bruscă a volanului şi a frânei şi utilizaţi cu precădere frâna de motor, pentru evitarea acvaplanării sau derapajelor necontrolate.
  • În condiţiile unui trafic aglomerat, păstraţi-vă calmul, nu uitaţi de politeţea rutieră şi nu blocaţi intersecţiile!
  • Nu vă angajaţi în depăşirea de autovehicule fără a avea o bună vizibilitate şi efectuați fiecare manevră în trafic, numai după o temeinică asigurare.
  • Nu consumaţi alcool şi nu conduceţi dacă simţiţi că sunteţi obosiţi! Nu folosiți telefonul mobil în timp ce conduceţi, iar pentru a comunica folosiți sistemele hands-free.

UPDATE ora 7:25

Victime au fost predate echipajelor medicale pentru a fi transportate la UPU Alba.

Știrea inițială:

Detașamentul de Pompieri Alba Iulia intervine pentru descarcerare si acordarea primului ajutor medical la un accident rutier produs pe DN 1, raza localității Sântimbru.

Traficul este blocat, iar polițiștii sunt la fața locului.

Din primele informații este vorba despre 2 autoturisme implicate în accident din care au rezultat 3 victime.

În urma accidentului o victimă a fost propulsată în afara autoturismului, aflându-se în stop cardio respirator.

Salvatorii de la ISU au încercat să-i aplice manevre de resuscitare.

Celelalte 2 victime erau încarcerate, conștiente, cu multiple traumatisme.

Una dintre acestea a fost deja descarcerata, forțele de intervenţie acționează pentru descarcerarea celei de-a treia victime, au transmis reprezentanții ISU Alba.

La fața locului au fost trimise mai  mult mașini de intervenție și ambulanțe.

Surse ISU Alba, IPJ Alba

Sursă foto: ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Drumuri din Apuseni, modernizate pentru a face legătura între obiective turistice din Alba, Bihor și Cluj

Publicat

Proiectul prin care județele Alba, Cluj și Bihor au încheiat acord, în vederea promovării obiectivelor turistice, începe să prindă contur.

Datele investiției pentru drumul Padiş – Ic Ponor au fost aprobate, marți, de consilierii județeni.

Modernizarea acestui drum, Padiş – Ic Ponor, face parte dintr-un plan de dezvoltare a Munţilor Apuseni.

Vezi și TRASEE turistice spectaculoase în județul Alba. Unde poți descoperi minunății ale naturii sălbatice

A fost încheiat un acord de parteneriat între Consiliul Judeţean Bihor şi Consiliile Judeţene Alba şi Cluj pentru realizarea unor proiecte de infrastructură rutieră, de punere în valoare a zonei carstice şi de promovare a tradiţiilor şi meşteşugurilor locale, toate sub brandul „Ţara de piatră. Paradisul carstic al României”.

În baza parteneriatului încheiat, CJ Alba va realiza lucrări pe traseul Călineasa – Vf. Clujului – intersecţia DJ 750.

CJ Cluj va moderniza drumul de legătură (continuare a DJ 763) între cele trei judeţe, din cătunul Ic Ponor către comuna Gârda de Sus (intersecţia cu DJ 750), situat pe raza administrativ-teritorială a judeţului Cluj.

În ceea ce privește drumul Padiş – Ic Ponor, proiectul propus presupune modernizarea a 9,75 de kilometri. Carosabilul va avea o lăţime de 5,5 metri, cu două benzi, câte una pe sens.

Drumul este în prezent doar pietruit, şi se află într-o stare degradată, necorespunzătoare pentru circulaţia în condiţii de siguranţă.

Potrivit studiului de fezabilitate, valoarea totală estimată a investiţiei este de 108.299.891,32 lei, cu TVA. Consiliul Judeţean va depune, în primăvara anului viitor, un proiect pentru finanţare a acestei investiţii prin programul POR 2021 – 2027, axa Turism, al cărui ghid de finanţare este în curs de definitivare.

„Acest drum va face legătura între cele două judeţe, Bihor şi Cluj. În etapa următoare vrem să facem o legătură de la acest drum spre localitatea Gârda de Sus din judeţul Alba. Credem că dincolo de dezvoltarea reţelei rutiere, existenţa unui asemenea drum va contribui şi la dezvoltarea turistică a Munţilor Apuseni”, a precizat vicepreşedintele CJ Bihor, Mircea Mălan.

Obiectivele acordului între cele trei județe sunt:

  • amenajarea și modernizarea traseului rutier „Padiș/ Apuseni” situat administrativ în cele trei județe
  • dezvoltarea și promovarea turistică a zonei carstice a Munților Apuseni „Țara de Piatră. Paradisul carstic al României”
  • protejarea turiștilor în zona de interes.
  • protejarea și promovarea patrimoniului etnografic, folcloric și a arhitecturii tradiționale și a biodiversității zonei carstice.

Comunele vizate sunt: în Alba – Gârda de Sus, Arieșeni, Scărișoara; în Bihor – Pietroasa, Budureasa; în Cluj: Beliș, Mărgău, Săcuieu și Mărișel.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate