Muzeul Unirii insistă pe conservarea in situ a descoperirilor din Cetate. Arhitectul Franchini vrea să fie păstrată şi piaţeta publică

Directorul adjunct al Muzeului Unirii din Alba Iulia a prezentat, miercuri, în faţa specialiştilor, dar şi a reprezentanţilor presei un raport preliminar privind săpăturile arheologice preventive din castrul Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum, realizate în 2011. În cadrul întâlnirii la care au participat şi reprezentanţii Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Alba, dar şi arhitectul Lăncrănjan Franchini a fost readusă în discuţie perspectiva elaborării unui proiect de punere în valoare şi conservare in situ a Principiei.

Problema ridicată de o parte dintre cei prezenţi la Sala Unirii, printre care şi liberalul Florin Roman, un apărător declarat al parcului a fost aceea a proiectului de transformare a zonei în piaţetă publică şi mai precis care va fi soarta vestigiilor romane descoperite aici.

Lăncrănjan Franchini: „Se doreşte găsirea unei soluţii pentru punerea în valoare a vestigiilor, dar păstrarea piaţetei publice”

Potrivit arhitectului Lăncrănjan Franchini, se ia în considerare găsirea unei soluţii oportune, astfel încât să se păstreze atât piaţeta publică prevăzută în proiectul de revitalizare a Cetăţii, dar şi să se pună în valoare cât mai mult, etapizat, descoperirire arheologice: „Trebuie să înţelegeţi că lucrurile acestea s-au făcut pe baza unor documente şi aşa se va continua activitatea. Practic, în proiectul de infrastructură nu era prevăzută şi partea de arheologie. Împreună cu specialişti, am încercat să provocăm să se atingă şi această parte, deşi proiectul nu era axat pe aşa ceva. Am încercat să adăugăm nişte bani, o sumă mai mare pentru cercetări arheologice, dar aprobarea proiectului a fost respinsă tocmai pe ideea că o investiţie aprobată din fonduri europene nu poate fi oprită. Atunci noi avem o cale de mijloc prin care încercăm să valorificăm cât mai mult. Putem să dăm un răspuns concret într-o săptămână sau două, după ce vom analiza raportul primit de la muzeu”.

În prezent, perimetrul Parcului Custozza este aproape pavat integral cu dale. Specialiştii Muzeului Unirii aigură că acoperirea acestor vestigii, cu nisip sau pietriş şi inclusiv pavarea ulterioară nu va afecta vestigiile, ci, din contră, reprezintă o modalitate provizorie de conservare şi protejare a acestora pe perioada iernii. În perioada următoare se va încerca elaborarea unui proiect de conservare in situ a întregii zone unde a fost descoperită Principia. Vom propune să conservăm întreaga clădire, mai departe nu ţine de noi. „Ceea ce ne dorim este continuarea acestor cercetări arheologice şi punerea în valoare a descoperirilor”, a explicat directorul instituţiei de cultură, Gabriel Rustoiu.

Deocamdată, fără un proiect care să permită finanţarea continuării cercetărilor arheologice, specialiştii Muzeului Unirii susţin că sigura soluţie este acoperirea vestigiilor cu nisip. Rămâne de văzut dacă, în cazul în care se vor aloca bani pentru aceste cercetări, întreaga suprafaţă a parcului va fi din nou decopertată.

Scurt rezumat al descoperirilor arheologice din interiorul castrului

Pe parcursul cercetărilor arheologice au fost descoperite cele mai importante elemente ale infrastructurii interioare: via principalis, principia castrului, un templu roman, elemente de barăci sau clădiri administrative, dar şi numeroase elemente de fortificaţie, precum un turn de incintă pe latura de Vest. Din perioada medievală, au fost scoase la iveală numeroase complexe arheologice: 34 de morminte în zona din faţa Porţii a IV-a Cetăţii, mai multe fântâni descoperite în zona Parcului Custozza, bordeie şi locuinţe din Evul Mediu timpuriu, vetre exterioare, cuptoare, gropi menajere şi de provizii, trasee de ziduri datând din perioada sec XIV-XVII. Dintre acestea, menţionăm o clădire ce se suprapune parţial pe basilica din clădirea comandamentului Legiunii a XIII-a Gemina.

Avocatul Radu Octavin despre raportul prezentat de conducerea Muzeului: „O intoxicare va veni din partea Muzeului Unirii prin folosirea unor termeni care nu sunt corespunzători realităţii”

Raportul prezentat astăzi de Constantin Inel a făcut subiectul unei alte conferinţe de presă organizată marţi de avocatul Radu Octavian, unul dintre apărătorii Parcului Custozza. Acesta a atras din nou atenţia asupra modului abuziv în care s-au realizat cercetările arheologice în interiorul Cetăţii: „Dl. Inel va ţine acel celebru raport cu privire la săpăturile din Parcul Custozza şi o să vă confirme un lucru pe care vi-l spun acum. Poate s-a mai spus, dar eu n-am auzit: nivelul de călcare roman din Parcul Custozza l-au constatat la 1,10-1,20 m. Ei au săpat cu buldozerele sub nivelul de călcare roman şi tot stratul roman şi ce a mai fost deasupra a fost încărcat şi dus la gunoi. Cel puţin pe partea de sud a Parcului Custozza, deci unde am fost noi, dar foarte probabil şi în partea de nord, s-a ras sub 1,20m, deci s-a ras stratul roman.

O intoxicare care va veni din partea Muzeului Unirii prin folosirea unor termeni care nu sunt corespunzători realităţii: aceste săpături, sondaje arheologice, s-au făcut pe axul sud-nord al Parcului Custozza, sub fosta alee, acolo unde n-au săpat excavatoarele, pentru că de acolo n-au scos copaci, şi s-au găsit ziduri romane. Chiar în ziua aceea am găsit fragmente ceramice, cărămidă, diferite fragmente de materiale de construcţie. Nu ştim şi nu se va şti niciodată ce s-a întâmplat acolo”.

Radu Octavian a explicat că afirmaţiile sale sunt susţinute de păreri documentate ale unor specialişti în arheologie a căror identitate nu a dorit să o dezvăuie încă.