Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Probleme la Programul Casa Verde Fotovoltaice. Prețurile nu au fost actualizate. Cu cât trebuie să plătească mai mult beneficiarii

Publicat

Sunt probleme la Programul Casa Verde Fotovoltaice. Bugetul programului este raportat la anul 2019, iar creșterile de prețuri din ultima perioadă au fost ignorate, astfel că beneficiarii sunt în situația de a plăti cu peste 30% mai mult contribuția. 

Suma de plată pentru Casa Verde Fotovoltaice a ajuns la 50%, iar valoarea instalației trebuie să fie de minimum 22.000 de lei. Astfel, pentru fiecare locuință în care se instalează panouri fotovoltaice suma minimă de plată pentru cofinanțare este de minim 2.000 de lei.

Reprezentanții Administrației Fondului de Mediu (AFM) au transmis că au un proiect de implementat și nu au spus când se va rezolva problema bugetului, potrivit Antena 3.

„Din păcate în întâlnirea pe care am avut o cu unul dintre instalatorii agreați contribuția mea a crescut de la 2.000 cât era acum doi ani la peste 7.000 de lei, motivația fiind creșterea foarte mare a preţurilor pe piaţă în ceea ce privește sistemul fotovoltaic”, spune Ion Bogdan, beneficiar program.

Programul Casa Verde Fotovoltaice 2022: un program scurtcircuitat

Persoanele fizice interesate de program s-au înscris în decembrie pe platforma Administraţiei Fondului de Mediu (AFM), care a devenit ulterior inactivă.

Înscrierile au fost suspendate, dosarele depuse au fost anulate și după noi intervenții la sistem şi o nouă simulare, lansarea a reprezentat un eşec.

Potrivit reprezentanților firmelor de panouri fotovoltaice, oamenii sunt interesați de energia verde, au renunţat la așteptări şi la co-plată.

„Din fonduri proprii vorbim, sună telefonul non-stop, continuu, de dimineața până seara, inclusiv pe Facebook sunt foarte multe întrebări”, spune Vicenţiu Văduva, key account Gentle Electric.

Până acum doar 3% dintre cei care au depus dosarul la AFM au primit finanțare, rămânând aproximativ alte 43.000 de oameni care așteaptă și care vor plăti mai mult.

Reprezentanții AFM spun că până la acest moment au fost finanțate aproximativ 11.411 cereri de decontare, în procent de 84,80%.

Restul de cereri sunt în curs de finanțare dintr-un total de peste 44.000 solicitări de finanțare.

Totodată, conform AFM, la momentul actual se află în procedură de elaborare un proiect de modificare a ghidului de finanțare, ceea ce înseamnă un nou ghid, alte proceduri.

Programul a fost oprit deja de două ori în 2019 și în 2021.

„Estimez că undeva în luna iunie va porni programul cu noua metodologie și, după ce programul va porni, ține de instalatori cât de repede vor reuși să instaleze panourile pe fiecare gospodărie în parte.

Toate cererile care au fost depuse și vor fi declarate eligibile, AFM le va finanța, chiar dacă va depăși un pic bugetul alocat.Noi am mers pe o contractare de 150%, vom finanța absolut toate cererile care au fost depuse”, declara la sfârșitul lunii mai președintele AFM Laurențiu‑Adrian Neculaescu.

Programul Casa Eficientă Energetic- neclarități cu privire la diiferențele de preț provocate de scumpiri

Nici la programul Casa Eficientă Energetic, lucrurile nu sunt roz. Beneficiarii aprobati în program se plâng că nu au pe cine întreba pentru clarificarea unor probleme apărute din cauza întârzierii cu aproape doi ani a programului și din cauza scumpirilor.

Aceștia spun că prețurile la materiale, estimate în septembrie 2020- atunci când s-au înscris în program- aproape s-au dublat. Contractele pentru proiectele aprobate au început să le primească abia la începutul anului 2022, iar prețurile la materiale au explodat.

Acum pentru materialele de cu prețuri totale de 50.000 vor trebui să plătească aproape dublu. În același timp și manopera s-a scumpit. Nu există nicioun ”telVerde” pentru informații și clarificări. Beneficiarii au ajuns, în lipsa unor informații și clarificări oficiale să își împărtășească experiențele pe un grup de facebook.

Condiții și finanțare pentru Casa Verde Fotovoltaice 2022

Prin Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, AFM acordă facilităţi de finanţare de panouri solare în limita sumei de 20.000 lei şi respectiv de 25.000 de lei în cazul locuinţelor izolate.

Cheltuielile care pot fi acoperite cu aceşti bani sunt:

  • cheltuielile cu achiziţia sistemului de panouri fotovoltaice cu putere minimă instalată de 3kWp (sistemul de panouri fotovoltaice, invertor, conexiuni, tablou electric)
  • cheltuielile cu montajul şi punerea în funcţiune a sistemului de panouri fotovoltaice (15% din costurile echipamentelor şi instalaţiilor electrice)
  • TVA aferentă cheltuielilor eligibile.

Suma reprezintă 90% din valoarea totală a unui astfel de sistem, iar restul de 10% trebuie plătit de către beneficiarul sistemului.

De exemplu, în situaţia unei investiţii cu valoarea totală de 22.230 lei, finanţarea acordată este de 20.000 lei, iar contribuţia proprie a persoanei fizice este de 2.230 lei.

 Cheltuielile eligibile în cadrul programului Casa Fotovoltaice 2022

a) cheltuielile cu achiziţia sistemului de panouri fotovoltaice cu putere minimă instalată de 3kWp, având ca principale părţi componente: panouri fotovoltaice; invertor/invertoare; structura de susținere a sistemului; tablou electric curent continuu/curent alternativ;

b) cheltuielile cu montajul şi punerea în funcţiune a sistemului de panouri fotovoltaice;

c) TVA aferentă cheltuielilor eligibile.

Sunt considerate eligibile numai cheltuielile efectuate după semnarea contractului de finanţare nerambursabilă încheiat între beneficiarul final şi Autoritate.

Înscrierea solicitantului persoană fizică se va face la unul dintre instalatorii validaţi care au încheiat contract de participare cu AFM, în limita procentului stabilit prin dispoziția președintelui AFM, raportat la sumele alocate regiunii în care se află imobilul pe care se implementează proiectul.

Administrația Fondului pentru Mediu analizează documentele depuse de persoanele fizice la momentul înscrierii și introduse de instalator în aplicația informatică și  publică pe site-ul propriu listele cu persoanele fizice aprobate.

Eliminarea obligativității prezentării Avizului tehnic de racordare, rămânând obligația depunerii certificatului de racordare.

Implementarea proiectului se realizează în termen de cel mult 12 luni de la semnarea contractului de finanțare nerambursabilă, termen în care trebuie realizată instalația și încheiate formalitățile privind recepția sistemului de panouri fotovoltaice și obținerea certificatului de racordare.

Monitorizarea finanţării acordate în cadrul programului, a investiţiilor realizate, precum şi a respectării condiţiilor prevăzute în prezentul ghid se face de către AFM, pe o perioadă de 6 ani de la data obţinerii de către beneficiarul final a certificatului de racordare.

sursa: Antena 3, economedia.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ACTUALITATE

ASTĂZI: Programul de circulație al autobuzelor STP în Zona Metropolitană Alba Iulia

Publicat

Luni, 15 august, Societatea de Transport Public SA Alba Iulia își adaptează programul de transport  în ziua sărbătorii de Sfânta Maria.

Programul de circulație al Societății de Transport Public S.A. Alba Iulia în Zonele Metropolitane 1-7 este astăzi program de duminică.

Autobuzele programate să transporte angajații societăților comerciale circulă normal, în funcție de programul de lucru stabilit anterior.

Informațiile referitoare la programul de circulație în zona tarifară 1 se pot obține de la dispeceratul STP, la numărul de telefon 0258/812826. Pentru informații legate de programul de circulație în zonele tarifare 2-7, călătorii pot apela Autogara STP, la numărul de telefon 0258/812967. De asemenea, informațiile sunt disponibile și pe site-ul www.stpalba.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

România, pe locul al doilea „all times” în Hall of Fame-ul Olimpiadei Internaţionale de Informatică, cu 123 de medalii

Publicat

România se află pe locul al doilea „all times” în Hall of Fame-ul Olimpiadei Internaţionale de Informatică, cu 123 de medalii, a anunţat duminică ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

„Un rezultat excepţional care urcă România pe locul al doilea „all times” în Hall of Fame-ul Olimpiadei Internaţionale de Informatică, cu 123 de medalii! Alexandru Luchianov (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti), Luca Perju-Verzotti (Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti), Andrei-Robert Ion (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Alexandru-Radu Todoran (Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Orăştie/jud. Hunedoara) = lotul olimpic de Informatică al României.

M-am întâlnit cu aceşti elevi fabuloşi, în urmă cu trei săptămâni, in aeroport, la întoarcerea de la CEOI2022, unde au câştigat tot ce se putea câştiga: 4 medalii + locul I pe echipe.

Acum, la Olimpiada Internaţională de Informatică (ediţia 2022 – Indonezia), în aceeaşi formulă, dar coordonaţi şi însoţiţi de prof. Marius Nicoli (Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”) – Team Leader şi Andrei-Costin Constantinescu (ETH – Zurich, fost medaliat olimpic), au reuşit să strălucească din nou: 4 medalii, locul al doilea în Europa şi locul 8 în lume (din 90 de ţări participante)”, a scris Cîmpeanu pe Facebook.

Potrivit ministrului, se cuvin mulţumiri tuturor celor care, de-a lungul anilor, au făcut posibilă o astfel de performanţă: elevi, profesori, părinţi, fiind un efort structurat, conjugat, centrat şi orientat către excelenţă, un efort încununat de succes.

”Mulţumirile şi felicitările mele se îndreaptă spre toţi cei implicaţi în obţinerea acestor rezultate excepţionale! Mulţumiri Societatea pentru Excelenţă şi Performanţă în Informatică.

Încă o dată rezultatele de la această ediţie, pentru că merită ţinute minte:

  • Alexandru Luchianov (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) – medalie de aur
  • Luca Perju-Verzotti (Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti) – medalie de argint
  • Alexandru-Raul Todoran (Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Orăştie) – medalie de argint
  • Andrei-Robert Ion – medalie de bronz (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti).
  • locul al doilea în istoria Olimpiadei Internaţionale de Informatică în clasamentul pe medalii
  • locul al doilea în Europa şi locul 8 în lume la ediţia curentă!”, a adăugat Sorin Cîmpeanu.

Sursă: Agerpres

Sursă foto: Sorin Cîmpeanu

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

15 august: Adormirea Maicii Domnului. Semnificațiile zilei de Sfânta Maria Mare. Tradiții și superstiții

Publicat

Adormirea Maicii Domnului este cea mai mare sărbătoare creștină a verii. Creștinii din toată lumea marchează trecerea Fecioarei Maria în Împărăția Cerurilor.

După Învierea lui Hristos, Înălţarea Sa la ceruri şi Pogorârea Duhului Sfânt, Adormirea Maicii Domnului încheie lucrarea mântuirii săvârşită de Mântuitorul Iisus Hristos.

Citește și Sfânta MARIA MARE: Ce NUME se sărbătoresc în 15 AUGUST şi semnificaţiile acestora. Cui îi spui ”La Mulți Ani!” de onomastică

Anii trăiţi pe pământ de Născătoare de Dumnezeu nu se cunosc cu exactitate, datorită prigonirilor dezlănţuite împotriva creştinilor: „pentru că în acele vremi se afla prigonire cumplită asupra Bisericii, şi nu era vreme de scrierea cărţilor, cu de-amănuntul, de numărarea anilor şi de faptele bisericeşti; pentru că atunci credinţa lui Hristos nu se răspândea prin scripturi, ci prin propovăduire cu gura şi cu nevoinţe muceniceşti. Deşi atunci erau scriitori de cărţi, dar aceia în scurtă vreme se sfârşeau muceniceşte şi cărţile lor se ardeau de către păgânii prigonitori” (Vieţile Sfinţilor).

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2022. Felicitări și urări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Dar, potrivit Tradiţiei Bisericii, Maica Domnului a trăit multă vreme după înălţarea la cer a Fiului său şi a Domnului nostru Iisus Hristos.

Apropiindu-se de adormirea sa, cu trei zile înainte, Născătoarea de Dumnezeu a fost înştiinţată de Sfântul Arhanghel Gavriil că va trece din lumea aceasta la viaţa veşnică; a primit vestea cu multă bucurie, căci mergea la Fiul ei şi se alătura tuturor puterilor cereşti şi sufletelor drepţilor.

Vestindu-i Arhanghelul Gavriil ceasul morţii, i-a spus să nu se tulbure de aceasta, căci va fi o adormire, nu o moarte, adică fără durerile morţii, de unde şi denumirea sărbătorii.

„Din această lume moartea cea trupească nu va stăpâni peste dânsa, precum n-a stăpânit nici cea sufletească; semnul ei de dănţuire asupra morţii, va fi acesta: printr-un somn de puţină moarte adormind, dintr-acela degrab se va deştepta ca dintr-un somn şi, scuturând de la ochi stricăciunea mormântului ca pe o dormitare de somn, va vedea viaţa cea fără de moarte şi slava, în lumina feţei Domnului, întru care, dănţuind, cu glas de bucurie va trece în veacul acesta” (Vieţile Sfinţilor).

Mare şi negrăită bucurie i-a adus Maicii Domnului vestea mutării sale la ceruri, „pentru că ce putea să-i fie ei mai de bucurie şi mai dulce, decât ca să petreacă în ceruri, cu Fiul şi Dumnezeul său şi să se îndulcească totdeauna de vederea feţei lui celei preaiubite?”. Iar pentru lumea toată, după moartea ei, va putea cu mai multă înlesnire să se roage şi să milostivească bunătatea Lui, stând mai aproape şi înaintea scaunului lui Dumnezeu, privind faţă către faţă pe Fiul şi Dumnezeul Său şi vorbind gură către gură.

Preacurata Fecioară locuia în Ierusalim, în casa Sfântului Ioan Evanghelistul, şi ieşea de multe ori în locurile pe care Iisus Hristos le-a sfinţit cu urmele picioarelor Sale, şi unde Şi-a vărsat sângele. La Golgota şi la Mormântul în care a fost pus Iisus, din dragoste de mamă, vărsa multe lacrimi.

În zilele care au urmat înştiinţării Maicii Domnului despre adormirea sa, au fost aduşi la Ierusalim prin puterea lui Dumnezeu şi Sfinţii Apostolii, care erau răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia la toate neamurile, iar Sfânta Fecioară i-a înştiinţat asupra a ceea ce avea să urmeze.

După ce şi-a luat rămas bun de la toţi cei de faţă, spune Sfântul Ioan Damaschin, a urmat momentul în care Domnul Însuşi S-a coborât spre a primi în mâinile Sale sufletul ei cel sfânt.

Apostolii au luat apoi patul mortuar cu trupul Maicii Domnului, purtându-l spre mormânt.

Cortegiul s-a îndreptat spre Ghetsimani unde Sfânta Fecioară a dorit să fie înmormântată. Satul Ghetsimani de lângă Muntele Eleon se afla în apropierea cetăţii Ierusalimului, acolo, în valea lui Iosafat, era mormântul sfinţilor şi drepţilor ei părinţi, Ioachim şi Ana.

Sfânta Maria: Tradiții și superstiții

De Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.

În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care, plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forţa de a vindeca diferite boli.

Dacă unele obiceiuri se referă strict la femei şi la fete, nici bărbaţii nu sunt ocoliţi de păstrarea tradiţiei. Aceştia, în data de 15 îşi schimbă pălăria cu căciula, iar cei care mai sunt văzuţi cu pălăria după această dată sunt luaţi în râs de ceilalţi săteni. Tot acestora le este interzis să doarmă pe prispa casei, ori în târnaţ în această zi.

Nu este bine să stai cu ușa închisă pe parcursul acestei zile. Se spune ca Fecioara Maria poate intra oricând în casele creștinilor pentru a împarți harul sau divin.

Se spune că în aceasta zi nu e bine sa te scalzi în râuri de munte, altfel vei fi „lovit” de soartă.

Dacă ai de făcut un drum important de făcut, ia cu tine cel mai bun prieten. Se spune că plecarea la drum de unul singur, astăzi, arată egoism și independență.

Se mai spune că în această zi pot fi descărcări electrice prin care s-ar arăta supărarea Fecioarei Maria față de oamenii necredincioși și neuniți.

Bătrânii satelor transilvănene cred şi în zilele noastre, că, dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii, toamna va fi una lungă şi călduroasă.

Sfânta Maria: Alte semnificaţii ale zilei

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este considerată şi sărbătoarea care desparte lunile de vară de cele de iarnă iar în această zi se sărbătoreşte şi Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor.

Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit iar informaţii despre această sărbătoare nu se găsesc în Sfintele Evanghelii, decât în tradiţia Bisericii.

Sfânta Maria: A primit vestea morții sale de la un înger

În scrierile părinţilor orientali se spune că Maica Domnului a fost înştiinţată printr-un înger de mutarea ei din această viaţă. De asemenea, se spune că apostolii aflaţi în acel moment în zone diferite ale lumii au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment.

Deoarece Apostolul Toma nu a putut fi prezent la înmormântare, când a ajuns după 3 zile acesta a cerut să fie deschis mormântul pentru a putea săruta mâinile Născătoarei, dar intrând el a găsit mormântul gol.

De-a lungul timpului în cuvântările Părinţilor Bisericii s-a afirmat faptul că Fecioara Maria a fost înviată de Fiul Său şi luată cu trupul în Împărăţa Cerurilor.

Pe de altă parte, tradiţia mai spune că după ce şi-a săvârşit misiunea apostolică ce i-a fost încredinţată, de a duce credinţa pe Muntele Athos, Maica Domnului dorea să se mute la Fiul Său.

Această cerere i-a fost îndeplinită şi astfel a fost săvârşită şi dorinţa creştinilor ca trupul Maicii Domnului să nu fie supus puteziciunii şi să fie luat la cer.

Tot tradiţia spune că înainte de Marea Judecată, Maica Domnului va da cu năvodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putând să se prindă de el şi astfel să se mântuiască de păcate. Se mai spune că dracii, rămaşi fără sufletele oamenilor, se vor mânca între ei până când nu va mai rămâne niciunul.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Sfânta Maria Mare: Cele mai cunoscute mănăstiri din România care poartă hramul Adormirea Maicii Domnului

Publicat

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este, în fiecare an, un bun prilej pentru credincioşii ortodocşi să meargă în pelerinaje la mănăstiri care au acest hram.

Unele locuri au devenit deja adevărate atracţii, zeci de mii de oameni participând la slujbele oficiate cu acest prilej.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2022. Felicitări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Mănăstirea Nicula – judeţul Cluj

În anul 1326, Nicula era o pădure, în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului şi mânăstirii.

„Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, stil maramureşean, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552.

Între 1712-1714 biserica se reînnoieşte, dar va cădea pradă unui incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn, datând din secolul XVII, strămutată aici din cătunul Năsal – Fânaţe”, se arată în istoricul aşezământului monahal publicat pe site-ul manastireanicula.ro.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2022. Felicitări și urări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Conform aceleiaşi surse, începând cu 15 februarie 1699, Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului.

Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681, avea să plângă timp de 26 de zile, ca o prevestire a tristelor evenimente ce vor avea loc în jurul anului 1700, atât pentru viaţa monahală, cât mai ales pentru întreaga Ortodoxie românească din Transilvania.

Din acest moment Maica Domnului va deveni nădejdea izbăvirii din robie, boli şi nevoi, credincioşii obişnuindu-se a veni în pelerinaj, an de an, pe jos, cu prapuri, cântând: „Am venit Măicuţă să ne mai vedem, să-ţi spunem necazul care-l mai avem!”

Biserica de zid s-a construit în perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioară s-a realizat în tempera de prof. Vasile Pascu în 1961.

Iconostasul care o împodobeşte este sculptat în lemn de tei de Samuil Keresteşiu din Tăşnad la 1938 şi are în centru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solară, iconostasul este unicat şi de o rară frumuseţe.

Citește și 15 august: Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare. Superstiţii, obiceiuri mai mult sau mai puţin cunoscute, semnificaţii

Mănăstirea Râmeț – județul Alba

Este situată la circa 12km vest de Aiud, 17 km nord-vest de Teiuș și 36 km nord-vest de Alșba Iulia. Mănăstirea este așezată în valea îngustă și stâncoasă săpată de apa Geoagiului în Munții Trascăului, fiind dominată de pereți de calcar ce se ridică de o parte și de alta a văii. Pe lângă mănăstire se strecoară la vale apa Mogoșului.

Așezământul este printre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din Transilvania, după unii autori chiar de la începutul sec XIII , are prima dată certă anul 1376, menționat pe al doilea strat de pictură interioară, aceasta însemnând că biserica a fost zidită cu mult înainte scrie ortodox.ro

Toponimul Râmeț ar deriva de la Eremit=pustnic, concluzia fiind că a fost întemeiată de călugării retrași în sihăstrie la adăpostul stâncilor de aici. În 1506, mănăstirea a fost luată sub ocrotiorea domnitorului Radu Vodă al Þării Romînești, care a primit de la regele Vladislav moșia de la Stremț în ținutul Râmeților.

Făcând parte din domeniul de la Stremț, manastirea a fost ocrotită și îngrijită de familii boierești, proprietare ale domeniului. Sunt cunoscute două distrugeri ale mănăstirii în perioada frământată de lupe ale românilor transilvăneni pentru apărarea ortodoxiei din sec al XVIII-lea. A treia distrugere parțiala a fost în anul  când o parte din așezământ a luat foc. Mănăstirea Râmeț, pe lângă importantul rol religios și național, a avut și un deosebit rol de instruire și cultural.

Mănăstirea Râmeț reprezintă o etapă evoluată a arhitecturii românești în Transilvania ăn care se vede tendința de înlocuire a stilșului gotic și de adaptare a exigențelor cultului ortodox.

Biserica Veche este construită din piatră, în formă de navă dreptunghiulară, cu o boltă cilindrică. În partea de apus care o tindă deasupra căreia este un turn maisiv. Ultima restaurare fiind făcută în anii 1987-1989, cărora li se datorează întregul parament al fațadei.

Are ca hramuri Adormirea Maicii Domnului și Sfinșii Apostoli Petru și Pavel, construită din zid în formă de cruce în anii 1982-1986 este d dimensiuni monumentale. Este compartimentată în altar, naos și pronaos.

Are un pridvor deschis, susținut din stâlpi mari de piatră și cu pardoseală de marmură, ca și biserica.

Acoperișul sete din tabla vopsită maro, cu streașină mare, care protejează pictura din partea superioară a zidurilor. Construcția s-a putut face cu ajutorul mai multor ctitori, a credincioșilor și cu osteneala soborului mănăstirii.

Mănăstirea Oașa – județul Alba

La o distanță de aproape 70 de kilometri de Alba Iulia, pe traseul care duce spre Șureanu, se află Mănăstirea Oașa, o adevărată oază de liniște pentru cei dornici să descopere viața duhovnicească și rugăciunea. Situată pe Valea Frumoasei, la o altitudine de 1350 de metri, între păduri de brad și de molid, pe malul lacului cu același nume, Mănăstirea Oașa este un punct de referință în monahismul românesc.

Vezi și FOTO-VIDEO: Mănăstirea Oașa, o oază de liniște sufletească, cu o priveliște care îți taie respirația

Din locul acesta, priveliștea îți taie respirația. Cât cuprinzi cu privirea se întinde „împărăția sălbăticiunilor” așa cum numea Sadoveanu acești munți care i-au îmblânzit sufletul cu frumusețea lor și l-au făcut să declare că este cel mai frumos loc pe care l-a văzut.

În fiecare an, Mănăstirea Oaşa găzduieşte tabere de tineret prin care mii de tineri îl găsesc acolo pe Dumnezeu și se descoperă pe ei înșiși cu ajutorul părinților din mănăstire.

Biserica centrală a Mănăstirii Oașa este închinată Adormirii Maicii Domnului, hram prăznuit în ziua de 15 august. În urmă cu mai bine de nouă ani, pe 27 iulie 2011, Înaltpreasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, a pus piatra de temelie pentru noua biserică a mănăstirii, biserică ce poartă hramul Sfântului Mucenic Pantelimon, hram prăznuit în ziua de 27 iulie.

Mănăstirea Curtea de Argeş – judeţul Argeş

Mănăstirea Curtea de Argeş a fost ctitorită între anii 1512-1517 de Neagoe Basarab. Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost finalizată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi.

Între anii 1875-1886, la iniţiativa Regelui Carol I, biserica mănăstirii a intrat într-un amplu proces de restaurare, condus de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc.

Conform specialiştilor, valoarea istorică a monumentului a fost diminuată în urma lucrărilor de restaurare, prin înlăturarea zidului fortificat din exterior şi prin demolarea vechii clopotniţe.

În anul 1886 a început construirea palatului administrativ din latura de est a complexului. Pe lângă rolul său de reşedinţă episcopală, Mănăstirea Curtea de Argeş a fost şi necropolă domnească, iar mai apoi necropolă regală.

Pronaosul bisericii găzduieşte mormintele principalilor ctitori: Neagoe Basarab (†1521), Doamna Despina (†1554), soţia lui Neagoe Basarab, mormântul Doamnei Stana (†1531), fiica lui Neagoe Basarab şi soţia lui Ştefăniţă Vodă al Moldovei.

Tot în pronaos se află şi piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumaţi (†1529), soţul Doamnei Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab, dar şi mormintele regilor României: Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand şi Regina Maria, se arată pe doxologia.ro.

Mănăstirea Bistriţa – judeţul Neamţ

Mânăstirea Bistriţa Neamţ este, conform Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, printre cele mai mari din Moldova şi îi are ctitori pe voievozii Muşatini, dintre care primul întemeietor a fost Alexandru cel Bun.

Acesta a ridicat-o în 1402 pe locul unui fost schit, ca necropolă voievodală cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pe care-l poartă şi astăzi.

În acelaşi timp cu biserica, ctitorul a ridicat chiliile pentru călugări şi Casa Domnească. Sfântul Voievod Ştefan cel Mare a construit în 1498 clopotniţa şi un frumos paraclis, închinat Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava.

Paraclisul, pictat în tehnica frescă în acelaşi an, este remarcabil din punct de vedere iconografic şi artistic. În 1538 Mănăstirea a fost asediată de turci care i-au distrus zidurile exterioare.

Între 1541 şi 1546 voievodul Petru Rareş a construit un nou turn la intrarea în mănăstire, un paraclis închinat Sfântului Ierarh Nicolae, noi ziduri întărite, chilii, precum şi o Casă Domnească, pe care a pictat-o în interior în tehnica frescă.

Citește și 15 august, Sfânta Maria Mare. Ce NUME se sărbătoresc şi semnificaţiile acestora

Mănăstirea Putna – judeţul Suceava

Mănăstirea Putna a fost construită începând cu 10 iunie 1466 şi s-a sfârşit în anul 1469, sfinţirea bisericii având loc anul următor, în data de 3 septembrie.

Cronicarul Ion Neculce a povestit felul în care a fost ales locul unde a fost ridicată mănăstirea:”Ştefan-Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în altariu”.

Marele voievod, Ştefan cel Mare a fost înmormântat, în anul 1504, la Mănăstirea Putna, după ce condus Moldova timp de 47 de ani şi trei luni. El a fost urmat la tron de fiul său Bogdan, cunoscut sub numele lui Bogdan cel Orb.

Mănăstirea Văratic – judeţul Neamţ

Începuturile mănăstiri Văratec sunt legate de numele Bălaşei Herescu (1757-1842), fiica preotului Mihail de la Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iaşi. Aceasta vieţuia ca rasoforă în Schitul Topoliţa din apropiere, cu numele de sora Olimpiada.

Ea a dobândit mai multe terenuri în poiana Văratec, de la marele vistiernic Deleanu şi de la pădurarul Ion Bălănoiu. Sfătuită de stareţul Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamţ, care urmărea desfiinţarea schiturilor mici de călugăriţe aflate la marginea oraşelor şi satelor şi concentrarea lor în câteva mănăstiri mai mari, izolate de lume, maica Olimpiada a întemeiat, între anii 1781-1785, o mică sihăstrie în poiana Văratec.

În iunie 1785, Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif, au început construirea unei biserici de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Lângă biserică, s-au clădit şi chilii în care s-au stabilit mai multe călugăriţe, fondându-se astfel Schitul Văratec.

Mănăstirea Sâmbăta de Sus – judeţul Braşov

Mănăstirea Sâmbăta de Sus, conform datelor prezentate pe site-ul locaşului, datează din jurul anului 1696, cînd vechea biserică, construită probabil din lemn a fost refăcută în piatră şi cărămidă de domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), menţionat în scrieri drept cel mai vechi dintre ctitorii mânăstirii de la Sâmbăta de Sus.

Întrucât vechea inscripţie din vremea lui Constantin Brâncoveanu a dispărut, nu se cunoaşte prea bine anul ctitoriei, ceea ce a dat naştere la mai multe supoziţii.

În lipsa inscripţiei originale, data construcţiei mănăstirii poate fi dedusă de pe o însemnare făcută pe un Triod, tipărit la Buzău în 1701, unde se specifică: Acest Triod ni s-a dat de pomană de măria sa vodă Io Constantin B. Brâncoveanu voevod mânăstirii din satul măriei sale de la Sâmbăta de Sus, văleat 7209 (=1701).

Este o dată certă, contemporană cu epoca în care s-a construit mânăstirea.

Mănăstirea Tismana – judeţul Gorj

Tradiţia spune că Sfântul Nicodim a primit în vis poruncă de la Maica Domnului să îi ridice mănăstire „la cascade”, aşa că a plecat de pe Sfântul Munte în căutarea acelui loc.

În drumul său spre locul viitoarei Mănăstiri Tismana, Sfântul Nicodim a ridicat mai multe mănăstiri şi schituri (Vratna şi Mănăstiriţa în Serbia; Vodiţa, Gura Motrului, Topolniţa, Vişina, Aninoasa, Tismana în Ţara Românească şi Prislop în Ţara Haţegului).

Mănăstirea Tismana, ctitorită de Sfântul Nicodim cu ajutorul domnitorilor Basarabi Radu I şi fiii săi, Dan I şi Mircea cel Bătrân, ar fi fost sfinţită la 15 august 1377.

Tismana a fost încă de la început o mănăstire bogată, fiind înzestrată de Radu I cu multe sate şi moşii, case, vămi, odoare şi veşminte liturgice, iar de cneazul Lazăr, cu zece sate din Serbia.

Mănăstirea Moisei – judeţul Maramureş

Mânăstirea este citată documentar în anul 1637 ca rezidenţă a Episcopului Dumitru Pop.

Biserica actuală de lemn a fost sfinţită de Mitropolitul Ardealului, Sfântul Ierarh Sava Brancovici, în 1672, când se pun temeliile vieţii mânăstireşti ca metoc al mânăstirii Putna, în prezenta delegaţilor din Moldova, aducători de cărţi şi daruri, dovadă a legăturilor cu mânăstirile bucovinene.

La 1682 egumenul Timotei Braşoveanu a arătat existenţa unor relaţii şi cu Braşovul.

Arhitectura nu e de tip maramureşean, este de proporţii reduse, turn scurt, clopotniţa deasupra pronaosului. Picturile murale sunt vechi, după 1650, finisate parţial la sfinţirea din 1672.

Surse: Facebook, adevărul.ro, wikipedia.org, ortodox.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax