Paște 2022. Cum sărbătoresc credincioșii din alte culte. Ce tradiții au românii, în funcție de religie

Nu toţi românii sărbătoresc cu ouă roșii, carne de miel și pască cele trei zile ale Paștelui. Ortodocșii și catolicii reprezintă peste 85% din cei peste 20 de milioane de români înregistrați la cel mai recent recensământ. Însă trei milioane de români au alte obiceiuri.

Situat într-o Transilvanie multietnică și multiculturală, în județul Alba se regăsesc diferite culte sau religii. Din cele 18 culte religioase recunoscute de Statul Român prin Legea nr. 489 din 28 decembrie 2006,  se regăsesc reprezentanți ai 17 culte pe teritoriul județului Alba.

Vezi: URĂRI DE PAŞTE 2022 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Cultele prezente în județul nostru sunt: ortodox român, ortodox sârb, romano-catolic, greco-catolic, creștin de rit vechi, reformat, evanghelic de confesiune augustană, evanghelic lutheran, unitarian, baptist, creștin după Evanghelie, evanghelic, penticostal, adventist de ziua a șaptea, mozaic, musulman, martorii lui Iehova.

Cum sărbătoresc adepții altor religii

În România există 18 culte recunoscute oficial de statul român. Cu ocazia Paștelui, Adventiştii de ziua a 7-a participă la ritualul spălării picioarelor şi se împărtăşesc cu azimă şi must, adepţii cultului Martorii lui Iehova se întâlnesc după apusul soarelui ca să vorbească despre Moartea şi Învierea lui Hristos, iar evreii mănâncă miere cu nucă.

„Paştele” acestora nu coincide cu cel al otodocşilor.

Cu miel, dar fără ouă, Evreii au sărbătorit  Pesahul, care se aseamănă destul de mult cu Paştele ortodocşilor, exceptând ouăle vopsite.

În timp ce creştinii sărbătoresc Învierea lui Hristos, evreii celebrează eliberarea din robia egipteană.

„Consumăm carne de miel cu azimă-pâine nedospită, timp de şapte zile.

Pe masă mai trebuie să avem frunze de pătrunjel şi leuştean care să semnifice viaţa grea pe care au avut-o evreii în Egipt timp de 430 de ani.

Consumăm şi miere cu nucă care semnifică ideea de cărămidă şi faptul că evreii au fost folosiţi ca sclavi în construcţii”, explică un reprezentant al comunității, potrivit libertatea.ro.

Adventiștii se împărtășesc cu must

Cei 100.000 de adventişti de ziua a 7-a  din ţara noastră sărbătoresc Învierea Domnului de patru ori pe an, sâmbăta. Ceremonia este mai mult spirituală şi nu trece prin stomac: nu există tradiţia cozonacilor, sacrificării mielului sau a înroşirii ouălor.

Enoriaşii merg la biserică, ascultă predica pastorului, participă la ritualul spălării picioarelor (separat femei şi bărbaţi) şi primesc împărtăşanie cu azimă şi must (tot ce este fermentat este considerat păcat).

Masa este mai specială, dar fiecare pregăteşte ce doreşte.

„Sunt unele familii care fac cozonaci sau chiar vopsesc ouă, de dragul copiilor, dar asta nu are legătură cu tradiţia, pentru că nu ciocnesc.

În rest, dacă ne întâlnim cu ortodocşi răspundem la salutul, pentru că nu este nimic neadevărat”, a declarat Ioan Câmpean Tătar, secretarul Uniunii Bisericii Adventiste de ziua a 7-a.

„Biserica adventistă nu sărbătoreşte Paştele, ci Sfânta Cină, care aminteşte de momentul în care Isus, înainte de se jertfi, a luat pâinea, a frânt-o şi le-a oferit-o ucenicilor.

Până atunci vechiul legământ se baza pe jertfa mielului. Sacrificarea mielului este doar o tradiţie, nu apare în Sfânta Scriptură. Tradiţiile sunt frumoase, dar când vin în contradicţie cu Biblia, eu aleg Biblia”, spune un enoriaş adventist.

”Vă așteptăm împreună cu noi la închinare Duminică, 24 aprilie, si Luni, 25 aprilie. Ne vom întâlni atât fizic, în clădirea bisericii noastre din Alba Iulia, str. Doinei nr 6, cât și online, de la ora 10:00 și de la ora 18:00”, spun reprezentanții Bisericii Baptiste ”Sfânta Treime” din Alba Iulia, într-o postare pe facebook.

Martorii lui Iehova, fără ouă roșii

Enoriaşii se strâng pentru rugăciune după apusul soarelui şi, timp de o oră, discută pe firul istoriei despre Moartea şi Naşterea lui Hristos. În final, sunt împărtăşiţi cu pâine şi vin.

Sărbătoarea este fără ouă roşii, drob sau pască.

„Paştele vine de la evrei în 1513 î.Hr. Până în anul 33 d.Hr., s-a jertfit mielul, după care Isus a instituit un alt legământ în momentul în care a rupt pâinea la Cina cea de taină.

De aceea, nu consumăm miel şi nu avem datini cu ouăle roşii. Maria Magdalena nici nu avea voie să se apropie de mormântul lui Isus, dar să mai aducă ouă”, ţine să precizeze Ioan Gordea, preşedintele Asociaţiei Martorii lui Iehova din Cluj-Napoca.

”Iată-ne ajunși în preajma celei mai importante sărbători a creștinilor, sărbătoarea Învierii Domnului Isus, sau Paștele – cum este cunoscută în versiunea populară.

Este o sărbătoare care umple de bucurie inima creștinilor de pretutindeni, și în cadrul căreia obișnuim să ne oferim unii altora frumosul salut creștinesc: “Hristos a înviat! “, potrivit articolului pastorului din site-ul Biserica Penticostală Română Kitchener.

Vezi: ZILE LIBERE 2022: Care sunt zilele libere pe care angajatorii trebuie să le acorde salariaților, în acest an. Condiții

Musulmanii au Ramadanul

Sărbătoarea care se apropie cel mai mult de Înviere este Ramadanul, celebrat după o lună de post negru, de la răsărit până la apus.

În această zi, sunt pregătite mâncăruri speciale, musulmanii îmbracă hainele lor cele mai bune şi prietenii se vizitează între ei.

sursa foto: facebook Biserica Baptistă ”Sfânta Treime” Alba Iulia, pixabay.com

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News