Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

PAGUBE de 13,8 milioane lei după INUNDAŢIILE din judeţul ALBA. Viituri puternice, ce se produc o dată la 150 de ani


Publicat

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Alba a centralizat valoarea pagubelor înregistrate în urma inundaţiilor din luna iunie, în judeţ. Acestea au fost estimate la valoarea de aproape 14 milioane lei, suma necesară pentru repararea obiectivelor calamitate – drumuri, poduri, străzi – cu bani publici, fiind de peste 7 milioane de lei.

Pe lista localităţilor afectate de inundaţii în iunie se află 23 de orase şi comune din judeţul Alba, fără nominalizarea localităţilor aparţinătoare. Cele mai mari pagube, de peste 3 milioane lei fiecare, au fost înregistrate în comunele Şugag, Cricău şi Ighiu.

S-au înregistrat debite puternice ale viiturilor, ce se pot produce, de regulă, o dată la 150 de ani, cum a fost situaţia la Cricău sau o dată la 120 de ani, la Bucerdea.

Citeşte şi FOTO Sute de case inundate, 20 de mașini distruse de viituri, 3 persoane izolate. Bilanțul DEZASTRULUI în ALBA

Potrivit CJSU, în luna iunie, cantităţile cumulate de apă în urma ploilor torenţiale au depășit normalul perioadei cu valori de 2 până la 3 ori. Intensitatea mare a precipitațiilor și persistența lor pe parcursul întregii luni  a determinat o suprasaturare a solului cu apă, favorizând în acest fel amplificarea scurgerii de pe versanți, sau activarea/reactivarea unor torenți care a antrenat și cantități importante de aluviuni.

De asemenea, debitele râurilor au avut o tendință constantă de creștere pe parcursul întregii luni, depășind încă de la jumătatea intervalului debitele medii multianuale caracteristice pentru luna iunie. În acest interval au fost atinse sau depășite pentru scurt timp cotele de atenție pe câteva râuri din județul Alba.

În perioada 3-30 iunie, cele mai mari cantităţi de precipitaţii au fost înregistrate la  Scărişoara (106,1 l/mp în 7 iunie), Alba Iulia (75,5 l/mp în 23 iunie, la Bărăbanţ; 56,3 l/mp în 4 iunie), Ponorel (70 l/mp în 22 iunie), Sebeş (63 l/mp în 23 iunie), Blaj-Târnava Mare (60,3 l/mp în 23 iunie), Oaşa (57,2 l/mp în 10 iunie), Poşaga (52,6 l/mp în 28 iunie), Mihoeşti (50 l/mp, în 22 iunie), Vadu Moţilor (48 l/mp în 22 iunie), Mihalţ (48 l/mp în 23 iunie), Albac (45,4 l/mp în 4 iunie), Benic (44 l/mp în 23 iunie).

De regulă, luna iunie este cea mai ploioasă lună din an, cu o medie lunară multianuală a precipitațiilor la nivelul întregului județ cuprinsă între 75 – 110 l./mp./luna iunie. În iunie 2018, cumulate, pe întreaga lună, pe tot cuprinsul județului, valorile precipitațiilor se încadrează între 140 – 270 l/mp/lună.

Cantitățile deosebit de însemnate de precipitații căzute într-un interval scurt de timp au provocat în data de 16 iunie revarsarea râurilor Cernița și Buninginea; iar în 22 iunie revărsarea râurilor Bucerdea, Țelna și Cricău în arealul localităților pe care le tranzitează afectând gospodării ale populației, terenuri agricole, infrastructura rutieră și alte obiective.

Potrivit CSJU Alba, au fost înregistrate debite cu probabilitate de producere o dată la 150 de ani, astfel:

Râul / Secțiunea de măsurare / Debit maxim tranzitat (în urma reconstituirii)-Probabilitatea de producere a acestor debite / Debit calculat pentru asigurarea de 1%

Cricău – intravilan localitatea Cricău – 112 mc/s – o dată la 150 de ani – 87 mc/s

Bucerdea – Intersecția cu drumul DJ 107 H – 83 mc/s – o dată la 120 de ani – 77.6 mc/s

Țelna – aval 50 m de loc. Țelna – 24.8 mc/s – o dată la 10 de ani – 87.8 mc/s

Valoarea totală a pagubelor se ridică la suma de 13.835.860 lei. Nu s-au înregistrat victime umane.

