UPDATE: Proiect de ordonanţă de urgenţă privind insolvenţa primăriilor. Vezi cum poate ajunge în faliment o autoritate locală

În şedinţa de Guvern de marţi se discută un proiect de ordonanţă privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale. Este vorba despre situaţiile în care oraşele, comunele şi judeţele ajung în insolvenţă, în urma datoriilor acumulate.

UPDATE: Potrivit unui comunicat al Guvernului, “Ordonanţa de urgenţă completează un set larg de reforme ale politicilor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale, reglementând procedura privind criza financiară şi insolvenţa, modul de implicare al instituţiilor abilitate în redresarea economico-financiară a unităţii administrativ-teritoriale, drepturile şi obligaţiile creditorilor unităţii administrativ-teritoriale, precum şi drepturile şi obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale.

Prin noile reglementări, creditorii îşi vor primi sumele datorate, fără ca activitatea şi serviciile administraţiei publice locale să fie blocate.

Ordonanţa de urgenţă stabileşte cadrul general şi procedurile colective pentru acoperirea pasivului unităţilor administrativ-teritoriale aflate în criză financiară sau în insolvenţă.

Prin criză financiară, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege situaţia unităţii administrativ-teritoriale în care nu sunt achitate obligaţiile de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 90 de zile, şi care depăşesc 15% din bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale respective şi/sau nu sunt achitate drepturile salariale prevăzute în bugetul local de venituri şi cheltuieli sau în bugetele instituţiilor sau serviciilor publice de interes local sau judeţean, după caz, pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scadenţei. Situaţia crizei financiare este sesizată potrivit prevederilor art.74 alin.2 din Legea nr.273/2006. Autoritatea deliberativă (CJ sau CL) ia act de existenţa situaţiei de criză financiară, prin adoptarea unei hotărâri, şi mandatează ordonatorul principal de credite să elaboreze un proiect de plan de redresare financiară. Ordonatorul principal de credite solicită înregistrarea hotărârii autorităţii deliberative în Registrul local al situaţiilor de criză financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene.

În termen de 5 zile de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară, se constituie Comitetul pentru situaţii de criză financiară, prin ordin al prefectului. Ordonatorul principal de credite împreună cu ceilalţi membri ai Comitetului pregătesc un Plan de redresare financiară a unităţii administrativ-teritoriale, cu avizul Camerei de Conturi. Planul de redresare financiară cuprinde, printre altele, măsuri care să asigure prestarea serviciilor publice esenţiale de către autorităţile administraţiei publice locale, măsuri de îmbunătăţire a managementului financiar, de creştere a gradului de colectare a veniturilor şi de generare de venituri suplimentare, măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Planul de redresare financiară poate fi modificat ori de câte ori este necesar, în cazul în care apar date, informaţii sau fapte necunoscute la momentul aprobării acestuia. Situaţia de criză financiară încetează prin adoptarea unei hotărâri de către autoritatea deliberativă, la cererea ordonatorului principal de credite şi cu avizul consultativ al Comitetului pentru situaţii de criză financiară. Criza financiară încetează dacă:

– criteriile de neachitare a obligaţiilor de plată sau a drepturilor salariale nu s-au mai evidenţiat timp de 180 de zile calendaristice

– sau dacă, dimpotrivă, sunt îndeplinite criteriile pentru declararea stării de insolvenţă, prevăzute de art.75 alin.1 din Legea nr.273/2006

Procedura de insolvenţă, similară cu cea a societăţilor comerciale, se deschide pe baza unei cereri introduse la tribunal de către creditori sau de ordonatorul principal de credite. Pentru perioada de insolvenţă, administratorul judiciar împreună cu ordonatorul principal de credite întocmesc un plan de redresare a insolvenţei, care trebuie să fie supus avizării Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene sau a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti şi Camerei de Conturi teritoriale. Executarea Planului de redresare a stării de insolvenţă nu poate dura mai mult de 3 ani, cu începere de la data admiterii acestuia.”

Cu problema arieratelor se confruntă mai multe autorităţi locale din ţară, inclusiv din Alba, chiar dacă executivul a încercat reducerea acestora. Potrivit Legii Finanţelor Publice Locale, unitatea administrativ-teritorială este declarată în stare de insolvenţă dacă:
– obligaţiile de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile, depăşesc 50% din bugetul anual, cu excepţia celor în litigiu comercial;
– drepturile salariale trecute în bugetul de venituri şi cheltuieli nu sunt achitate pentru mai mult de 120 de zile.
În textul aceleiaşi legi se prevede că orice creditor sau grup de creditori care are una ori mai multe creanţe certe, lichide şi exigibile împotriva unei unităţi administrativ-teritoriale, cu o valoare însumată care depăşeşte 50% din bugetul acesteia pe o perioadă de 120 de zile consecutive poate introduce la tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are sediul unitatea administrativ-teritorială o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei acestei unităţi administrativ-teritoriale.
În 30 de zile de la solicitarea oricarei persoane interesate, ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia furnizării situaţiei economico-financiare şi a concluziei de încadrare sau neîncadrare în prevederile amintite.
Ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia ca, în termen de 15 zile de la constatarea stării de insolvenţă care a intervenit să solicite deschiderea procedurii privind insolvenţa unităţii administrativ-teritoriale, prin cerere depusă la tribunalul în a cărui circumscripţie se afla unitatea administrativ-teritorială respectivă. Ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia de a notifica deschiderea procedurii de insolvenţă creditorilor şi oricăror persoane interesate.
Introducerea prematură, cu rea-credinţă, de către ordonatorul principal de credite a cererii  atrage răspunderea acestuia, în condiţiile legii, pentru prejudiciile pricinuite părţii interesate.
Judecătorul-sindic, prin hotărârea de deschidere a procedurii de insolvenţă, va numi un administrator.
În termen de 60 de zile lucrătoare de la numirea administratorului, acesta întocmeşte, împreună cu structura teritorială a Curţii de Conturi, un plan de redresare a insolvenţei unităţii administrativ-teritoriale.
Administratorul sau ordonatorul principal de credite, după caz, are obligaţia ca, în perioada desfăşurării procedurii de insolvenţă, să asigure furnizarea eficientă şi eficace a serviciilor publice esenţiale, în condiţiile legii.

Planul de redresare a insolvenţei va cuprinde: măsurile de restabilire a viabilităţii financiare a unităţii administrativ-teritoriale; măsurile de continuare a prestării serviciilor esenţiale ale unităţii administrativ-teritoriale, pe toată perioada insolvenţei acesteia; planul de achitare a debitelor către creditori.
Planul de redresare a insolvenţei se supune aprobării consiliului local, în termen de 10 zile şi devine obligatoriu atât pentru autoritatea deliberativă, cât şi pentru ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale.

Sursa: hotnews.ro