Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

Povestea neștiută a unuia dintre cei mai importanți savanți ai României, născut la Alba Iulia. Alexandru și magia cunoașterii


Publicat

Administratorii contului de facebook Arheologie MNU Alba Iulia (Muzeul Național al Unirii) au distribuit povestea extraordinară a unui om de știință născut în 1887 în oraș, despre care majoritatea dintre noi nu știm aproape nimic.

Alexandru Borza este întemeietorul geobotanicii în România. El s-a născut și a copilărit la Alba Iulia, oraș care i-a rămas în inimă toată viața. La bătrânețe, a donat muzeului din oraș una dintre cele mai valoroase colecții numismatice din România. 

Povestea acestuia, o regăsiți mai jos.

Alexandru și povestea magică a cunoașterii

Ce poveste faină de viață avem să vă spunem astăzi! Și, pentru că arheologii sunt cei care atunci când spun povești te duc în trecut, spre „copilăria” tuturor lucrurilor, eroul nostru este un puști isteț ca Mercur, curajos și temerar precum Ulise, îndrăgostit de plante și natură „până la captivare”, așa cum avea să scrie el mai târziu.

Alexandru s-a născut în 1887 la Alba Iulia și, până la vârsta de 13 ani, și-a petrecut mult timp contemplând și îngrijind florile din grădina casei părintești aflată undeva în partea de „sub cetate” a orașului. Aici și-a făcut „școala de naturalist începător”.

Trebuie să fi fost o grădină fermecată, în care visele copiilor se îndeplinesc dacă ei sînt foarte hotărâți să le atingă. După mulți ani, Alexandru a știut că trandafirii tatălui său au inspirat marele rozaliu al Grădinii Botanice din Cluj, cea care acum îi poartă numele – „Alexandru Borza”.

Animat de dorința de cunoaștere și de o vie curiozitate științifică, el ajunge în gimnaziu asistentul naturalistului și arheologului Adalbert Cserni (custodele primului muzeu din Alba Iulia), în această calitate ajutând la reorganizarea colecției de minerale și a ierbarului: „Când eram în clasa a VII-a și a VIII-a, profesorul Cserni îmi dăduse muzeul complet pe mâna mea și mă încredința să controlez herbariile elevilor din clasa a V-a, dându-le notele cuvenite, care contau la clasificare”.

Adalbert Cserni a fost cel care l-a făcut să iubească arheologia și numismatica. „Micul copil care eram atunci, mă jucam zilnic printre ruine și asistam la săpături, ajutam pe profesorul Cserni la măsurarea zidurilor și serveam de măsură vie la fotografiile ce lua,” își amintește el cu nostalgie.

În liceu, Alexandru Borza ține discursuri precum: „Cinci zile prin Roma”, „Insectele vătămătoare”, „O excursie la Iezerul de la Ighiel”, „Catedrala din Alba Iulia”, „Despre monedele romane”, „Apulum – o schiță istorică-arheologică”, lucrări care „prevesteau preocupările constante ale vieții mele”. Mai mult, descoperă o plantă nouă – Leontopodium alpinum L.f. intregaldensis Borza – necunoscută până atunci pentru mediul alpin.

Legăturile lui cu Alba Iulia încep să fie tot mai rare odată cu începutul studiilor universitare și a mutării părinților săi la Turda. Își amintește cu drag de orașul copilăriei și magia acestor locuri unde s-au născut visele lui.

„Sufletul și inima mi-au rămas de-a pururea legate de acest leagăn scump al copilăriei și tinereții mele, de la care am primit tot ce am avut mai drag în viață: dragoste pentru natură, înțelegere pentru problemele de istorie, simpatie pentru studiul arheologiei, iubirea neamului și a familiei, mândria de a mă fi tras din neam obidit de țărani”.

Povestea vieții acestui om cu un destin extraordinar abia începe și este atât de interesantă încât s-ar putea realiza un captivant film biografic. În lunga perioadă de activitate la catedra de științe ale naturii de la Universitatea din Cluj, Alexandru Borza a ocupat pe rând funcțiile de prodecan (1919-1920), decan (1936-1938) al Facultății de Științe și rector (1945) al Universității.

