Modificări la Codul Silvic: Cei care fură arbori doborâţi de vânt riscă până la 10 ani închisoare. Se va interzice trecerea pădurilor în intravilan

Un proiect de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Silvic aduce pedepse mai dure pentru furtul de copaci din păduri. Cei care sustrag arbori doborâţi sau rupţi de vânt vor risca până la 10 ani închisoare, indiferent de cantitatea de lemn furată. Este păstrată şi posibilitatea sancţiunii cu amendă.

“Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier naţional, indiferent de volum sau cantitate, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 10 ani sau cu amendă, potrivit dispoziţiilor art. 228, 229, 231, 232 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal”, se arată în proiectul pus în consultare de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

În prezent, pedepsele sunt în funcție de valoarea cantității de lemn furată.

– închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior sau dacă fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depășește această valoare

– de la 1 an la 5 ani dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior

–  de la 2 la 7 ani dacă valoarea materialului lemnos sustras depășește de 50 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

Acum, furtul de arbori, puieţi sau lăstari la care valoarea este de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior este sancționat ca și contravenție silvică. “Sunt constatate pabube în fondul forestier proprietate privată. Proprietarii refuză în instanță să se constituie parte civilă, ceea ce face imposibilă recuperarea acestora”, mai explică iniţiatorii.

Prin ordonanța de urgență se urmărește consolidarea cadrului legal pentru îmbunătățirea performanței și eficienței acțiunilor de control privind integritatea fondului forestier național și modul de administrare a acestuia, se motivează în nota de fundamentare.

Iniţiatorii explică faptul că în legislaţia actuală pădurile incluse în intravilan anterior datei de 27 martie 2008 (data intrării în vigoare a Legii nr. 46/2008 Codul silvic) nu mai au destinație forestieră, regimul silvic fiind aplicabil numai terenurilor cu destinație forestieră. Prin această modificare, inclusiv aceste păduri sunt supuse reglementărilor specific.

“Apreciind că este necesar să se înăsprească sancțiunile pentru furtul din vegetația forestieră din fondul forestier naţional şi de pe terenurile din afara acestuia sau pentru alte acțiuni care afectează integritatea pădurii și care au consecințe negative asupra mediului înconjurător și societății în general prin perturbarea îndeplinirii de către păduri a funcțiilor de protecție specifice, la art. 105 se instituie prejudiciul de mediu în scopul creării premizei ca Statul să se constituie ca parte vătămată în procese”, se mai arată în document.

Modificările vizate la Codul Silvic:

Articolul 7, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Este interzisă includerea pădurilor în intravilan; pădurile incluse în intravilan de la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 Legea fondului funciar, până la data de 27.03.2008, se supun prevederilor Legii nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare.”

La articolul 14, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Conducerea și reprezentarea legală a ocolului silvic de regim sunt asigurate de șeful de ocol silvic, numit de proprietarul unic, consiliul local, consiliul de administrație ori de adunarea generală, după caz, cu avizul favorabil al autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Conducerea ocolului silvic de stat este asigurată de către șeful de ocol, care este numit în funcție prin concurs, de către conducerea unității Regiei Naționale a Pădurilor –Romsilva sau de conducerea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, după caz, iar conducerea bazei experimentale este asigurată de către șeful bazei experimentale, care este numit în funcție prin concurs, de către conducerea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea””.

La articolul 15, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Ocoalele silvice de regim sunt de utilitate publică şi dobândesc personalitate juridică din momentul înscrierii acestora în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice. ”

La articolul 21, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Până la aprobarea amenajamentului silvic, elaborat în condițiile prezentei legi, se aplică prevederile ședinței de preavizare a soluțiilor tehnice. Neavizarea amenajamentului silvic în Comisia de avizare pentru silvicultură în același an în care se organizează ședința de preavizare a soluțiilor tehnice determină suspendarea aplicării prevederilor amenajamentului silvic până la data la care acesta este avizat. Este obligatorie verificarea modului de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice cel puțin o dată, la jumătatea perioadei de valabilitate a acestora, conform metodologiei aprobate prin ordin al conducatorului autorității publice centrale care raspunde de silvicultură.”

La articolul 95, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier aparținând formelor asociative prevăzute la alin. (1) este permisă pentru realizarea și extinderea obiectivelor și lucrărilor prevăzute la art. 36 și 37 alin. (1) lit. a), d)-f); terenurile oferite în compensare intră în proprietatea formelor asociative și se întregesc drepturile membrilor proporțional cu cotele deținute.”

La articolul 97 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) asigurarea integrală de la bugetul de stat a costurilor serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică sau egală cu 30 ha, indiferent dacă aceasta este sau nu este cuprinsă într-o asociaţie; plata se face către ocolul silvic care asigură serviciile silvice.”

La articolul 105, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Valoarea prejudiciului prevăzut la alin. (1), produs prin fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii, se stabileşte prin însumarea valorii pagubei produse pădurii cu valoarea despăgubirii pentru prejudiciul de mediu;”

La articolul 105, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) și (22), cu următorul cuprins:

„(21) Valoarea pagubei produse pădurii se calculează conform legii;

(22) Valoarea despăgubirii pentru prejudiciul de mediu se calculează după cum urmează:

a)Pentru pădurile încadrate în tipurile funcţionale T V şi T VI: prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse pădurii;

b)Pentru pădurile încadrate în tipurile funcţionale T III şi T IV: prin aplicarea factorului 0,7 la valoarea pagubei produse pădurii;

c)Pentru pădurile încadrate în tipul funcţional T II: prin aplicarea factorului 1,0 la valoarea pagubei produse pădurii;

d)Pentru pădurile încadrate în tipurile funcţionale T I: prin aplicarea factorului 1,5 la valoarea pagubei produse pădurii.

e)Pentru pădurile prevăzute la art. 7 alin.(4) și pentru fondul forestier pentru care nu există obligativitatea întocmirii amenajementului silvic în condițiile art. 20 alin. (2): prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse pădurii;”

La articolul 105, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) și (5), cu următorul cuprins:

„(4) Valoarea despăgubirii pentru prejudiciul de mediu se recuperează şi în cazurile în care este angajată răspunderea patrimonială a personalului cu atribuţii de pază a pădurilor.

(5) Sumele care reprezintă despăgubirile pentru prejudiciul de mediu sunt destinate integral fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică. Pentru aceaste despăgubiri stă în instanţă autoritatea publică centrală pentru silvicultură sau structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.”

La articolul 109, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier national, constituie infracţiune şi se pedepseşte

cu închisoare de la 6 luni la 10 ani sau cu amendă, fiind aplicabile dispoziţiile art. 228, 229, 231, 232 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.”

11. La articolul 120, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) Personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, structurilor teritoriale de specialitate ale acesteia, ocoalelor silvice, structurilor silvice de rang superior, unităților și centralei Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva și Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază.”

Punctul 2 din Anexă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2. Amenajament silvic – studiul de bază în gestionarea pădurilor, cu conținut tehnico-organizatoric, juridic și economic, fundamentat ecologic.”

Punctul 23 din Anexă, se completează și va avea următorul cuprins:

“23.Ocol silvic – unitatea silvică înfiinţată în scopul administrării sau asigurării serviciilor pentru fondul forestier naţional, având suprafaţa minimă de constituire după cum urmează:

a)în regiunea de câmpie – 3.000 ha fond forestier;

b)în regiunea de deal – 5.000 ha fond forestier;

c)în regiunea de munte – 7.000 ha fond forestier.

Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului se realizează prin:

a)ocoale silvice de stat, care pot fi înfiinţate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi de Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, după caz;

b)baze experimentale, care sunt înființate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Ocoalele silvice de regim pot fi înfiinţate de:

a)proprietari persoane fizice sau juridice sau de asociaţii ale acestora şi pot funcţiona ca asociaţii şi fundaţii sau ca societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b)de unităţi administrativ-teritoriale sau de asociaţii ale acestora şi pot funcţiona ca regii de interes local;

c)asociaţii între unităţi administrativ-teritoriale şi/sau persoane fizice şi/sau juridice şi pot funcţiona ca asociaţii şi fundaţii sau ca societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; pentru proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, aceste ocoale silvice pot asigura numai servicii silvice La constituirea şi funcţionarea ocoalelor silvice se iau în calcul numai suprafeţele de fond forestier aflate în proprietate sau a proprietarilor/asociaţiei de proprietari care au solicitat constituirea ocolului silvic.

Se exceptează de la condiţia minimă de suprafaţă prevăzută de prezenta lege ocolul silvic înfiinţat de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat și bazele experimentale înființate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Punctul 33 din Anexă, se completează și va avea următorul cuprins:

„Prejudiciu – efectul unei acţiuni umane, prin care este afectată integritatea pădurii şi/sau realizarea funcţiilor pe care aceasta ar trebui să le asigure. Aceste acţiuni pot afecta fondul forestier:

a)în mod direct, prin acţiuni desfăşurate illegal b) în mod indirect, prin acţiuni al căror efect asupra pădurii poate fi cuantificat în timp.

Se încadrează în acest tip efectele produse asupra acestora în urma poluării, realizării de construcţii, exploatării de resurse naturale, cu identificarea relaţiei cauză-efect certificate prin studii realizate de organisme abilitate, neamenajarea zonelor de limitare a propagării incendiilor, precum şi neasigurarea dotării minime pentru intervenţie în caz de incendiu.

Prejudiciul produs prin lucrările de exploatare forestieră, stabilit conform instrucţiunilor tehnice, nu reprezintă prejudiciu adus pădurii.

Prejudiciul are două componente:

1.Paguba în vegetaţia forestieră, componentă evaluabilă ca valoare materială;

2.Despăgubirea pentru prejudiciul de mediu, componentă care se evaluează convenţional, în funcţie de valoarea pagubei în vegetaţia forestieră, în condițiile art. 105 alin. (22).”