Postul Paștelui 2024. Când începe cel mai lung și aspru post pentru credincioșii ortodocși. Reguli, semnificații, tradiții

Postul Paștelui 2024: Cel mai aspru și lung post pentru credincioșii ortodocși va începe în luna martie. Vor fi 48 de zile în care nu se consumă produse din carne, ouă sau lactate. De asemenea, potrivit regulilor bisericești, în această perioadă se acordă atenție momentelor de rugăciune și curățenie sufletească.

Postul Paștelui este numit și Postul Mare. Precede sărbătoarea Învierii Domnului. Este cel mai lung: dureaza șapte săptămâni (48 de zile). De asemenea, este și cel mai aspru din punct de vedere alimentar.

În primele secole, avea menirea de a-i pregăti pe catehumeni să primeasca cu vrednicie botezul în noaptea de Paști. Acest post ne aminteste de postul de patruzeci de zile ținut de Iisus Hristos, înainte de începerea activitatii Sale mesianice

”Postul este și un mijloc de desăvârșire morală, dar și o cale de ajutorare a aproapelui din prisosul adunat, prin renunțarea benevolă la consumarea îndreptățită a bunurilor”, potrivit crestinortodox.ro

Postul Paștelui 2024

Potrivit calendar ortodox 2024, Lăsatul Secului de carne pentru intrarea în Postul Paștelui, este pe 10 martie 2024. În săptămâna următoare, creștinii pot consuma produse lactate, motiv pentru care se mai numește și Săptămâna Albă.

Postul Paștelui 2024 va fi în perioada 18 martie – 4 mai.

Floriile sunt în 28 aprilie. Săptămâna Patimilor este în perioada 29 aprilie – 4 mai.

• Prima zi de Paște: 5 mai (Învierea Domnului)
• A doua zi de Paște: 6 mai (Darul Învierii)
• A treia zi de Paște: 7 mai (Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim)

Postul Paștelui 2024. Semnificații

Etimologic, postul este definit ca o perioada de timp care precede o sărbătoare.

Se referă la înfrânarea sau abținerea totală de la mâncare și băutură pentru o perioadă de timp, practică întâlnită în multe religii ale lumii

Postul este înfrânarea de la toate mâncărurile sau, la caz de boală, numai de unele, și de la băuturi și toate cele lumești și toate poftele rele: ”pentru a ucide poftele trupului și a primi harul lui Dumnezeu”.

”Postul îl debarasează și-l ușurează pe crestin de toate ispitele, de balastul și povara uneltirilor celui viclean. Este un act de cult, de pocăință pentru păcatele săvârșite; un exercitiu care pune început virtuților de tot felul”, potrivit crestinortodox.

Și Iisus Hristos a postit, înainte de începutul activității Sale publice. După postul Său de 40 de zile, în pustiu, El a început propovăduirea.

I-a învatat și pe ucenicii Săi cum să postească. A accentuat starea sufletească. A arătat că postul trebuie însoțit de rugăciune, fiind un mijloc de luptă împotriva ispitelor diavolului.

În multe locuri din Noul Testament, postul este recomandat ca mijloc de îndreptare, de elevație spirituală și de pocăință.

Postul a fost practicat și de Sfinții Apostoli, mai ales înainte de a începe lucrarea lor de propovăduire a Evangheliei. Au postit și i-au învățat și pe ucenicii și urmașii lor să practice postul unit cu rugăciunea.

Postul Paștelui 2024: reguli pentru credincioși

Postul Paștelui durează de obicei patruzeci de zile, plus săptămâna Patimilor. Este cel mai lung și strict post ținut de creștinii ortodocși.

Se lasă sec în seara Duminicii Izgonirii lui Adam din rai (17 martie) şi se postește până în seara sâmbetei din Săptămâna Patimilor, inclusiv.

Ultima dintre aceste şapte săptămâni de post, adică săptămâna dintre Florii şi Paşti este săptămâna Sfintelor Patimi.

În timpul acestui post, nu se fac nunți.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

• în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau
  • ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă
• la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.
• miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn
• în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara)
  • sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin
• se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Sfinţii 40 de mucenici și duminicile din post.
• de BunaVestire (25 martie și de Florii (28 aprilie) este dezlegare la pește.

Postul Paștelui. Cum se ținea în vechime

Potrivit mărturiilor Sfantului Irineu, Tertulian, Sfântului Dionisie al Alexandriei, unii posteau numai o zi (Vinerea Patimilor). Alții – două zile, adica vineri și sâmbătă înainte de Paști. Alții – trei zile, alții o săptămână sau până la șase săptămâni.

În secolul al IV-lea se postea opt săptămâni la Ierusalim.În Apus, în aceeași perioadă, se postea patruzeci de zile.

Din secolul al III lea, Postul Paștelui a fost împărtit în două perioade:

• Postul Paresimilor (Patruzecimii) sau postul prepascal: ținea până la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă
• Postul Paștilor (postul pascal): ținea o săptămână – din Duminica Floriilor până la cea a Învierii; era foarte aspru.

Prin hotărârea luată la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 381, Biserica Răsăriteană a adoptat în mod definitiv practica Postului Paștelui, de origine antiohiană, de șapte săptămâni.

Postul Paștelui 2024

Zile cu dezlegare la ulei și vin sau pește

• 23 martie – sâmbătă – Sfântul Mucenic Nicon (dezlegare la ulei și vin)
• 24 martie – Duminică – Sfântul Cuvios Zaharia. Duminica Ortodoxiei – prima Duminica din Postul Mare (dezlegare la ulei și vin)
• 25 martie – Luni † Buna Vestire (dezlegare la pește)
• 30 martie – Sâmbătă Sfântul Cuvios Ioan Scararul (dezlegare la ulei si vin)
• 31 martie – Duminică – Sfântul Mucenic Ipatie, episcopul Gangrei; Denia Acatistului Bunei Vestiri. Duminica Sfantului Grigorie Palama (dezlegare la ulei și vin)
• 6 aprilie – sâmbătă – † Sfântul Eutihie, patriarhul Constantinopolului (dezlegare la ulei și vin)
• 7 aprilie – Duminică – Sfântul Mucenic Caliopie. Duminica Sfintei Cruci (dezlegare la ulei și vin)
• 11  aprilie – joi – † Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfantul Mucenic Antipa; Sfântul Farmutie (dezlegare la ulei și vin)
• 12 aprilie – vineri – † Sfântul Mucenic Sava de la Buzău (dezlegare la ulei și vin)
• 13 aprilie – sâmbătă – Sfântul Mucenic Artemon (dezlegare la ulei și vin)
• 14 aprilie – Duminică – Sfântul Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin (dezlegare la ulei și vin)
• 18 aprilie – joi – Sfântul Cuvios loan, ucenicul Sfântului Grigorie Decapolitul (dezlegare la ulei și vin)
• 20 aprilie – sâmbătă – † Sfântul Teotim, Episcopul Tomisului (dezlegare la ulei și vin)
• 21 aprilie – duminică – † Sfântul Mucenic Ianuarie. Predica la Duminica Sfintei Maria Egipteanca (dezlegare la ulei și vin)
• 23 aprilie – marți † Sfântul Mucenic Gheorghe (dezlegare la ulei și vin)
• 24 aprilie – miercuri † Sfinții Ierarhi Marturisitori Ilie Iorest, Sava Brancovici și Iosif din Maramureș (dezlegare la ulei și vin)
• 25 aprilie – joi – † Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului; Sfântul Evanghelist Marcu (dezlegare la ulei și vin)
• 27 aprilie – sâmbătă – Sfântul Apostol Simeon, ruda Domnului. Sâmbăta lui Lazăr. Pomenirea morților (dezlegare la ulei și vin)
• 28 aprilie – Duminică – Intrarea Domnului în Ierusalim – Duminica Floriilor (dezlegare la pește)
• 4 mai – sâmbătă – Coborârea la iad a Mântuitorului; Sfânta Muceniță Pelaghia (dezlegare la ulei și vin)

Postul Paștelui 2024: Tradiții și obiceiuri. Lăsatul Secului

Lăsatul secului are două etape care conduc treptat către Postul Sfintelor Paști:

• Duminica Înfricoșătoarei Judecăți (10 martie) – când se lasă sec de carne
• Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (17 martie) – când se lasă sec de brânză

Lăsata Secului este ziua ce anunță Postul Paştelui. De Lăsata secului, creștinii petrec alături de familie si mănâncă bucate alese.

Praznicul de duminică este împodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.

În foarte multe localități din sudul țării se obișnuiește ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară

• și începe să o plimbe prin fața tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate.

Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura. Majoritatea celor care participa la această tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru că păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.

În Bărăgan, un vechi obicei spune că de Lăsata Secului trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă. A doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit. Oamenii trebuie să rostească cuvintele „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”.

Finii își cer iertare de la nași pentru greșelile pe care le-au făcut peste ani.

Postul Paștelui 2024: Buna Vestire. Tradiții

În unele biserici, în această zi se posteşte până la ora 17.00, când are loc Sfânta Liturghie. Apoi, creştinii, care nu au mâncat şi s-au spovedit, se împărtăşesc, după care mănâncă peşte, împreună cu toată comunitatea bisericii.

De Buna Vestire se crede că sosesc rândunelele.

Cucul anunţă sosirea efectivă a primăverii, iar primul său cântec trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare. Cei care nu îndeplinesc aceste condiţii, nu vor beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma.

Dacă primul cântec al cucului este auzit pe stomacul gol, în partea stânga sau în spatele omului, este semn de rău augur.

În credinţa populară se spune că de Blagoveştenii se dezleagă limba păsărilor cântătoare, dar mai cu seamă a cucului. Acesta începe a cânta până la Sânziene sau la Sfântul Petru, când se îneacă cu orz. Cucul, pasăre cu numeroase valenţe simbolice, cântă de la echinocţiul de primăvară până la solstiţiul de vară.

În tradiţia populară se spune că de la Sânziene cucul se preface în uliu până la Buna Vestire, când redevine cuc.

Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care ar descoperi câţi ani mai avem de trăit.

Conform tradiţiei populare, în Bucovina, de exemplu, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, deoarece se crede că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare.

Se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă.

Postul Paștelui 2024: Tradiții și obiceiuri. Sâmbăta lui Lazăr

Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută şi ca Moşii de Florii. Se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

În această sâmbătă (27 aprilie, în 2024), Biserica Ortodoxă cinsteşte una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Iisus Hristos în viaţa pământeană, învierea lui Lazăr.

Evenimentul religios s-a petrecut în localitatea Betania, unde Lazăr, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Sfânta Evanghelie după Ioan.

În Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele pregătesc plăcinte şi să le dea de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor musafirilor.

Fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite.

Fetele mai tinere, îmbrăcate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, mergeau cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinsteau cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.

Postul Paștelui 2024: Floriile. Superstiții

În 2024, Floriile sunt sărbătorite în 28 aprilie.

Cea mai cunoscută tradiție a zilei de Florii este aceea a ramurilor de salcie, pe care credincioșii le duc dimineața la biserică, unde vor fi sfințite de către preot.

După terminarea slujbei fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă, pe care le va păstra într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.

Această salcie se consideră că are puteri nebănuite și în vreme de necaz sau boală va fi de ajutor celui care o folosește.

În unele zone ale țării se obișnuiește ca ramurile de salcie să fie puse și la mormintele rudelor, în acest mod aceștia vor ști că se apropie Paștele.

Totodată, în ziua de Florii, Biserica acordă dezlegare la pește, fiind a doua oară după Buna Vestire, în postul Paștelui, în care se poate consuma acest aliment.

Se spune astfel că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.

O altă superstiție ne avertizează să nu plantăm pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceștia vor face numai flori, nu și fructe.

Se spune, de altfel, că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți prematur.