Preşedintele ANRP despre retrocedările din Alba: La Blaj este un posibil caz „Nana”. Situația imobilelor UAB şi Bibliotecii Batthyaneum

Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) George Băeșu, a declarat la Alba Iulia, vineri, că la Blaj este un posibil caz „Nana”,  unde aproximativ 900 de hectare de teren agricol au trecut în 2006 din proprietatea statului în proprietate privată. S-a referit şi la dosarele de retrocedare pentru sediile Universităţii „1 Decembrie 1918” şi Bibliotecii Battyaneum. Preşedintele ANRP a participat la Alba Iulia, la o întâlnire cu persoanele interesate de dosarele de fond funciar.

George Băeșu a precizat de la început faptul că e de datoria statului român să pună în ordine dosarele privind restituirea proprietăţilor și să le plătească după această ordine. ”Eu nu neg nimănui dreptul de a-și primi despăgubirile, atunci când în comisia județeană ele s-au decis. Dacă ar fi să plătim dintr-o dată toate hotărârile pe care începând din 2001-2002 le-am dat, ar trebui să plătim 500 milioane de euro, numai pentru despăgubirile pentru Cadrilater și Basarabia.”

”Am realizat un proiect de lege, aprobat de Guvern în luna iunie, Senatul l-a aprobat în septembrie, comisiile l-au aprobat săptămânile trecute, astfel încât după 16 noiembrie când se vor întâlni deputații vom avea o lege care spune clar că indiferent de când e hotărârea, ANRP o va actualiza la decembrie 2014, iar acea sumă actualizată se plătește în cinci tranșe. În primul an e nevoie de aproximativ 350 – 400 milioane de lei, sumă care este deja prinsă în proiectul de buget pentru anul viitor”, a mai precizat acesta.

Referitor la situația prezentă în județul Alba, președintele ANRP a declarat că există un caz care ridică suspiciuni serioase cu privire la un teren de circa 900 de hectare în zona Blajului şi o altă restituire care vizează circa 40 de hectare de teren la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Viniviticolă Blaj, chiar în locul unde se află colecţia viticolă a societăţii, teren aflat în domeniul public al statului şi în administrarea S.C.D.V.V. Blaj.

Potrivit acestuia terenurile agricole au fost luate de la Agenția Domeniilor Statului din 2006, din domeniul public al statului, trecute la stațiunea viticolă de la Blaj, pe care după aceea s-au „înstăpânit” trei comisii locale: Blaj, Crăciunelu de Jos și Valea Lungă. Băeşu a spus că sunt trei comisii locale ai căror petenți au fost mutați pe domeniul public al statului, pe anul 2006. ”Noi avem mari dubii cu privire la calitatea persoanelor sau îndreptățirea persoanelor care au fost puse acolo, la capacitatea consiliilor sau comisiilor locale și a comisiei județene de la acel moment de a face acel transfer de teren de la stat la proprietatea privată a localității și suntem foarte curioși să vedem la cine a ajuns cu adevărat terenul.”

”Eu am o bănuială. Blajul este ”Nana” județului Alba”, a subliniat George Băeșu.

Acesta a precizat că, în ceea ce privește cazul de la Blaj, până la sfârșitul anului va veni acolo o echipă de control. ”Au fost solicitate deja câteva documente, sunt aceiași colegi ai mei care au fost și la Nana. Știm exact ce ne interesează din acele dosare, de la acele comisii locale. Sper să nu pățim ca și în alte județe, unde când ne ducem găsim primăriile închise sau ni se spune că nu au timp primarii să stea de vorbă cu noi.”

Reamintim că şapte membri ai Comisiei de Fond Funciar ai comunei Nana, judeţul Călăraşi, au fost acuzaţi de 135 de fapte privind terenuri retrocedate ilegal mai multor persoane.

George Băeşu a precizat că va înainta o propunere de înfiinţare în cadrul DNA a unei structuri specializate în verificarea retrocedărilor.

Cereri la comisia specială de retrocedare pentru imobilele Universității ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia şi Bibliotecii Batthyaneum

Președintele ANRP a declarat că în acest moment sunt câteva cereri la comisia specială de retrocedare, de revendicare a unor imobile importante pentru oraș și județ. Este vorba despre sediul Universității ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, de sediul Bibliotecii Batthyaneum.

Acesta a transmis că în trecut s-a manifestat o foarte mare lejeritate în ceea ce privește aceste dosare, ceea ce nu se va mai manifesta acum și orice transfer de la poporul român spre o entitate să se facă doar atunci când totul este clar ca lumina zilei.

Reamintim că Statul Român a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) la plata unor despăgubiri şi cheltuieli de judecată în valoare de 25.000 de euro în favoarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia, pentru neacordarea dreptului de proprietate asupra Bibliotecii “Batthyaneum” şi Institutului de astronomie, confiscate în regimul comunist.

Procesul a fost iniţiat în 2003, după ce Curtea de Apel Alba Iulia a decis definitiv că Biblioteca “Batthyaneum” şi Institutul de Astronomie pot fi retrocedate Arhiepiscopiei Romano-Catolice, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13 din 1998. Pentru ca dreptul de proprietate să fie constituit oficial, trebuia să fie formată o comisie care să pună în posesie instituţia de cult. Această comisie nu s-a constituit nici până în prezent, astfel încât clădirea a rămas în continuare în proprietatea statului român şi în administrarea Bibliotecii Naţionale a României.

Arhidieceza a revendicat clădirea „Batthyaneum”, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. Nu a obţinut decizie favorabilă la Curtea de Apel Alba Iulia, iar în 14 octombrie 2003 s-a adresat CEDO.

Comunitatea romano-catolică din Alba Iulia a primit, ca donaţie, de la episcopul Ignattius Batthyany, institutul de astronomie şi biblioteca „Batthyaneum”, în 31 iulie 1798. Acestea cuprindeau o colecţie valoroasă de cărţi vechi, iar episcopul dorea să fie accesibilă publicului larg, cu condiţia să nu fie mutate de la Alba Iulia.

În 1947, autorităţile comuniste au preluat clădirea şi au trecut-o în administrarea Bibliotecii centrale de stat. În 1998, a fost dată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13, prin care se prevedea restituirea celor două instituţii, Arhidiecezei de Alba Iulia, însă aceasta a fost contestată în instanţă.

Vezi AICI cum motivează CEDO condamnarea României.

În ceea ce priveşte Universitatea “1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia, este revendicată clădirea principală a instituţiei, de către Arhiepiscopia Romano-Catolică. Retrocedarea imobilului de către instituţia religioasă are la bază faptul că în acesta a funcţionat un liceu maghiar.

Imobilul a are o istorie veche şi interesantă. Mai întâi, pe acest loc a fost o biserică catolică a ordinului dominican (complex monahal ce era compus din mai multe corpuri de clădire ce închideau o curte interioară), apoi a devenit biserică catolică iezuită (Biserica Bathory) şi gimnaziu iezuit (1753). Subsolurile au fost păstrate la viitoarea construcţie care a fost, mai întâi, Liceul romano-catolic Majlath (1899-1900). Ulterior, în clădire a funcţionat Liceul Militar Mihai Viteazul, Liceul Industrial nr. 4, iar din 1991, Universitatea “1 Decembrie 1918”. Imobilul are două etaje, iar interiorul a fost bogat ornamentat cu obiecte specifice sfârşitului secolului XIX şi începutul secolului XX.

Clădirea a fost revendicată în anul 2005. Primarul Mircea Hava a declarat la vremea respectivă că a încercat să ajungă la o înțelegere cu reprezentanţii Arhiepiscopiei, astfel încât să se acorde o despăgubire financiară, dar reprezentanții Bisericii Romano-Catolice au refuzat oferta.

Potrivit conducerii Universităţii, adevăratul proprietar al clădirilor în care se desfășoară activitatea educațională este Universitatea „1 Decembrie 1918” și nu există documente care să ateste contrariul.

Citeşte AICI mai multe detalii.

Inventarierea cadastrială în Alba, finalizată în trei săptămâni

”Vreau să îl felicit pe domnul prefect și pe colegii de la cadastru și toți cei care s-au ocupat, pe Legea 165, toate localitățile au încheiat procesul de inventariere. 71% dintre lucrări au fost deja validate de cadastru, anticipăm ca în trei săptămâni lucrarea, pe județul Alba, pe inventariere va fi finalizată. Asta înseamnă că din momentul acesta, sub semnătura domnilor primari și ai specialiștilor știm exact ce terenuri avem pentru retrocedare, ce terenuri se află la stat în administrarea ministerelor, a Agenției Domeniilor Statului sau a unor companii naționale și ar putea fi solicitat prin ANRP și Agentia Națională de Cadastru astfel încât terenul acela să-l folosim pentru retrocedare. Să nu-i ținem pe oameni prizonieri pe la ANRP din 2004.” a mai declarat George Băeșu, președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Întâlnirea preşedintelui ANRP de la Alba Iulia a fost organizată pentru titulari de dosare de despăgubire constituite în temeiul legilor fondului funciar, Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 290/ 2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, Legii nr. 9 din 8 ianuarie 1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 republicată cu modificările și completările ulterioare

La întâlnire au participat peste 50 de persoane, discutându-se în parte cu fiecare, toţi solicitanţii primind clarificările necesare în timpul reuniunii.

S-a desfăşurat la Casa de Cultură a Studenţilor din Alba Iulia, în prezenţa prefectului județului Alba, Gheorghe Feneșer și deputatului PSD Ioan Dîrzu.