Nume românești pe cer: Craterul Eminescu, asteroizii Tudorica, Hudin, Curelaru și Carpații de pe Lună. Unde se află cometa Daimaca

Numele personalităților românești pe planetele din Sistemul Solar

• În aprilie 2008 un crater de 125 km în diametru, situat pe planeta Mercur, a primit nume românesc: Eminescu.
• Craterul Elena Văcărescu pe planeta Venus, în emisfera sudică
• Formațiunea vulcanică Darclée, tot pe planeta Venus
• Și alte cratere de pe Venus au primit nume proprii feminine, printre care și Irinuca, Natalia, Ștefania, Veta, Zina și Esterica
• Singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numeşte Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret
• Unul dintre lanţurile muntoase de pe Lună au primit numele de Montes Carpatus: Munţii Carpaţi
• Pe planeta roșie Marte există mai multe formațiuni cu nume de origine românească: valea Rhabon, craterele Iazu și Batoș. Rhabon este numele antic al râului Jiu. Iazu și Batoș sunt două localități din România (prima în județul Prahova, a doua în Mureș)

Asteroizi cu nume de români

Toţi asteroizii cu nume românești fac parte din centura principală de asteroizi, situată între Marte şi Jupiter.

Există asteroizi cu nume de români (sau persoane de origine română) și asteroizi cu nume de locuri cu nume românesc.

Primul asteroid ce a primit un nume românesc a fost asteroidul cu numărul 2331. Acesta poartă numele lui Constantin Pârvulescu: (2331) Parvulesco.

A fost descoperit în 1936 de către astronomul Delporte, în Belgia. Are un diametru situat între 11 şi 24 km. Face o rotaţie în jurul Soarelui odată la 3,78 ani. Se poate apropia de Terra la 140.000.000 km.

Alte nume de asteroizi: Grebenikov, Brâncuşi, Haritina, Nedelcu, Oberth, Sanduleak, Enescu, Donici, Eminescu, Birlan, Marius-Ioan, Prunariu, Noailles, Dragesco, Alexescu, Alexandrescu, Popescu, Vass, Budisteanu, Cristianrosu.

În centura de asteroizi îi găsim și pe (243458) Bubulina, respectiv (4633) Marinbica. Primul poartă numele Marinei Denisa Botofan, iar cel de-al doilea numele profesorului de fizică Marin Bica, decedat într-un accident în 2013. Marin Bica s-a implicat enorm, ani de-a rândul, în pregătirea elevilor pentru Olimpiada de Astronomie, precum și în alte activități legate de această competiție.

• (450931) Coculescu este denumit după astronomul Nicolae Coculescu, fondatorul (în 1908) Observatorului Astronomic din București.
• (358894) Demetrescu este denumit după Gheorghe Demetrescu, astronom și matematician, directorul Observatorului Astronomic din București.
• (369088) Marcus poartă numele astronomului Ella Marcus, specialistă în astrometrie. Aceasta a activat la Observatorul Astronomic din București.
• (365761) Popovici poartă numele astrofizicianului român Călin Popovici, specialist în fizică solară și stelară, fotometrie și sateliți arficiali.
• (555152) Oproiu, după astronomul Tiberiu Oproiu (1939–2020), care a activat în cadrul Observatorului de la Cluj-Napoca, în domeniul mecanicii cerești, sateliților artificiali și asteroizilor.
• (557045) Nadolschi, după astronomul Victor Nadolschi (1911–1996), care a activat în cadrul Universității A. I. Cuza de la Iași, în domeniul eclipselor și astronomiei practice.
• (572217) Dramba, după astronomul Constantin Drâmbă (1907–1977), care a activat la Observatorul din București (actualul Institut Astronomic al Academiei Române), în domeniul mecanicii cerești.
• (36340) Vaduvescu poartă numele lui Ovidiu Văduvescu, astronom care în prezent lucrează la Isaac Newton Group of Telescopes (ING) din La Palma, Insulele Canare.
• (31569) Adriansonka poartă numele lui Adrian Șonka, astronom care lucrează la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
• (562964) Hudin poartă numele lui Lucian Hudin, astronom amator și programator. Lucian Hudin are un observator astronomic privat în Cluj-Napoca
• (564280) Tudorica poartă numele lui Alexandru Tudorică, astronom cu interese precum asteroizi, roiuri globulare și popularizarea științei.
• (574300) Curelaru poartă numele lui Lucian Curelaru, astronom amator interesat de asteroizi, stele duble și software astronomic.

Asteroizi cu denumiri românești

Țara noastră este imortalizată pe cer prin asteroidul (7986) România, cu o mărime între 2 și 5 km. Acesta se află în centura principală și a primit numele la începutul lunii mai 2012.

Alte denumiri sunt: Danubia,  Banat, Piatra Neamț,  Salonta și Transylvania.

Comete cu nume de români

Cometele poartă numele descoperitorului (sau a primilor trei descoperitori). Până acum trei comete au fost descoperite de pe teritoriul României.

• Cometa C/1898 L1 (Coddington-Pauly)
• Cometele C/1943 R1 (Daimaca)
• C/1943 W1 (van Gent-Peltier-Daimaca)

Victor Daimaca, a fost un un profesor de matematică din Târgu-Jiu, pasionat de astronomie.

Cu un binoclu, Daimaca, la 3 septembrie 1943, a observat o cometă nouă la limita dintre constelaţiile Lynx şi Ursa Major. A fost înregistrată la Centrul Internaţional de la Copenhaga sub denumirea de cometa Daimaca 1943 R1.

La mai puţin de 4 luni de la prima descoperire, la 16 decembrie 1943, Daimaca a găsit o a doua cometă, însă aceasta a fost descoperită concomitent şi de astronomii Van Gent şi Peltier, fapt pentru care s-a numit van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1.

Daimaca a continuat să caute comete de la Observatorul Astronomic din Bucureşti (actualmente Institutul Astronomic), dar nu a mai descoperit nici una.

Cometele au fost descoperite cu un binoclu, în acel moment fiind destul de strălucitoare. Pe 1 martie 2022 erau situate foarte departe de Terra, la 15 miliarde km. Cometa Daimaca se află pe cer în direcția constelației Libra, iar cometa van Gent-Peltier-Daimaca în Hydra.

sursa: Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu” website

sursea foto: Pexels, siteul observatorului

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News