A fost întemeietorul geobotanicii în România. A amenajat grădina botanică din Blaj, dar este cunoscut mai ales ca fondator al Grădinii Botanice din Cluj, deschisă publicului în 1925 și organizată după un concept modern, rezultat al călătoriilor sale de studii și documentare la importante grădini botanice din Europa, respectiv la Londra, Praga, Paris, Viena, dar mai ales Berlin.

Statuia lui Alexandru Borza din Grădina Botanică „Alexandru Borza” Cluj-Napoca

„Este o mândrie nu numai a Clujului, dar și a întregii țări, fiind una din cele mai bine amplasată, organizată și instructivă din Europa, și nu greșesc cred, dacă afirm, chiar și din lume”, declara el cu entuziasm.

Alexandru Borza este și inițiatorul și îndrumătorul primelor experiențe ecologice pentru țara noastră, el înființând în anul 1925 primul laborator ecologic modern.

A reușit să inițieze o lege pentru ocrotirea naturii, votată în 1930 de către Parlamentul României, în baza căreia au fost declarate rezervații pădurea Domogled-Caransebeș, Băile Felix-Oradea, zona Pietrele Roșii Tulgheș, etc. și a fost înființat Parcul Național Retezat. A fost membru fondator al Academiei de Ştiinţe din România şi membru al unor societăţi de profil din Franţa, Elveţia, Finlanda şi Germania.

Autoritățile comuniste au încercat să-l aresteze datorită poziției sale democrate și apartenenței nedisimulate la Biserica Română Unită. A fost urmărit de Securitate și pensionat forțat la 60 de ani, dar toate perioadele dificile din viața lui au reprezentat, așa cum chiar el remarca, „motive de noi și hotărâtoare acțiuni”.

În anii de cumpănă a început să cerceteze intens Valea Sebeșului, acest lucru finalizându-se cu prima și cea mai completă monografie de floră și vegetație din țara noastră. Marele naturalist Alexandru Borza s-a stins din viață la Cluj-Napoca în 1971, la 84 de ani.

În ultimul an al vieții a donat muzeului din Alba Iulia valoroasa colecție numismatică în care el a adunat de-a lungul timpului 1661 de piese, printre care monede grecești, dacice, romane republicane, romane imperiale și bizantine.

În acest context, un demers important îl constituie preocuparea colegului nostru Ovidiu Oarga de a valorifica în cadrul tezei sale de doctorat inedita colecție numismatică „Alexandru Borza”, în special monedele aparținând Antichității clasice și târzii. Datele biografice care au alcătuit povestea de azi au fost strânse de el și reprezintă un omagiu adus unui copil care a crezut cu ardoare și perseverență în visul lui.

Sursă: Facebook Arheologie MNU

Cine a fost Alexandru Borza. S-a născut la Alba Iulia. Tatăl său, Ignat Borza, a fost subofițer în armata austro-ungară, în cadrul serviciului de intendență (aprovizionare). Ignat Borza s-a nǎscut satul Berchiș (jud. Cluj), sat căruia autoritățile române i-au dat numele – în cinstea sa – de „Borzești”. Ulterior, părinții s-au mutat definitiv la Turda.

Urmează Seminarul Central Catolic din Budapesta (1904-1908) și apoi, din 1908, Facultatea de Științe din Budapesta, obținând licența în 1911 și doctoratul în științe naturale („summa cum laude”) în 1913.

La Cluj a desfășurat, timp de aproape trei decenii, o activitate prodigioasă, întemeind publicații științifice, ctitorind (în 1923) și conducând Institutul Botanic, a fondat în anul 1920 Grădina Botanică din Cluj (care îi poartă numele începând din anul 1991) și Muzeul Botanic.

Tot la inițiativa sa a fost înființat Parcul Național Retezat, primul parc național românesc, avându-l alături pe Emil Racoviță

Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea mișcării de cercetași din România și la dezvoltarea organizației Cercetașii României.

Un Dicționar etnobotanic publicat de el cuprinde nu mai puțin de 11.000 de nume românești de plante, față de cele 5000 înregistrate anterior de botanistul Zaharia Panțu. A avut contribuții importante în determinarea unor specii de plante din România, fiind autorul unui mare inventar floristic, întocmit în perioada 1947-1949.

Alexandru Borza a organizat primul Congres al Naturaliștilor din România (1931) și a fost președinte al Comisiei Monumentelor Naturii (1938). De asemenea, a inițiat o lege pentru ocrotirea naturii, votată în 1930 de către Parlamentul României.

A fost membru al unui mare număr de societăți științifice române și străine. A fost membru fondator al Academiei de Științe din România.

În 1958, a fost invitat de Academia de Științe a R. P. Chineze, unde a fost omagiat ca „cel mai vechi cercetător european în viață al florei chineze” (oamenii de știință chinezi cunoșteau lucrarea sa din 1914).

Alexandru Borza s-a aflat în rândul cărturarilor ardeleni care la 1 decembrie 1918 au participat la Alba Iulia la votarea unirii Transilvaniei cu România.

A fost în perioada interbelică președintele Asociației Generale a Românilor Uniți (AGRU) din Eparhia de Cluj-Gherla. Episcopul Iuliu Hossu a reușit să-i încredințeze spre păstrare singurul album cu fotografiile realizate de Samoilă Mârza la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Acest album a fost redat Episcopiei de Cluj-Gherla în anul 1990, de către Viorica Lascu, fiica profesorului Borza.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Sisteme de sonorizare pentru căminele culturale reabilitate din Cărpiniș și Reciu, în comuna Gârbova. Valoarea investiției

Publicat

Primăria comunei Gârbova a cumpărat recent două sisteme de sonorizare, cu microfoane, sisteme de sunet cu stații, mixere de sunet și lumini, pentru dotarea căminelor culturale din satele Cărpiniș și Reciu. Investiția este de aproape 74.000 de lei, fără TVA. 

Primăria comunei Gârbova a cumpărat în 12 august, prin achiziție directă pe platforma SEAP, dotări în cadrul proiectului „Reabilitare și dotare cămine culturale Cărpiniș și Reciu, comuna Gârbova, județul Alba”.

Ofertantul este Hermes & White SRL din Alba Iulia, iar valoarea contractului este de 73.941,22 de lei, fără TVA (15.293,86 de euro).

Contractul prevede dotarea căminelor culturale Cărpiniș și Reciu din comuna Gârbova cu următoarele:

– microfon dinamic cu fir – 8 bucăți

– stative microfon – 8 bucăți

– cablu microfon 6 m – 8 bucăți

– multicore scenă 8 ch 15 m – 2 bucăți

– mixer sunet 16 ch – 2 bucăți

– cutie protecție și depozitare mixer – 2 bucăți

– sistem sunet 4.600 W, 2 statii, procesor sunet, cabluri – 2 bucăți

– conectică pc clapă – 2 bucăți

– stabilizator tensiune 3 kw – 2 bucăți

– rolă derulator cablu 4 prize 3 x 2,5 – 2 bucăți

– microfon wireless prezentator/vocal – 2 bucăți

– mixer de lumini – 2 bucăți

– set conectică (cabluri de conexiuni) – 8 bucăți

– light spliter (distribuitor de semnal) – 2 bucăți

– rolă derulator cablu 4 prize 3 x 2,5 – 2 bucăți

– stabilizator tensiune – 2 bucăți

Reamintim faptul că lucrările de reabilitare și modernizare a căminelor culturale din satele Cărpiniș și Reciu au fost finalizate și recepționate la sfârșitul lunii iulie. Investiția s-a ridicat la aproape 500.000 de euro, bani proveniți din fonduri europene nerambursabile.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Pensiile vor crește cu 14% de la 1 septembrie. Punctul de pensie ajunge la 1442 de lei, iar indemnizația minimă crește cu 96 lei

Publicat

foto: captura video/ Digi24
Pensiile vor crește cu 14% de la 1 septembrie, reiese din proiectul rectificării bugetare întocmit de Guvern. Inițial, potrivit legislației muncii, pensia trebuia să crească cu 40% la 1 septembrie 2020.

Acest procent a fost însă abandonat din momentul în care România a fost pusă sub ordonanțele militare de distanțare socială, iar situația bugetului s-a deteriorat rapid pe urma întreruperii mai multor tipuri de activități economice.

Citește și Vechimea în muncă va putea fi cumpărată. Persoanele care nu au cotizat suficient pentru pensie vor putea plăti pentru 6 ani

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a ieșit din conferința de presă în care a prezentat liniile mari ale rectificării bugetare, fără a mai răspunde la întrebările jurnaliștilor. Au fost invocate defecțiuni tehnice. Pe cursul prezentării evitase să spună cifra de majorare a pensiilor de la 1 septembrie.

Cu cât se măresc pensiile la 1 septembrie

Potrivit proiectului de buget întomit de Guvern ​”Se propune ca începând cu 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie să fie majorată cu 14%, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei.
 
Totodată, se propune majorarea începând cu aceeași dată a indemnizației minime sociale pentru pensionari, cu 14%, de la 704 lei la 800 lei”, se arată în nota de fundamentare.

Citește și Noi prevederi pentru pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, în proiectul Legii Salarizării. Ce alegere pot face

De asemenea, se propune ca măsura de aplicare devansată a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022, pentru personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ să se aplice de la 1 septembrie 2021.

Aprobarea acestor măsuri conduce la reducerea semnificativă a necesarului de finanțare pentru majorarea pensiilor și salariilor personalului didactic, atât în anul 2020 (de la 11,2 miliarde lei la 3,6 miliarde lei) cât și în anul 2021 (de la 34,3 miliarde lei la 19,3 miliarde lei) precizează surse din guvern citate de economica.net.
 
”Pensiile vor creşte în 2020 cu cea mai mare sumă pe care au văzut-o românii vreodată şi care se pune în plus la punctul de pensie”, a declarat, joi, ministrul Finanţelor Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă privind rectificarea bugetară.

”Punctul de pensie, valoarea punctului va avea cea mai mare creştere, cea mai mare sumă pe care o vom vedea în plus la punctul de pensie, pe care am avut-o vreodată.

PSD, niciodată, nu a mărit pensiile cu această sumă, deşi a avut perioade de creştere economică una după alta, trei ani de zile, nu datorită lor ci datorită contextului economic internaţional şi tot nu au mărit pensiile cu această sumă”, a precizat Cîțu.
 

surse: economica.net, hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Modificări ce vor fi aduse programului IMM Invest: De la anul se spune „adio” subvenționării dobânzilor

Publicat

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) intenționează să modifice programul IMM Invest. Deși a fost deja anunțată majorarea plafonului la 20 miliarde lei, se pare că actul normativ conține și alte modificări. Una dintre cele mai importante este legată de subvenționarea dobânzii.

Conform proiectului publicat în dezbatere de MFP, dacă Comisia Națională de Strategie și Prognoză prevede o creștere economică mai mare în 2021 decât în 2020 (ceea ce e mai mult decât posibil, având în vedere că 2020 este cel mai afectat din cauza restricțiilor din prima parte a anului), atunci nu se mai acordă granturile pentru plata dobânzilor. Deci, cu acest act normativ s-ar spune „adio” subvenționare.

„Perioada de acordare a grantului pentru plata dobânzii este de 8 luni de la data acordării creditului. Acordarea grantului pentru anul 2020 se realizează conform schemei de ajutor de stat prevăzută la art.II, iar pentru anii următori se aprobă anual printr-un act normativ cu putere de lege doar în condiţiile în care creşterea economică estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză se situează sub nivelul creşterii economice din anul 2020. Acordarea grantului se realizează în condiţiile respectării prevederilor legislaţiei din domeniul ajutorului de stat în vigoare”, se precizează în proiectul de OUG.

Modificări aduse:

– implementarea unei perioade standard de subvenționare a dobânzii de 8 luni de la data acordării creditului, pentru crearea unor condiții egale pentru toți beneficiarii ce accesează programul;

– crearea posibilității microîntreprinderilor și întreprinderilor mici pentru accesarea creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru de valori mai mari, de până la 5 milioane lei;

– eliminarea cerinței prin care beneficiarii programului se obligau să nu disponibilizeze personalul existent până la data de 31 decembrie 2020;

– creșterea perioadei până la data de 31 octombrie 2021 până la care pot fi efectuate plățile reprezentând grantul în cadrul schemei de ajutor de stat concomitent cu creșterea bugetului și plafonului de garantare al schemei;

– creșterea plafonului total al garanțiilor ce pot fi acordate în cadrul Programului la suma totală de 20 miliarde lei pentru acomodarea solicitărilor de credite existente;

– suplimentarea bugetului schemei de ajutor de stat aferent granturilor până la suma de 1,106 milioane lei, aproximativ 228,42 milioane euro, în condițiile creșterii plafonului total al garanțiilor care pot fi acordate în anul 2020 la suma de 20.000.000.000 lei

sursa: hotnews.ro, mfinanțe.gov.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Lovitură pentru samsarii de locuri de muncă: Muncitorii români din Germania vor semna contracte de muncă direct cu angajatorii

Publicat

Lucrătorii români care muncesc în industria cărnii în Germania vor semna, de la 1 ianuarie 2021, contracte de muncă direct cu angajatorii germani, şi nu cu companii care intermediază forţa de muncă, a transmis, joi, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii  a scris pe contul ei de facebook că modificarea condiţiilor de muncă pentru aceşti lucrători români din Germania se datorează implicării omologului său german, Hubertus Heil, în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor români.

„Imediat după discuţiile purtate cu ocazia deplasării mele în Germania în luna mai, ministrul Heil s-a implicat în pregătirea (între timp şi adoptarea) unor schimbări ambiţioase în legislaţia germană a muncii, în primul rând, prin întărirea responsabilităţii angajatorilor faţă de angajaţi. În industria cărnii se lucra prin intermediari, folosindu-se contracte de antrepriză. Se vor schimba lucrurile; de la 1 ianuarie – cetăţenii străini inclusiv românii vor avea contract de muncă individual direct cu angajatorul, proprietarul firmei astfel acesta fiind direct responsabil de condiţiile de muncă ale tuturor angajaţilor”, a scris Violeta Alexandru.

Autorităţile germane vor obliga angajatorii germani să înregistreze cu acurateţe orele lucrate de lucrătorii români.

„Mulţi dintre românii care lucrează în străinătate îmi scriu despre faptul că nu le este respectat programul de muncă din contractele de muncă. În Germania se va introduce un control strict al programului de muncă. Evidenţa orelor de muncă se va ţine electronic. S-a început în industria cărnii. Este bine şi pentru angajator pentru că are o evidenţă strictă a prezenţei la serviciu, dar mai ales pentru angajaţi pentru că vor putea evalua la finalul lunii sau la finalul contractului, după caz care este toată activitatea depusă şi care sunt drepturile salariale cuvenite mai ales în situaţia în care efectuează ore suplimentare”, a notat Violeta Alexandru.

Ministrul român al Muncii a explicat că i-a propus omologului german introducerea în toate contractele de muncă pentru lucrătorii români a unor standarde minime care să aibă ca efect eliminarea completă a posibilităţii ca muncitorii români să nu înţeleagă anumite condiţii din document, după cum se plâng în prezent mulţi angajaţi români din Germania că se întâmplă.

„Va creşte numărul de controale cu o atenţie aparte cu privire la condiţiile de cazare şi la cele de muncă. Ştiu din România – în prea multe situaţii, legislaţia e bună, punerea ei în practică este marea provocare.

Discutăm împreună despre stabilirea unor standarde minime în privinţa condiţiilor de cazare, aspecte ce urmează a fi verificate de instituţiile de control.

Rămân la părerea că este responsabilitatea primordială a părţilor semnatare ale unui contract (angajat şi angajator) să agreeze asupra condiţiile contractuale.

Ministrul Muncii apel pentru românii care lucrează în străinătate

Aici adresez, din nou, un apel, către toţi românii care pleacă în străinătate, să citească contractul înainte de plecarea spre locul de muncă, să se asigure că sunt clare condiţiile de: plată salariu, acoperire a costurilor de cazare şi masa, plată transport repatriere inclusiv, dacă doresc să specific acest lucru, pentru condiţiile în care, din cauze neimputabile lor, doresc să rezilieze acel contract.

Pentru a preîntâmpina orice problemă, am ridicat în discuţie posibilitatea discutării unui contract cu standarde minimale care să determine cele două părţi să nu mai omită să clarifice, de la începutul colaborării, aceste aspecte importante, invocate des în ultima vreme”, a precizat Violeta Alexandru.

Ministrul român al Muncii a făcut aceste precizări la scurt timp după videoconferinţa la care a participat împreună cu omologul său german, Hubertus Heil, după ce ministrul german şi-a anulat, miercuri seară, vizita programată în România, din cauza evoluţiei cazurilor de covid-19 din Bucureşti.

Mai jos declarația completă a ministrului muncii Violeta Alexandru:

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate