Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

Povestea neștiută a unuia dintre cei mai importanți savanți ai României, născut la Alba Iulia. Alexandru și magia cunoașterii


Publicat

Administratorii contului de facebook Arheologie MNU Alba Iulia (Muzeul Național al Unirii) au distribuit povestea extraordinară a unui om de știință născut în 1887 în oraș, despre care majoritatea dintre noi nu știm aproape nimic.

Alexandru Borza este întemeietorul geobotanicii în România. El s-a născut și a copilărit la Alba Iulia, oraș care i-a rămas în inimă toată viața. La bătrânețe, a donat muzeului din oraș una dintre cele mai valoroase colecții numismatice din România. 

Povestea acestuia, o regăsiți mai jos.

Alexandru și povestea magică a cunoașterii

Ce poveste faină de viață avem să vă spunem astăzi! Și, pentru că arheologii sunt cei care atunci când spun povești te duc în trecut, spre „copilăria” tuturor lucrurilor, eroul nostru este un puști isteț ca Mercur, curajos și temerar precum Ulise, îndrăgostit de plante și natură „până la captivare”, așa cum avea să scrie el mai târziu.

Alexandru s-a născut în 1887 la Alba Iulia și, până la vârsta de 13 ani, și-a petrecut mult timp contemplând și îngrijind florile din grădina casei părintești aflată undeva în partea de „sub cetate” a orașului. Aici și-a făcut „școala de naturalist începător”.

Trebuie să fi fost o grădină fermecată, în care visele copiilor se îndeplinesc dacă ei sînt foarte hotărâți să le atingă. După mulți ani, Alexandru a știut că trandafirii tatălui său au inspirat marele rozaliu al Grădinii Botanice din Cluj, cea care acum îi poartă numele – „Alexandru Borza”.

Animat de dorința de cunoaștere și de o vie curiozitate științifică, el ajunge în gimnaziu asistentul naturalistului și arheologului Adalbert Cserni (custodele primului muzeu din Alba Iulia), în această calitate ajutând la reorganizarea colecției de minerale și a ierbarului: „Când eram în clasa a VII-a și a VIII-a, profesorul Cserni îmi dăduse muzeul complet pe mâna mea și mă încredința să controlez herbariile elevilor din clasa a V-a, dându-le notele cuvenite, care contau la clasificare”.

Adalbert Cserni a fost cel care l-a făcut să iubească arheologia și numismatica. „Micul copil care eram atunci, mă jucam zilnic printre ruine și asistam la săpături, ajutam pe profesorul Cserni la măsurarea zidurilor și serveam de măsură vie la fotografiile ce lua,” își amintește el cu nostalgie.

În liceu, Alexandru Borza ține discursuri precum: „Cinci zile prin Roma”, „Insectele vătămătoare”, „O excursie la Iezerul de la Ighiel”, „Catedrala din Alba Iulia”, „Despre monedele romane”, „Apulum – o schiță istorică-arheologică”, lucrări care „prevesteau preocupările constante ale vieții mele”. Mai mult, descoperă o plantă nouă – Leontopodium alpinum L.f. intregaldensis Borza – necunoscută până atunci pentru mediul alpin.

Legăturile lui cu Alba Iulia încep să fie tot mai rare odată cu începutul studiilor universitare și a mutării părinților săi la Turda. Își amintește cu drag de orașul copilăriei și magia acestor locuri unde s-au născut visele lui.

„Sufletul și inima mi-au rămas de-a pururea legate de acest leagăn scump al copilăriei și tinereții mele, de la care am primit tot ce am avut mai drag în viață: dragoste pentru natură, înțelegere pentru problemele de istorie, simpatie pentru studiul arheologiei, iubirea neamului și a familiei, mândria de a mă fi tras din neam obidit de țărani”.

Povestea vieții acestui om cu un destin extraordinar abia începe și este atât de interesantă încât s-ar putea realiza un captivant film biografic. În lunga perioadă de activitate la catedra de științe ale naturii de la Universitatea din Cluj, Alexandru Borza a ocupat pe rând funcțiile de prodecan (1919-1920), decan (1936-1938) al Facultății de Științe și rector (1945) al Universității.

