Proiectul MAI pentru persoanele dispărute. Unitate centrală IGPR, structuri specializate la nivel local, dispecerat de urgență

Ministerul Afacerilor Interne a publicat joi seara proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute. Acesta prevede înființarea Unității centrale persoane dispărute, cu structuri specializate în cadrul fiecărui inspectorat județean de poliție și personal instruit pentru gestionarea cazurilor de dispariție.

În proiect se propune constituirea la nivelul Poliției Române a unor structuri specializate pentru coordonarea activităților de căutare a persoanelor dispărute, constituirea, administrarea și utilizarea Dispeceratului de urgență ”Dispariție minor” și instituirea unor mecanisme de informare publică.

În ceea ce privește nivelul local, în cadrul polițiilor municipale și orășenești se va desemna personal cu atribuții în gestionarea cazurilor privind persoanele dispărute.

În situația sesizării dispariției unui minor prin apelarea numărului unic pentru apeluri de urgență “112”, apelul se redirecționează către Dispeceratul de urgență ”Dispariție minor”, prevede proiectul.

Unitatea centrală pentru căutarea persoanelor dispărute va avea, în special, un rol de coordonare și sprijin al unităților de poliție în procesul de căutare a persoanelor, fie prin implicare directă, fie prin crearea mecanismelor administrative și de lucru specifice domeniului, se arată în expunerea de motive.

Abordarea multidisciplinară a situației impune ca această structură să fie încadrată atât cu specialiști în munca operativă de poliție, cât și cu psihologi și sociologi, potrivit proiectului. MAI motivează această propunere cu exemple similare din Spania (Centrul Național pentru Dispăruți din cadrul Ministerului de Interne Spaniol, operaționalizat începând cu iunie 2017), Olanda (Biroul Național de Persoane Dispărute – LBVP) sau Italia (Comisariatul Extraordinar al Guvernului pentru Persoane Dispărute – departament în cadrul Ministerului de Interne, înființat în anul 2007).

Unitatea centrală persoane dispărute

Art. 7. din proiect:

(1) În structura organizatorică a Unității centrale persoane dispărute se prevăd inclusiv posturi ce urmează a fi încadrate cu psihologi și sociologi.

(2) Unitatea centrală persoane dispărute îndeplinește, în principal, următoarele atribuții:

a) elaborează ghiduri și manuale de bune practici privind procedura de căutare a persoanelor dispărute, destinate a fi utilizate în activitatea specifică;

b) elaborează recomandări pentru populație cu privire la modul de comportare în cazul constatării dispariției unei persoane;

c) elaborează formulare standardizate destinate a fi utilizate în activitatea Dispeceratului de urgență ”Dispariție minor”, precum și în procedura de căutare a persoanelor dispărute;

d) administrează baza de date ”Persoane dispărute”;

e) preia spre studiu, cu acordul procurorului competent, dosare ale dispariției și formulează recomandări cu privire la soluționarea acestora;

f) asigură consultanță de specialitate grupului de coordonare central, precum și grupurilor de coordonare teritoriale;

g) desfășoară activități de îndrumare, sprijin și control la nivelul unităților teritoriale de poliție sesizate cu dispariția unor persoane;

h) desfășoară activități de cooperare cu structuri similare din străinătate.

Dispeceratul de urgență ”Dispariție minor”

Scopul înființării acestui dispecerat de urgență este de a asigura preluarea cu celeritate a unor sesizării cu privire la dispariția minorilor, se arată în proiect.

Elementul esențial al conceptului și eficiența sa este dată în special de posibilitatea preluării prin acest mecanism a acordului reprezentantului legal al minorului privind localizarea tehnică a acestuia.  În acest scenariu, după obținerea acordului, se va proceda de îndată la localizarea tehnică a minorului, urmând ca datele astfel obținute să fie transmise organului de poliție aflat în teren. Se exploatează astfel momentul operativ, ținând cont de faptul că, în cazul dispariției, de cele mai multe ori persoana în cauză (minor) nu are posibilitatea de a menține în stare de funcționare telefonul (alt dispozitiv electronic) pe o perioadă foarte îndelungată. Proiectul de act normativ detaliază și elemente referitoare la constituirea și administrarea sa, cooperarea cu alte autorități, gestionarea apelurilor și sesizarea autorităților competente.

MAI mai precizează că unul dintre principalele instrumente de informare publică îl reprezintă internetul. Din acest considerent, prin proiect se stabilește un set minim de obligații pentru Poliția Română referitoare la comunicarea din oficiu a unor categorii de informații de interes public, menite a sprijini procesul de localizare a unor persoane dispărute sau de a preveni apariția unor astfel de situații.

 

Gestionarea apelurilor

Art. 11.

(1) Operatorii Dispeceratului de urgență ”Dispariție minor” solicită persoanei care sesizează dispariția minorului următoarele date și informații:

a) numele și prenumele acesteia, data și locul nașterii, codul numeric personal, domiciliul și adresa unde locuiește efectiv, precum și datele de contact;

b) datele prevăzute la lit. a) referitoare la minorul considerat persoană dispărută, cunoscute de către aceasta;

c) informații privind gradul de rudenie, afinitate sau relația cu minorul considerat persoană dispărută;

d) data dispariției, precum și date și informații privind circumstanțele în care s-a produs dispariția;

e) date și informații referitoare la descrierea minorului considerat persoană dispărută;

f) acordul privind localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a minorului considerat persoană dispărută, precum și datele de identificare ale mijloacelor tehnice avute de minor asupra sa, la data dispariției, atunci când persoana care realizează apelul este reprezentantul legal al minorului.

În raport de circumstanțele cazului și de mijloacele de comunicare disponibile, operatorul sistemului poate solicita apelantului să transmită fotografii recente și relevante ale minorului considerat persoană dispărută, imagini ale unor documente, precum și cât mai multe dintre date.

Operatorii Dispeceratului de urgență ”Dispariție minor” au dreptul, fără o notificare prealabilă a apelantului, de a verifica identitatea și datele de localizare ale acestuia, precum și datele de identitate ale minorului considerat persoană dispărută.

Comunicările efectuate prin Dispeceratul de urgență ”Dispariție minor” se înregistrează, fără acordul apelantului și fără informarea acestuia.

Sesizarea primită și datele colectate se consemnează de către operatorii Dispeceratului de urgență ”Dispariție minor” în formulare standardizate.

Vezi integral: Proiect_Lege_persoane_disparute