Au fost afectate de inundaţii:

– 205 case (pagube de 711.370 lei)

– 234 anexe gospodăreşti (pagube de 373,75 lei)

– 14,96 hectare de grădini (pagube de 316.280 lei)

– 1.598 bunuri (pagube de 490.370 lei)

– 1309 animale (moarte) – pagube de 66.980 lei

– 107 curți și garduri (9,07 km) – pagube de 291.800 lei

– 42,09 ton de cereale distruse (pagube de 28.450 lei)

– 192,24 mst de material lemnos (pagube de 32.990 lei)

–  21,65 hectare de fânețe / pășuni (pagube de 43.770)

– 0,86 km de drumuri naționale (pagube de 712.30 lei)

– 45,95 km de drumuri județene (pagube de 1.231.740 lei)

– 41,49 km de drumuri comunale (pagube de 1.292.430 lei)

– 30,85 km de străzi și drumuri vicinale (1.363.560 lei)

– 4 poduri (25.580 lei)

– 97 podeţe (pagube de 379.500 lei)

– 13 punţi pietonale (20.240 lei)

– 4 reţele apă (8.900 lei)

– 9,02 km de reţele electrice (34.400 lei)

– o reţea gaz metan (9.200 lei)

– 6 surse de apă (baraj, dig) – pagube de 142.500 lei

– 92,59 km de drumuri forestire (3,383.690 lei)

– 5 podeţe pe drumuri forestiere (2.900 lei)

– 9,5 km cursuri de apă (445.000 lei)

– 2,5 km rigole (18.750 lei)

– protecţie maluri (2 buc) – 57.440 lei

– torent -1 buc – 46.000 lei

– 3 construcţii hidrotehnice (1.883.000 lei)

– un pod proprietate personală (9.800 lei)

– 43 de fântâni colmatate (pagube de 10.750 lei).

Pagubele înregistrate, pe localităţi din judeţul Alba:

Șugag (6,5 km drumuri județene, 20,82 km drumuri comunale, 13,41 km străzi, un pod, 16 podeţe, 9,3 km albie râu, 44,3 km drumuri forestiere, 19 podețe drum forestier, 9 bovine, o casă, 2,5 km rigole, 2 ziduri protecţie mal, 3,02 km reţea stâlpi energie electrică): 3.607.090 lei

Cricău (construcție hidrotehnică, 25 km drum forestier, 2 km străzi, 134 case, 200 anexe gospodăreşti, 24.530 mp grădini, 783 bunuri, 950 animale, 78 garduri/curţi – 3,9 km, 36,350 tone cereale, 95,24 mst lemn foc, 41 fântâni, 2 poduri, rețele de apă/gaz/energie electrică, 4 podeţe, 5 punţi pietonale, 12,61 hectare culture agricole): 3.459.380 lei

Ighiu (13,3 km drum forestier, 1,5 km străzi, 57 case, 12 anexe gospodăreşti, 45.765 mp grădini, 731 bunuri, 264 animale, 28 curţi/grădini – 3,2 km, 5,08 tone cereale, 45 mst lemne foc, 2 fântâni, 200 mp viţă de vie, 49,31 ha culture agricole): 3.145.250 lei

Zlatna (DN 74 – 131 ml, între km 53+250 și km 63 + 740-668): 668.100 lei

Rîmeț (3,45 km drum județean, 5,1 km drum comunal, 16 podeţe DC, 0,4 km drum vicinal, 0,44 km drum forestier, o albie râu, 3 cămine de apă): 464.553 lei

Vadu Moților (5,35 km drum communal, subtraversare DC): 278.500 lei

Albac (DN 1R – 20ml, km 77+976; podeț DN 1R km 77+976): 274.000 lei

Pianu (3 case, 3 anexe gospodăreşti, 985 mp/70 ml grădini/gard, 4 bunuri, 10 aminale, o curte, 0,7 km drum forestier, un pod, o punte, 0,33 km drum comuna, construcţie hidrotehnică): 272.935 lei

Horea (4,14 km drum vicinal, 2,1 km drum comunal, 0,086 km drum naţional, un pod proprietate personală, 2 podeţe DN, 1,99 km drum forestier, 5 podeţe drum forestier, o anexă gospodărească): 237.850 lei

Cugir (drum județean 15 km, traversă pietonală, eroziune mal – 9 buc, surse apă – 40 ml, drum forestier 6,8 km, podețe forestiere – 9 buc): 229.500 lei

Vidra (0,10 km drum communal, 6 case, 7 anexe gospodăreşti, 24,08 mp /143ml grădini/gard, 21 bunuri, 51 animale, 1,97 mp curţi, 0,6 tone cereale, 24 mst lemn, 1,53 ha fâneţe, 270 ml alimentare cu apă, 1,3 km drum județean, 4 podeţe): 205.770 lei

Galda de Jos (3 km drum județean, 98,07 ha culturi agricole): 192.454 lei

Ciuruleasa: (o casă, 23 anexe gospodăreşti, 6,97 hectare grădini, 14 bunuri, 2 podeţe pe drum communal, 5 punţi pietonale, 15,71 hectare păşuni şi fâneţe, 21 mst lemn, 15 animale moarte, 0,5 km drum comunal): 191.220 lei

Stremț (3 km drum județean, 2,65 km drum comunal, 7,1 km străzi, 19 podeţe pe drum comunal): 113.590 lei

Gîrbova (2,5 km drum communal, 410 ml rigole, 20 mp pavaje): 102.330 lei

Ponor (13,5 km drum judeţean): 90.400 lei

Ceru Băcăinți (drum sătesc 2,3 km, podeț DJ): 82.450 lei

Alba Iulia (canal Valea Viei – 2,5 km, subtraversare dig râul Ampoi – 2 buc): 79.000 lei

Săsciori (2 case locuit, 0,02 km drumuri judeţene, 0,2 mc vale, o punte pietonală, un stâlp electricitate): 63.300 lei

Bistra (450 m drum naţiona, 500 m drum comunal, 2 podeţe): 29.500 lei

Cut (1,5 km drumuri comunale, 2 podeţe): 28.500 lei

Sîntimbru (45 bunuri materiale, 19.99 ha culturi agricole): 38.230 lei

Abrud (7 mc lemn, o locuinţă, 0,07 hectare grădini, 4,41 hectare fâneţe şi păşuni): 13.440 lei

Lista cu obiectivele calamitate prioritizate propuse pentru refacere (36 obiective, suma alocată 7.086.820 lei):

Obiective afectate / Deținător, administrare obiectiv / Unitatea administrative – teritorială / Suma alocată (mii lei)

Refacere drum județean DJ 107 I: Rîmeț – Ponor – Mogoș, pe raza comunei Ponor, județul Alba – Consiliul Județean Alba – 64,00

Refacere drum județean DJ 750 C: Ponor – Sălciua, pe raza comunei Ponor, județul Alba – Consiliul Județean Alba – 26,4

Refacere drum forestier Cugir – Sat Mugești și 5 podețe, pe raza orașului Cugir, județul Alba – Orașul Cugir – 88,00

Refacere drum județean DJ 704 G, pe raza orașului Cugir, județul Alba – Consiliul Județean Alba – 51,00

Refacere drum forestier care face legătura între orașul Cugir și satele de munte, pe raza orașului Cugir, județul Alba – Orașul Cugir – 25,1

Refacere DN 74, pe raza orașului Zlatna, județul Alba – CNAIR – SDN Alba – 668,10

Refacere drum forestier Valea Bulzului, pe raza comunei Horea, județul Alba – Comuna Horea – 51,5

Refacere pod distrus, gospodărie izolată, sat Butești, pe raza comunei Horea, județul Alba – Proprietatea lui Trif Radu, sat Butesti, nr. 111 A, comuna Horea – 9,8