A fost întemeietorul geobotanicii în România. A amenajat grădina botanică din Blaj, dar este cunoscut mai ales ca fondator al Grădinii Botanice din Cluj, deschisă publicului în 1925 și organizată după un concept modern, rezultat al călătoriilor sale de studii și documentare la importante grădini botanice din Europa, respectiv la Londra, Praga, Paris, Viena, dar mai ales Berlin.

Statuia lui Alexandru Borza din Grădina Botanică „Alexandru Borza” Cluj-Napoca

„Este o mândrie nu numai a Clujului, dar și a întregii țări, fiind una din cele mai bine amplasată, organizată și instructivă din Europa, și nu greșesc cred, dacă afirm, chiar și din lume”, declara el cu entuziasm.

Alexandru Borza este și inițiatorul și îndrumătorul primelor experiențe ecologice pentru țara noastră, el înființând în anul 1925 primul laborator ecologic modern.

A reușit să inițieze o lege pentru ocrotirea naturii, votată în 1930 de către Parlamentul României, în baza căreia au fost declarate rezervații pădurea Domogled-Caransebeș, Băile Felix-Oradea, zona Pietrele Roșii Tulgheș, etc. și a fost înființat Parcul Național Retezat. A fost membru fondator al Academiei de Ştiinţe din România şi membru al unor societăţi de profil din Franţa, Elveţia, Finlanda şi Germania.

Autoritățile comuniste au încercat să-l aresteze datorită poziției sale democrate și apartenenței nedisimulate la Biserica Română Unită. A fost urmărit de Securitate și pensionat forțat la 60 de ani, dar toate perioadele dificile din viața lui au reprezentat, așa cum chiar el remarca, „motive de noi și hotărâtoare acțiuni”.

În anii de cumpănă a început să cerceteze intens Valea Sebeșului, acest lucru finalizându-se cu prima și cea mai completă monografie de floră și vegetație din țara noastră. Marele naturalist Alexandru Borza s-a stins din viață la Cluj-Napoca în 1971, la 84 de ani.

În ultimul an al vieții a donat muzeului din Alba Iulia valoroasa colecție numismatică în care el a adunat de-a lungul timpului 1661 de piese, printre care monede grecești, dacice, romane republicane, romane imperiale și bizantine.

În acest context, un demers important îl constituie preocuparea colegului nostru Ovidiu Oarga de a valorifica în cadrul tezei sale de doctorat inedita colecție numismatică „Alexandru Borza”, în special monedele aparținând Antichității clasice și târzii. Datele biografice care au alcătuit povestea de azi au fost strânse de el și reprezintă un omagiu adus unui copil care a crezut cu ardoare și perseverență în visul lui.

Sursă: Facebook Arheologie MNU

Cine a fost Alexandru Borza. S-a născut la Alba Iulia. Tatăl său, Ignat Borza, a fost subofițer în armata austro-ungară, în cadrul serviciului de intendență (aprovizionare). Ignat Borza s-a nǎscut satul Berchiș (jud. Cluj), sat căruia autoritățile române i-au dat numele – în cinstea sa – de „Borzești”. Ulterior, părinții s-au mutat definitiv la Turda.

Urmează Seminarul Central Catolic din Budapesta (1904-1908) și apoi, din 1908, Facultatea de Științe din Budapesta, obținând licența în 1911 și doctoratul în științe naturale („summa cum laude”) în 1913.

La Cluj a desfășurat, timp de aproape trei decenii, o activitate prodigioasă, întemeind publicații științifice, ctitorind (în 1923) și conducând Institutul Botanic, a fondat în anul 1920 Grădina Botanică din Cluj (care îi poartă numele începând din anul 1991) și Muzeul Botanic.

Tot la inițiativa sa a fost înființat Parcul Național Retezat, primul parc național românesc, avându-l alături pe Emil Racoviță

Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea mișcării de cercetași din România și la dezvoltarea organizației Cercetașii României.

Un Dicționar etnobotanic publicat de el cuprinde nu mai puțin de 11.000 de nume românești de plante, față de cele 5000 înregistrate anterior de botanistul Zaharia Panțu. A avut contribuții importante în determinarea unor specii de plante din România, fiind autorul unui mare inventar floristic, întocmit în perioada 1947-1949.

Alexandru Borza a organizat primul Congres al Naturaliștilor din România (1931) și a fost președinte al Comisiei Monumentelor Naturii (1938). De asemenea, a inițiat o lege pentru ocrotirea naturii, votată în 1930 de către Parlamentul României.

A fost membru al unui mare număr de societăți științifice române și străine. A fost membru fondator al Academiei de Științe din România.

În 1958, a fost invitat de Academia de Științe a R. P. Chineze, unde a fost omagiat ca „cel mai vechi cercetător european în viață al florei chineze” (oamenii de știință chinezi cunoșteau lucrarea sa din 1914).

Alexandru Borza s-a aflat în rândul cărturarilor ardeleni care la 1 decembrie 1918 au participat la Alba Iulia la votarea unirii Transilvaniei cu România.

A fost în perioada interbelică președintele Asociației Generale a Românilor Uniți (AGRU) din Eparhia de Cluj-Gherla. Episcopul Iuliu Hossu a reușit să-i încredințeze spre păstrare singurul album cu fotografiile realizate de Samoilă Mârza la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Acest album a fost redat Episcopiei de Cluj-Gherla în anul 1990, de către Viorica Lascu, fiica profesorului Borza.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

CÂMPENI

FOTO: Un turist spaniol s-a accidentat în zona peșterii Coiba Mare. Intervenție dificilă de salvare a salvamontiștilor din Bihor

Publicat

Un turist spaniol s-a accidentat vineri, 30 iulie, în apropierea peșterii Coiba Mare, din localitatea Gârda Seacă. Pentru salvarea acestuia au intervenit salvamontiștii de la Salvamont Salvaspeo Bihor. 

Potrivit salvamontiștilor, printr-un apel la numărul de urgență 112, s-a anunțat că bărbatul a suferit o fractură dublă la un picior.

Intervenția a fost una dificilă, iar pentru salvarea bărbatului s-a utilizat un sistem de corzi și echipările tehnice ale traseului.

În jurul orei 16.00, bărbatul a fost salvat de salvamontiști și predat echipajului SMURD din Câmpeni.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Guvernul majorează numărul de muncitori străini acceptați în România, cu 10.000 în 2021

Publicat

vietnamezi

Guvernul vrea să majoreze la 35.000 numărul de noi muncitori străini acceptați în România în 2021, de la 25.000. 

Asta în contextul în care deja au fost eliberate mai mult de 50% din numărul total de permise de muncă planificate pentru acest an și în contextul în care se înregistrează o creștere a locurilor de muncă vacante declarate de angajatori.

Citește și: Muncitori vietnamezi tratați ca sclavii la Hidroconstrucția Sebeș. Lăsați de trei luni fără salarii, privați de adăpost și hrană

Potrivit datelor obținute de Economedia.ro, anul trecut, Guvernul a stabilit că în 2021 vrea să accepte doar 25.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România, în contextul în care probabil estima o mișcare mai mică a forței de muncă din cauza restricțiilor și a situației sanitare.

Anterior, Executivul înghețase plafonul de lucrători la 30.000 pentru anul 2020, după ce acesta a crescut de la 20.000 în 2019.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

FOTO: Un autoturism a luat foc în parcarea unui supermarket din Blaj

Publicat

Un autoturism a luat foc, în parcarea unui supermarket din Blaj, vineri 30 iulie, în jurul orei 16.50. 

Potrivit ISU Alba, la fața locului au intervenit pompierii din Blaj, pentru stingerea focului. Pompierii au transmis că incendiul a fost localizat și că se lucrează pentru stingerea acestuia.

știre în curs de actualizare.

sursă foto: ISU Alba.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Șoferi băuți, prinși de polițiști pe șoselele din județul Alba. S-au ales cu dosare penale

Publicat

etilotest

Polițiștii din Blaj au depistat un bărbat, de 51 de ani, din comuna Valea Lungă, în timp ce conducea un autoturism, pe raza comunei, fiind sub influența băuturilor alcoolice. S-a întâmplat în seara zilei de 29 iulie 2021.

În urma testării conducătorului auto, cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 0,80 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital, unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Aiud. La data de 29 iulie 2021, în jurul orei 16.15, polițiștii rutieri din Aiud au depistat un bărbat, de 42 de ani, din comuna Unirea, în timp ce conducea un autoturism, pe DN1, pe raza comunei Unirea, fiind sub influența băuturilor alcoolice.

În urma testării conducătorului auto, cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 0,66 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital, unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate