Arhiepiscopia Romano-catolică Alba Iulia a organizat o conferinţă de presă, vineri,  pe tema descoperirilor arheologice făcute în luna aprilie a acestui an, lângă Catedrala romano-catolică din Cetate. Este vorba despre zidurile unei biserici ce datează cel mai probabil din secolul X, posibilă ctitorie a principelui Gyula, creştinat la Constantinopol.

Publicitate

La conferinţa de presă au participat arheologul Dana Marcu, directorul economic al Arhiepiscopiei Romano-Catolice, Janos Szasz, dar şi un consilier al ministrului Culturii, Kelemen Hunor.

Dana Marcu a realizat o prezentare a cercetărilor realizate până în prezent, specificând faptul că până la sfârşitul lunii august acestea vor fi finalizate. În perimetrul investigat au fost descoperite nu mai puţin de 400 de morminte, podoabe, monede şi alte obiecte din bronz şi aliaj de argint. Obiectele au fost ridicate şi trimise la un laborator pentru a fi recondiţionate.

Publicitate

În ceea ce priveşte costurile, Janos Szasz nu a dorit să ofere o sumă exactă, dar a specificat că valoarea cercetărilor arheologice desfăşurate aici este una foarte mare şi că va fi acoperită cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Ministerului de resort din Ungaria.

Construcţia specifică arhitecturii bizantine avea în zona centrală patru stâlpi care susţineau o cupolă, poate un mic turn. Ceea ce este cert este că biserica fusese deja demolată anterior anului 1200, odată cu deschiderea şantierului actualei Catedralei romano-catolice.

Cercetarea arheologică a navei bisericii a început în 14 iunie şi este condusă de arheologul Daniela Marcu Istrate şi este prevăzută a se încheia în 13 august. Ruina construcţiei va rămâne marcată la suprafaţa terenului.

Publicitate