Premierul Ilie Bolojan, despre reforma pensiilor speciale: „Trebuie ridicată vârsta de pensionare peste tot”

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România nu mai poate susține financiar pensionări la 48–52 de ani și că vârsta de retragere trebuie stabilită în funcție de condițiile de muncă. În acest context, premierul susține că vârsta de pensionare trebuie ridicată, indiferent de zona de activitate.

„Sunt poziţii diferite de care trebuie ţinut cont şi la fel cum există reglementări pentru pensionare mai rapide în cazuri unde sunt sectoare grele de muncă şi aici trebuie gândit asta, dar per ansamblu, trebuie ridicată vârsta de pensionare peste tot”, a declarat Bolojan la B1TV.

De asemenea, Bolojan a dat exemplu angajații Ministerului Afacerilor Interne (MAI), unde există o diferență între a fi pe teren și a lucra de la birou. În funcție de acest criteriu al condițiilor de muncă ar trebui elaborat pragul pentru pensionare.

„Una este să lucrezi într-un birou şi poţi să stai liniştit până la 65 de ani şi alta este să fii în operativ, să fii, de exemplu, în stradă la Jandarmerie, să trebuiască să porţi sistemul de protecţie pe tine şi să te confrunţi cu manifestanţii, unii mai paşnici, alţii mai agresivi”, a spus Bolojan.

România nu mai poate susține pensionari la 48-52 de ani

Premierul a explicat că economia României nu își mai permite pensionări timpurii:

„Sunt abordări diferite, sunt pensii de serviciu, sunt pensii pentru diferite categorii, dar ce trebuie să le spunem corect oamenilor, nu mai putem să susţinem pensionari la 48, 50, 52 de ani.

Nu mai este posibil, pentru că nu mai este suportabil pentru economia noastră şi pentru bugetele de pensii din anii următori, când generaţiile noastre de 450.000 de oameni vor ieşi la pensie”, a declarat Ilie Bolojan.

Totodată, acesta a explicat că vârsta de pensionare ar trebui ridicată cât mai aproape de 65 de ani, indiferent de zona de activitate.

„Că ne place, că nu ne place, trebuie să eliminăm şi să reducem posibilităţile de pensionare la vârste care se apropie de 50 de ani şi să creştem vârsta de pensionare cât mai aproape de 65 de ani.

Acest lucru este valabil pentru toate zonele, inclusiv pentru zona care ţine de Ministerul de Interne sau de Ministerul Apărării, ţinând cont, într-adevăr, de specific”, a adăugat premierul.

Sisteme de pensii stabile în România

Astfel, premierul a menționat că aceasta este singura modalitate pentru a avea pensii stabile în România.

„E singura formă pentru a avea sisteme de pensii stabile şi pentru a avea o economie pusă pe baze sănătoase. Gândiţi-vă că suntem pe penultimul loc din Europa ca număr de populaţie activă implicaţi în economie.

Şi nu putem încasa impozite din care să finanţăm ceva în sectorul public de la o şcoală mai bună, de la un spital care tratează mai bine, decât luând impozite de la oamenii care lucrează în România”, a subliniat Ilie Bolojan.

Decizia CCR pe reforma pensiilor magistraților a fost amânată

Curtea Constituțională a României a amânat pentru 28 decembrie pronunțarea asupra legii pensiilor magistraților: „Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie ora 13,00”, a comunicat CCR.

Ce prevede noua lege a pensiilor speciale

Principalele modificări față de varianta anterioară a legii, respinsă în toamnă de CCR:

• vârsta de pensionare de 65 de ani;
• durata minimă de muncă de 35 de ani, ceea ce împiedică pensionarea înainte de 58 de ani.

Guvernul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție.

CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.