Psiholog: Copilul este oglinda comportamentelor propriilor săi părinți. ”Agresivitatea nu se stinge tot prin agresivitate”

Copilul este oglinda comportamentelor propriilor părinți și, dacă asistă la acte de violență sau discuții frecvente în familie, va internaliza acest model ca fiind potrivit pentru a-și impune propria perspectivă, spune psihologul Cristian Grigore.

”Efectiv, va considera că prin agresivitate va obține ceea ce dorește. Disciplinarea copilului prin intermediul pedepselor fizice va face ca acesta să devină fie o persoană care va recurge des la violență, fie va deveni o persoană foarte retrasă, inhibată, anxioasă. Agresivitatea copilului nu se stinge tot prin agresivitate”, a explicat Cristian Grigore, psiholog clinician, pentru Agerpres.

În opinia specialistului, mediul familial joacă un rol crucial în dezvoltarea comportamentului copiilor.

Ce înseamnă timp de calitate alături de copil?

Un aspect adesea trecut cu vederea, afirmă Cristian Grigore, este importanța calității timpului petrecut cu copiii.

În loc de daruri sau promisiuni, subliniază psihologul, un dialog constant și o conexiune emoțională pot preveni acumularea de tensiuni care duc la agresivitate fizică sau verbală.

”Unul dintre limbajele iubirii dintre părinți și copil este timpul petrecut împreună. Când părinții stau în aceeași încăpere cu copilul, dar atenția lor este înspre cu totul altceva decât asupra lui, nu este un timp petrecut împreună.

Dacă tatăl se uită la TV și mama citește o carte, iar copilul se joacă, nu înseamnă că este un timp intim de conectare între membrii familiei.

Timpul petrecut împreună presupune ca aceștia să comunice despre ei: nevoi, dorințe, așteptări, experiențe, temeri, frustrări.

Din această perspectivă, mulți copii se simt neglijați de către părinți”, afirmă Cristian Grigore.

Potrivit psihologului ieșean, cel mai adesea copilul caută să obțină atenția părinților prin comportamente pozitive precum note bune la școală sau să fie cuminți.

”Dacă părinții neglijează eforturile depuse de copil, el se va simți invizibil. Iar pentru a se remarca și ieși în evidență va crește probabilitatea de a adopta comportamente agresive.

Practic, violența copilului devine un strigăt că are nevoie de prezența conștientă a părinților în viața lui emoțională”, explică psihologul.

Cristian Grigore avertizează că hărțuirea, remarcile dure și chiar și violența fizică pot deveni o constantă în viața multor elevi.

În acest sens, spune acesta, studiile arată că victimele bullying-ului tind să dezvolte comportamente reactive, transformându-se, adesea, în agresori.

”Elevii care se simt adesea hărțuiți, abuzați de unii dintre colegi, dezvoltă, de multe ori, comportamente violente ca reacție la abuzurile suferite.

Vor căuta să facă tot posibilul pentru a nu pierde din imaginea socială pe care și-au construit-o, căci modul în care este perceput un copil de către colegi este unul esențial în perioada pubertății și adolescenței”, a precizat Cristian Grigore.

Violență și tehnologie

Însă și apartenența la un grup sau tehnologia pot influența comportamentul individual, iar pentru a evita perpetuarea agresivității, cultura școlară trebuie să combată astfel de manifestări.

”Pot fi colegi care îl încurajează să răspundă cu agresivitate la provocările care vin către el. Astfel, presiunea socială de a deveni agresiv, chiar dacă e cu intenția de a se apăra de agresor, poate duce la exacerbarea acestei pulsiuni”, afirmă psihologul.

În opinia sa, jocurile video violente, filmele care glorifică ura sau postările agresive de pe rețelele de socializare sunt stimuli care mențin o tensiune psihologică latentă care ar putea contribui la dezvoltarea unui comportament violent, mai ales în rândul celor mai vulnerabili.

”Expunerea la jocuri video și filme agresive sau la postări pe rețelele de socializare care incită la violență și ură, pot activa și menține o tensiune interioară care să ducă instant la agresivitate.

La o mică remarcă a unui coleg, elevul care petrece mult timp pe tehnologie poate să nu mai fie capabil să-și gestioneze furia.

Se va confrunta cu o lipsă de empatie care îl va împiedica să înțeleagă cum propriile acțiuni îi afectează pe ceilalți”, spune Cristian Grigore.

În ceea ce privește reducerea violenței școlare, psihologul recomandă organizarea de programe de educație emoțională precum jocurile de rol despre empatie și managementul conflictelor, pentru creșterea nivelului de inteligență emoțională prin conștientizarea și gestionarea propriilor emoții, precum și conștientizarea și gestionarea emoțiilor celorlalți colegi, dar și înțelegerea cauzelor comportamentului violent.

”Este important de analizat contextul familial și stilul de parenting. Un părinte cu un stil de parenting foarte autoritar sau foarte permisiv va crea condiții favorabile pentru exprimarea furiei într-o manieră toxică”, a spus psihologul Cristian Grigore.

El subliniază și importanța unui climat școlar sigur, motiv pentru care e important să fie implementate politici anti-bullying și de promovare a unei comunicări non-violente, asertive, cât și consilierea psihologică pentru copiii care manifestă agresivitate.

Vezi și: Stresul, anxietatea și examenele pentru copii. Ce poți și ce nu poți face ca părinte. Sfaturile unui psiholog

”În ceea ce privește atitudinea profesorului față de comportamentele agresive ale unui școlar, este esențial ca acesta să mențină o stare de calm și stăpânire de sine și, pe cât posibil, să evite corectarea copilului în prezența celorlalți colegi.

Preferabil este să aibă o discuție în privat, să clarifice regulile școlii, să îi insufle totodată ideea că profesorul îi este aliat nu adversar”, a menționat Cristian Grigore.

Acesta a punctat că reducerea agresivității școlare necesită o abordare complexă ce implică familiile, școlile și reglementarea influenței tehnologice.

”Profesorii și elevii sunt tot mai conștienți de prezența bullying-ului și sesizează aceste acte. Chiar dacă în trecut pedeapsa fizică era o formă comună de control al agresivității, în prezent profesorii și părinții sunt descurajați să pedepsească fizic copiii.

Însă nu trebuie să uităm că în prezent expunerea la tehnologiile cu un conținut violent, formele de exprimare a stresului la copii pot fi mult mai diversificate. La asta contribuie și scăderea interesului unor părinți de a presăra un set de valori morale”, a adăugat psihologul Cristian Grigore.

Foto: Pixabay