Refacere drum județean DJ 107 I: Aiud – Rîmeț – Ponor și podeț, pe raza comunei Rîmeț, județul Alba – Consiliul Județean Alba – 78,58

Refacere drum județean DJ 750 C: Rîmeț – Valea Mănăstirii, pe raza comunei Rîmeț, județul Alba – Consiliul Județean Alba – 82,80

Refacere drum comunal DC 104: Brădești – Valea Poienii, pe raza comunei Rîmeț, județul Alba – Comuna Rîmeț – 20,7

Refacere drum comunal DC 103 Valea Inzelului, pe raza comunei Rîmeț, județul Alba – Comuna Rîmeț – 163,12

Refacere drum vicinal Valea Inzelului, pe raza comunei Rîmeț, județul Alba – Comuna Rîmeț – 18,00

Refacere drum comunal DC 128 Valea Uzei, pe raza comunei Rîmeț, județul Alba – Comuna Rîmeț – 19,12

Refacere drum comunal DC 231: Rîmeț – Vlădești, pe raza comunei Rîmeț, județul Alba – Comuna Rîmeț – 19,98

Refacere DC 191: Lunca Vesești – Coldești – Runc–Ponorel, pe raza com. Vidra, jud. Alba – Comuna Vidra

– 71,88

Refacere drum comunal DC 115, pe raza comunei Ciuruleasa, județul Alba – Comuna Ciuruleasa – 43,5

Refacere drum comunal DC 159, pe raza comunei Ciuruleasa, județul Alba – Comuna Ciuruleasa – 7,2

Refacere drum comunal DC 290 Vadu Moților – Burzești, comuna Vadu Moților, județul Alba – Comuna Vadu Moților – 30,00

Refacere DN 1R și podeț, pe raza comunei Albac, județul Alba – CNAIR – SDN Alba – 274,00

Refacere drum forestier Bucerdea Vinoasă, pe raza comunei Ighiu, județul Alba – ROMSILVA – Direcția Silvică Alba – 580,00

Refacere drum forestier Țelna, pe raza comunei Ighiu, județul Alba – ROMSILVA – Direcția Silvică Alba – 450,00

Refacere străzi, pe raza comunei Ighiu, județul Alba – Comuna Ighiu – 600,00

Refacere lucrări hidrotehnice pe Valea Bucerdea, în satul Bucerdea Vinoasă, comuna Ighiu, județul Alba – ABA MUREȘ – SGA Alba – 216,00

Refacere lucrări hidrotehnice pe Valea Țelna, în satul Țelna, comuna Ighiu, județul Alba – ABA MUREȘ – SGA Alba – 245,00

Refacere lucrări hidrotehnice pe Valea Cricău, în satul Cricău, comuna Cricău, județul Alba – ABA MUREȘ – SGA Alba – 1420,00

Refacere străzi, sat Cricău, comuna Cricău, județul Alba – Comuna Cricău – 193,64

Refacere drum forestier Cricău, comuna Cricău, județul Alba – Comuna Cricău – 698,36

Refacere drum județean DJ 106 E și rigole, pe raza comunei Șugag, județul Alba – Consiliul Județean Alba – 347,82

Refacere drum vicinal Dobra – Mușețoaia, pe raza comunei Șugag, județul Alba – Comuna Șugag – 146,21

Refacere drum forestier Valea Mirajulul și 2 podețe, pe raza comunei Șugag, județul Alba – Comuna Șugag – 43,00

Refacere drum forestier Valea Groșeștilor, pe raza comunei Șugag, județul Alba – Comuna Șugag – 140,00

Refacere drum ommunal Arți – Purcari, pe raza comunei Șugag, județul Alba – Comuna Șugag – 11,00

Refacere drum forestier Feți – Bîrsana, pe raza comunei Șugag, județul Alba – Comuna Șugag – 90,00

Refacere drum forestier Valea Mărtiniei, pe raza comunei Șugag, județul Alba – Comuna Șugag – 80,5

Refacere DN 1R și 2 podețe, pe raza comunei Horea, județul Alba – CNAIR – SDN Alba – 12,51

Pentru lucrări hidrotehnice noi cu finanțare de la buget/surse proprii ANAR, propunerile sunt următoarele:

Regularizare și reprofilare albie Valea Cricăului pe sectorul amonte loc. Cricău până la confluența cu Valea Craiva, Comuna Cricău, jud. Alba – valoare 6.300.000 lei.

Relarizare și reprofilare albie Valea Bucerdea pe sectorul amonte localitatea Bucerdea Vinoasă până la confluența cu Valea Ighiu, Comuna Ighiu jud. Alba– valoare 8.400.000 lei.

Regularizare și reprofilare albie Valea Țelna pe sectorul amonte localitatea Țelna până la confluența cu Valea Ighiu, Comuna Ighiu, jud. Alba – valoare 8.400.000

Valoarea totală a lucrărilor hidrotehnice propuse este de 23.100.000 lei.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Cum explică europarlamentarul Rareș Bogdan eșecul PNL la primăria Alba Iulia și succesul candidatului USR PLUS, Gabriel Pleșa

Publicat

Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a încercat să explice de ce liberalii au pierdut primăriile din Alba-Iulia, Timișoara și Brașov. Acesta a spus că la mijloc a fost vorba despre o confuzie, pentru că ambii au fost viceprimari în mandatul lui Mircea Hava. 

„Probabil alegătorii noștri, la Alba a fost o confuzie generată tocmai de faptul că domnul Pleșa a fost viceprimarul lui Mircea Hava, primarul care a transformat complet Alba și candidatul nostru Voicu Paul a fost de asemenea viceprimar.

Deci au fost doi viceprimari. Unul preluat de USR, celălalt al nostru, care s-au bătut, a câștigat probabil datorită unei comunicări ceva mai eficiente, domnul Pleșa.

Până la urmă, sunt trei primari pierduți de noi, dar s-a întors tot dreapta. Era grav pentru mine dacă pierdeam în favoarea stângii, pentru că atunci erau mutații în electorat. Nu s-a întâmplat acest lucru” a spus europarlamentarul Rareș Bogdan, invitat la Digi24.

Rareș Bogdan este originar din județul Alba, de la Ocna Mureș, unde tatăl său a condus cea mai importantă întreprindere din oraș și de unde s-a mutat la Cluj-Napoca.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Un nou MALL se construiește la Alba Iulia. Centru comercial pe o suprafață de 6,1 hectare.”Ancora” este un hypermarket Carrefour

Publicat

Prime Kapital și MAS REI a anunțat că pregătesc construirea celui mai mare centru comercial din județul Alba, Alba Iulia Value Centre. Noul centru comercial, care urmează modelul celor deschise deja la Roman și Zalău, va avea o suprafață totală de 19.300 mp și se află în faza de planificare.

Ancora noului Mall va fi un hipermarket Carrefour, iar deschiderea este preconizată pentru anul 2022 potrivit moneybuzz.ro

Suprafața totală de teren vizată pentru investiția de la Alba Iulia este în suprafață de 124.000 mp (12,4 hectare), iar construcția ar urma să fie amplasată pe circa 4-5 hectare. Comparativ, mall-ul Vivo din Cluj-Napoca (fostul Polus) se întinde pe 6,1 hectare.

Noul centru comercial va fi accesibil direct din E 81.

Prime Kapital și MAS REI  a deschis până acum Roman Value Centre, care găzduiește 50 de spații comerciale pentru toate categoriile de vârstă și interese, pe o suprafață închiriabilă de aproximativ 20.000 metri pătrați și Zalău Value Centre, care este cel mai mare centru comercial din județul Sălaj.

Centrul comercial care se va construi la Alba Iulia, include un hipermarket, o galerie comercială și spații de tips trip mall, va deservi peste 160.000 de locuitori atât din municipiul Alba Iulia, cât și din localitățile din împrejurimi, generând peste 600 locuri de muncă.

Bugetul estimat pentru construcția Alba Iulia Value Centre este de 23,4 milioane euro, iar data estimată a inaugurării este anul 2022.

Centrul comercial, accesibil direct din E81, va avea o zonă de magazine cu acces din parcare, food court și galerie comercială interioară, iar ancora principală va fi un hipermarket Carrefour. În plus, vor fi amenajate 700 de locuri de parcare.

Potrivit Primăriei Alba Iulia, centrul comercial de tip Mall se va construi în zona Bărăbanț, pe un teren aflat în zona râului Ampoi. O firmă din București a solicitat și primit certificat de urbanism de la Primărie, pentru elaborarea PUZ.

Proiectul prevede construirea unui centru comercial, a unui centru wellness și amenajarea de sensuri giratorii, parcări, alei carosabile și pietonale și spații verzi. Sunt prevăzute construcții pe o suprafață de aproximativ 5 hectare de teren.

Firma PK Topaz SRL din București a solicitat Primăriei Alba Iulia, în data de 27 aprilie 2020, un certificat de urbanism pentru elaborare PUZ – Construire centru comercial Alba Iulia, sensuri giratorii, centru wellness, amenajare platforme exterioare cu parcări, alei carosabile și pietonale, reconfigurare căi de acces, semnalistică rutieră, amplasare casete publicitare luminoase și totemuri publicitare, amenajare spații verzi, împrejmuire teren și introducere parcelă în intravilan.

De asemenea, se dorește devierea rețelei electrice de înaltă tensiune (LEA 220 kW) și efectuarea de operațiuni cadastrale, notariale și schimbare categorie de folosință.

Terenul se află în localitatea Alba Iulia, în zona străzilor Alexandru Ioan Cuza și Fabricilor.

Potrivit PUG, terenul vizat este parțial extravilan, astfel că va trebui trecut în intravilan pentru realizarea investiției și relocată rețeaua electrică de 220 kW (liniile ar urma să fie deviate pe lângă râul Ampoi și trecute în subteran). Procedura este de durată și la această dată se efectuează procedurile de alipire a terenurilor.

Proiectul include circa 1500 locuri de parcare și amenajarea a două sensuri giratorii (unul pe strada Alexandru Ioan Cuza, celălalt pe strada Fabricilor). Proiectul ar putea însă suferi modificări.

Firma PK Topaz SRL are sediul în București, iar, potrivit termene.ro, acționarii firmei și legăturile cu alte companii sunt după cum urmează:

În același timp, pentru anul viitor este planificată și extinderea primului centru comercial de tip mall din oraș. Alba Mall se extinde cu circa 6.000 mp. Crește și numărul de locuri de parcare (285 existente, 140 propuse).

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

BNS: România, singurul stat din UE cu o indemnizaţie medie de şomaj mai mică de 50% din salariul minim

Publicat

bani

Creşterea indemnizaţiei de şomaj este justificată şi necesară deoarece ar contribui la o integrare reală a şomerilor în piaţa muncii, România fiind singurul stat din Uniunea Europeană cu o indemnizaţie medie de şomaj mai mică de 50% din salariul minim, susţin reprezentaţii Blocului Naţional Sindical (BNS).

Potrivit sursei citate, 703.341 de locuri de muncă au fost pierdute în perioada 15 iunie – 11 septembrie 2020, iar 344.673 din aceste locuri de muncă pierdute erau ocupate de persoane ce nu mai aveau un alt loc de muncă.

BNS susține, într-o scrisoare deschisă adresată Ministrului Muncii și Protecției Sociale, că aceste persoane sunt astăzi şomeri şi au nevoie de sprijin să supravieţuiască şi de asistenţă pentru a-şi găsi un loc de muncă.

„Indemnizația de șomaj nu este o formă de asistență socială, este o indemnizație primită ca efect al unei asigurări sociale, o compensație parțială a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenților instituțiilor de învățământ care nu s-au putut încadra în muncă.

Reamintim, sunt șomeri indemnizați conform Legii 76/2002 persoanele care:

  • și-au pierdut locul de muncă din motive neimputabile lor;
  • au un stagiu de cotizare de minim 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii, cu excepția celor ce sunt proaspăt absolvenți;
  • sunt în căutarea unui loc de muncăde la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea condițiilor de pensionare;
  • sunt în capacitate de muncă /  au starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice necesare pentru prestarea unei munci;
  • nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare;
  • sunt disponibile să înceapă lucrul în perioada imediaturmătoare, dacă s-ar găsi un loc de muncă.

România a ratificat Convenția OIM 168/1988, prin adoptarea Legii 112/1992, având obligația de a acorda o indemnizație de șomaj care să reprezinte minim 50% din salariul minim pentru cei care nu au contribuit la fondul de șomaj și minim 50% din ultimul salariul pentru cei ce au plătit contribuții.

În acest moment România încalcă prevederile Legii 112/1992, respectiv ale Convenției 168/1988.

Pentru absolvențiicare nu au contribuit la fondul de șomaj, cuantumul indemnizației de șomaj ar trebui să fie conform Convenției cel puțin 50% din salariul minim net, adică 673 lei (1346 – salariul minim net lei * 50%) începând cu 1 ianuarie 2020. Această indemnizație este în prezent 250 lei. Raportul între indemnizația de șomaj și salariul minim net este în acest caz de 18,5%.

Pentru salariații care au stagiu de cotizare conform legii și își pierd locul de muncă intrând în șomaj, cuantumul indemnizației ar trebui să fie minim 50% din câștigul anterior, ceea ce înseamnă:

a. pentru un salariat care a câștigat anterior intrării în șomaj un salariu egal cu salariul minim pe economie – cuantumul ar trebui să fie 673 lei, dar de fapt:

  • în acest moment, un șomer cu vechime mai mică de 3 ani – primește 375 lei – pentru cei cu vechime mai mică de 3 ani raportul între indemnizația de șomaj și salariul net anterior este de 27,8%.
  • pentru cei cu vechime între 3 si 5 ani – indemnizația este în acest moment – 442 lei – pentru cei cu vechime între 3 și 5 ani raportul este de 32,8%.

b. pentru un salariat care a câștigat anterior intrării în șomaj un salariu egal cu salariul mediu pe economie – cuantumul indemnizației de șomaj ar trebui să fie 1591 lei (3182 – salariul mediu net * 50%).

  • în acest moment, dacă are o vechime mai mică de 3 ani – primește o indemnizație egală cu 375 lei – pentru aceștia (contributori cu vechime mai mică de 3 ani) raportul între indemnizația de șomaj și ultimul salariu net avut este de 11,7%.

Cei cu vechime peste 20 ani – primesc în acest moment o indemnizație egală cu 895 lei – în cazul acestei categorii cu vechime de peste 20 de ani,  raportul este de 28,1%”, au explicat reprezentanții BNS.

Potrivit BNS, creșterea indemnizației de șomaj, mai mult interes pentru oameni și chiar mai mult profesionalism în abordarea măsurilor active de ocupare ar contribui în mod cert la o integrare reală a șomerilor în piața muncii.

Citește aici scrisoarea deschisă (.docx)

sursa: bns.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Familie din Alba Iulia, cu COVID-19, purtată două zile prin spitale. Situația revoltătoare prin care a trecut

Publicat

Problemele mari de la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia, supraîncărcarea unităților medicale cu pacienți infectați cu noul coronavirus, numărul mare de persoane confirmate pozitiv zilnic duc rapid la o serie de sincope și neînțelegeri în relația dintre pacienți și cadre medicale. 

Este și cazul unei familii din Alba Iulia, o tânără și cei doi părinți ai ei, care au fost confimați cu COVID-19. Aceștia au fost ținuți ore întregi în ambulanță și plimbați de la un spital la altul timp de două zile până să ajungă să primească un tratament de specialitate. 

Întreaga poveste a fost relatată pentru alba24.ro de către un prieten al familiei, Andrei G.

Sâmbătă, 26 septembrie, A. B, o tânără de 21 de ani din Alba Iulia, alături de mama și tatăl ei, care au în jur de 50 de ani, au început să aibă simptome ale infectării cu COVID. Din acest motiv au mers și și-au făcut testul la Spitalul Județean din Alba Iulia.

De sâmbătă și până la venirea rezultatului, luni, cei trei s-au autoizolat la domiciliu, însă se simțeau rău. Rezultatul pozitiv pentru COVID-19 a venit luni în jurul orei 15.00 – 15.30 și a fost anunțat familiei de către un angajat DSP Alba.

Însă, potrivit unui apropiat al familiei, Andrei G., nu a venit nimeni timp de ore bune să îi ia de acasă și să îi ducă la o unitate medicală.

Ținuți în ambulanță

Timp de câteva ore, aceștia au sunat de mai multe ori la 112 pentru a solicia o ambulanță, și chiar și prietenul familiei a sunat de la București, la 112, pentru a solicita să fie duși la spital.

În jurul orei 20.00, a ajuns o ambulanță la locuința familiei, care i-a transportat pe cei trei la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia, însă aceștia nu au fost duși pe o secție, ci au fost ținuți timp de aproape 2 ore în ambulanță, în curtea spitalului, a precizat Andrei G.

Alexandru Sinea, directorul DSP Alba, a precizat pentru alba24.ro că aceștia au fost ținuți în ambulanță deoarece nu mai erau locuri pentru a fi aduși în unitatea medicală și evaluați. Când un pacient este confirmat cu coronavirus, acesta este evaluat pentru i se afla starea, dacă este asimptomatic, are simptome medii sau are nevoie urgentă de asistență medicală de specialitate.

De la Alba Iulia la Sebeș

După două ore în care au fost ținuți în ambulanță, medicii de la Alba Iulia au luat decizia de a-i trimite pe cei trei la Sebeș. În jurul orei 22.00, au ajuns la Spitalul Municipal Sebeș, dar unitatea medicală nu i-a internat pe cei trei.

După alte două ore petrecute în ambulanță, cei trei au fost trimiși la Secția de Boli Infecțioase a Spitalului din Sebeș, unde au ajuns în jurul orei 24.00.

Acolo, la ora respectivă, în unitatea medicală s-ar fi aflat doar o asistentă, fără nici un medic de gardă. Au fost internați, dar nici măcar o porție de mâncare nu li s-ar fi asigurat.

Directorul DSP a declarat că cei trei nu au putut fi internați la Spitalul Municipal Sebeș deoarece toate paturile pentru pacienții COVID-19 erau ocupate.

Marți dimineață, au fost vizitați de un doctor de la Sebeș care a luat hotărârea ca aceștia să facă un CT, dar la Secția de Boli Infecțioase nu exista aparatura necesară, așa că au fost duși la Spitalul Municipial Sebeș.

În urma CT-ului, s-a descoperit că plămânii celor trei erau afectați de COVID 19.

De la Sebeș la Blaj

După investigațiile de la Sebeș, familia a fost transferată la spitalul din Blaj abia miercuri, 30 septembrie, în jurul orei 11.00, unde medicii au început să le administreze tratament de specialitate.

Starea de sănătate a celor trei s-a mai ameliorat.

Situația de la Spitalul Județean

În ultimele două săptămâni, 30 de cadre medicale și alte tipuri de angajați ale Spitalului Județean de Urgență din Alba Iulia au fost confirmate pozitiv cu COVID-19.

Dincolo de asta, instituția este copleșită de lipsa locurilor pentru pacienții Covid, în condițiile în care în județ sunt 526 de cazuri active.

Doar miercuri, au fost confirmate 45 de noi cazuri de coronavirus.

Reprezentanții DSP Alba au anunțat că la nivelul județului mai sunt libere doar 43 de locuri destinate pacienților COVID.

”În prezent, la nivelul județului Alba avem 193 persoane pozitive Covid-19 internate în unități sanitare și un număr de 43 de locuri disponibile. Dacă va fi nevoie, spitalele vor suplimenta locurile destinate Covid-19”, au transmis reprezetanții instituției.

De menționat că, pe lângă cei din spitale, restul pacienților cu simptome ușoare sau asimptomatici sunt în izolare la domiciliu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate