Patriarhul BOR a omis Biserica Greco-Catolică din mesajul de condoleanțe transmis după moartea Papei Francisc

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel Ciobotea, a transmis condoleanțe la moartea Papei Francisc, Bisericii Romano – Catolice, dar a omis din mesaj Biserica Greco-Catolică. 

Gestul acestuia a stârnit reacții în mediul online.

Mesajul integral al patriarhului BOR:

Eminenței Sale Giovanni Battista Re
Decanul Colegiului Cardinalilor,
Vatican,

Eminența Voastră,

Am primit, cu adâncă tristețe, vestea trecerii din această lume a Papei Francisc, o venerabilă și bine-cunoscută personalitate a creștinătății contemporane, al cărui Pontificat lasă o amprentă profundă asupra istoriei recente a Bisericii Romano-Catolice.

Împărtășim durerea provocată de această pierdere și adresăm condoleanțe întregii Biserici Romano-Catolice.

Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Care este Învierea și Viața (cf. Ioan 11, 25), să odihnească sufletul Papei Francisc în lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi.

DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”

Mesajul nu a inclus însă și Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, ceea ce a stârnit un val de nemulțumire în rândul credincioșilor acestui cult.

Aceștia au văzut gestul patriarhului drept unul de lipsă de decență și făcut intenționat.

”Asta se întâmplă când Patriarhul BOR alege lipsa de decență (…) și transmite condoleanțe doar Bisericii Romano Catolice, nu și celei Greco-Catolice. Un gest rușinos la acest nivel, dar făcut cu intenție clară” a scris pe o rețea de socializare, un apropiat al Arhieparhiei Blaj.

”Că moartea papei Francisc este prezentată pe posturile de televiziune decente de așa manieră încât să nu se menționeze prea mult Biserica Unită (greco-catolicii) și rolul lor în educarea românilor transilvăneni, în crearea unei clase intelectuale cu aspirații politice și culturale naționale.

Cu atât mai puțin se vorbeșste despre martiriul lor în închisorile comuniste, în frunte cu cardinalul Hossu, cel care a proclamat Marea Unire, și prin interzicerea bisericii și transferarea bunurilor către biserica ortodoxă, restituirea acestora fiind încă ceva ce nu s-a întâmplat în integralitate.

Comuniștii se temeau de biserica greco-catolică ca nu cumva să devină punct de rezistență, de promovare a valorilor occidentale. Era în același timp națională și sincronizată cu occidentul. De aceea au interzis-o.

Din păcate, la un anumit nivel această frică, această fobie, această respingere ca fiind ne-națională a unei biserici care fundamental a creat națiunea română încă există.

Este trist că în aceste momente, când televiziunile ar fi putut să întărească filonul intern al valorilor pro-europene, ele preferă să menajeze niște sensibilități de extracție național-comunistă” a scris și fostul deputat Cătălin Teniță.

Biserica Greco  – Catolică nu a reacționat oficial. Relația dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică (sau Biserica Unită cu Roma) a fost, de-a lungul timpului, una complexă, marcată de momente de apropiere, dar și de tensiuni profunde.

În special în România, această relație a fost influențată de contextul istoric, politic și național.

Biserica Greco-Catolică a luat naștere în Transilvania în anul 1700, prin Unirea cu Roma a unei părți a clerului și credincioșilor ortodocși români din această provincie, aflată atunci sub dominația Imperiului Habsburgic.

Prin această unire, ei au acceptat autoritatea Papei, dar au păstrat ritul bizantin, limba liturgică slavonă (mai târziu româna), calendarul iulian și tradițiile orientale.

Relația dintre Biserica Ortodoxă și cea Greco-Catolică a devenit tensionată din mai multe motive.

Cele două biserici reprezentau aceeași populație – românii transilvăneni – dar aveau loialități diferite: una față de Roma, cealaltă față de Patriarhia Ortodoxă.

Perioada comunistă a reprezentat un moment critic în relația dintre ele. Regimul comunist a interzis Biserica Greco-Catolică în 1948, considerând-o loială Vaticanului și deci „dușman al poporului”.

Averile și lăcașurile de cult au fost transferate către Biserica Ortodoxă. Mulți preoți și episcopi greco-catolici au fost arestați sau au murit în detenție.

Vizita Papei Francisc în România (2019), inclusiv beatificarea a șapte episcopi greco-catolici martiri, a fost un moment important pentru recunoașterea suferințelor din perioada comunistă.

Foto: Basilica