Connect with us
Advertisement

Eveniment

Record de bugetari: 30.000 de angajați în trei luni. Cea mai mare creștere din ultimii 5 ani. Ce se va întâmpla cu salariile lor

Publicat

Creșterea explozivă  a numărului de angajați la stat vine după ce prima măsură luată de Guvernul Ciucă după instalarea la Palatul Victoria a fost să adopte o ordonanță prin care a dat liber la angajările la stat. Cea mai spectaculoasă creștere s-a înregistrat la megaministerul numit Secretariatul General al Guvernului (SGG).

La plecarea Guvernului Cîțu din funcției, la SGG erau angajați 4.859 de persoane, iar la distanță de numai câteva luni, la sfârșitul lunii februarie a acestui an, schema ajunsese la 5.027.

Vezi și Zilele libere legale care cad în weekend ar putea fi acordate în alte zile din săptămână. Noi mini-vacanțe pentru bugetari

Un salt consistent s-a înregistrat și la Camera Deputaților, unde numărul salariaților a crescut de la 1.669, la sfârșitul anului trecut, la 1.704.

18,75 miliarde de lei au reprezentat cheltuielile salariale cu bugetarii în primele două luni ale anului, în creștere cu 1,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit jurnalul.ro.

Cea mai mare creștere de bugetari din ultimii 5 ani

Sectorul public a ajuns să numere la sfârșitul lunii februarie 1,26 milioane de angajați, cu 30.000 mai mulți decât la sfârșitul lunii noiembrie, cea mai mare creștere din ultimii cinci ani.

Aproape 64% dintre acestea erau în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF), consultate de AGERPRES.

Vezi: Câți bugetari are România. MAI și Ministerul Educației au cel mai mare număr de angajați

Unde sunt cei mai mulți angajați la stat

  • Ministerul Educaţiei – 290.875 (290.589 în ianuarie 2022)
  • Ministerul Afacerilor Interne – 121.620 (121.502 în ianuarie 2022)
  • Ministerul Apărării Naţionale – 74.945 (76.055 în ianuarie 2022)
  • Ministerul Finanţelor – 24.331 (24.361 în ianuarie 2022)
  • Ministerul Sănătăţii – 18.521 (18.380 în ianuarie 2022).

Ce măsuri implică depășirea pragului de 50% din PIB a datoriei

Executivul este obligat să ia cu o serie de măsuri conform Legii responsabilității fiscal-bugetare, după depășirea pragului de 50%.

Guvernul va trebui să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, iar una dintre măsurile  care se vor aplica se referă la înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.

Datoria publică a României a crescut accelerat în ultimii ani, ca efect al majorării cheltuielilor bugetare, în special cele legate de salarii și pensii. Pe fondul nerestructurării sectorului bugetar, aceste majorări continue ale cheltuielilor nu au putut fi susținute de creșterea veniturilor, astfel că statul a fost nevoit să se împrumute tot mai mult.

Înghețarea salariilor în sectorul bugetar nu este însă singura veste proastă. După ce costurile costurile împrumuturilor pe termen lung au continuat să crească, agenția Fitch a menținut ratingul României la „BBB-” cu perspectivă negativă, ultima clasă recomandată investiţiilor.

Vezi:Legea responsabilității fiscale: Salariilor bugetarilor trebuie ÎNGHEȚATE, după ce datoria publică a depășit 50% din PIB

Datoria publică a României a depășit la sfârșitul lunii ianuarie nivelul de 50,2% din PIB, iar la sfârșitul lunii februarie urcase la 50,6%, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. La această creștere a contribuit și împrumutul de 9,7 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro) primit sub formă de prefinanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Per total, împrumuturile statului au fost în primele două luni ale anului de 43,6 miliarde de lei, o sumă echivalentă cu 30% din sumele pe care statul a stabilit că le va împrumuta anul acesta pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru a plăti împrumuturile vechi care ajung la scadență.

Pentru 2022, Ministerul Finanțelor și-a programat împrumuturi de 145,4 miliarde de lei pentru finanţarea deficitului bugetar estimat la 5,84% (77 de miliarde de lei) şi refinanţarea datoriilor anterioare (circa 68,4 miliarde de lei), cu mult mai mult față de 2021, când au fost de circa 105 miliarde de lei.

Milionari din venituri de la stat. Cine sunt cei 6 bugetari de lux care au încasat în acest an peste un milion de lei fiecare

Președintele Klaus Iohannis nu este cel care câștigă cei mai mulți bani de la stat. Şase bugetari de lux au depăşit în anul fiscal precedent un milion de lei încasaţi din indemnizaţii, salarii sau pensii.

Pe această listă scurtă găsim nume ca Mugur Isărescu, Traian Halalai, Florin Georgescu sau Valer Dorneanu.

Cei mai mulţi milionari sunt la Banca Naţională a României, adică trei la număr. Primul este guvernatorul Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a obţinut 966.000 de lei ca indemnizaţie, 193.000 de lei ca pensie, iar 30.000 de lei pentru faptul că este membru titular al Academiei Române.  În total, circa 1,19 milioane lei, adică în jur de 240.000 de euro.

Bugetari de lux: salarii uriașe la stat

Numărul doi din BNR, adică Florin Georgescu, are la rândul său venituri de invidiat. Potrivit declaraţiei de avere depuse în iunie 2021, pentru anul fiscal 2020, prim-viceguvernatorul BNR a încasat 1,17 milioane de lei, ceea ce înseamnă o medie lunară de aproximativ 100.000 de lei.

Cea mai mare sumă, adică 910.000 de lei a fost salariul de la BNR. Pe lângă leafa de la BNR, Florin Georgescu a mai încasat două pensii.

Prima, în valoare de circa 158.000 de lei, a fost pensia normală, în timp ce a doua, de 100.000 de lei, a fost cea specială, pentru perioada petrecută în Parlamentul României.

Eugen Nicolăescu (fost ministru şi deputat PNL) a sărit de un milion de lei venituri în anul fiscal 2020 în primul rând prin salariul de la Banca Naţională a României. Prin funcţia de viceguvernator şi prezenţa în Consiliul de Administraţie, fostul ministru PNL a încasat 1,07 milioane lei.

Tot de la stat a încasat două pensii, cea pentru limită de vârstă, în valoare de 55.400 de lei, şi cea de fost parlamentar, de 42.000 de lei.

Pensia de fost parlamentar a primit-o doar începând cu luna septembrie. Prin urmare, dacă primea de la începutul anului, pensia era de trei ori mai mare.

Aşadar, veniturile de la stat ale lui Nicolăescu au fost, în 2020, de circa 1,18 milioane lei, adică o medie de aproximativ 100.000 de lei pe lună.

Preşedintele Eximbank, cel mai bine plătit angajat la stat

Cel mai avut angajat la stat din România este Traian Halalai, adică preşedintele Băncii de Export Import a României (Eximbank).

Veniturile lui Halalai au ajuns la 1,38 milioanei lei, adică un venit lunar de 112.400 de lei. 1,03 milioane de lei au reprezentat doar contractul de mandat pentru funcţia de la şefia Eximbank.

Alţi 257.000 de lei sunt pentru prezenţa în Comitetul Interministerial de Finanţare, Garantare şi Asigurare al Eximbank, iar un ultim venit sunt banii din contractele de închiriere, adică 59.400 de lei.

În urmă cu un an, veniturile acestuia au fost şi mai impresionante, adică 2,36 milioane de lei, din care 2,11 milioane de lei reprezentau indemnizaţia de şef al Eximbank.

Mihaela Lucica Popa, prim-vicepreşedintă a CEC Bank şi membru de CA, a avut, potrivit declaraţiei de avere, „drepturi salariale” de 921.000 de lei. Dacă facem un calcul simplu, Popa a încasat lunar 76.750 de lei.

Iar acesta nu a fost singurul venit, pentru că prim-vicepreşedinta CEC Bank este şi pensionară, iar suma lunară care i-a intrat în cont din acest venit a fost de 16.000 de lei, dat fiind că întreaga sumă pe 2020 a fost 192.000 de lei.

Aşadar, din cele două surse de venituri, Mihaela Lucica Popa a ajuns la 1,13 milioane lei.

Şeful CCR a sărit şi el de milion Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale a României, a reuşit şi el ca la tragerea unei linii a veniturilor din anul fiscal precedent să treacă de un milion de lei.

Mai precis, suma care i-a intrat în conturi lui Dorneanu a fost de 1.027.000 de lei, adică o medie lunară de 85.000 de lei.

Grosul veniturilor a venit din pensia specială de la CCR, adică 454.000 de lei, şi indemnizaţia de judecător CCR, adică 295.600 de lei.

La aceste două venituri s-au mai adăugat restanţe salariale în valoare de 95.400 de lei, salariul ca profesor universitar (74.600 de lei), pensia specială de fost parlamentar (78.800 de lei) şi pensia pe baza de contributivitate (23.000 de lei).

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. pilu

    miercuri, 13.04.2022 at 12:43

    Asta-i politica de partid indiferent cine se află la putere. Angajăm toate neamurile, afinii,amantele si proştii care au mai rămas fără servici şi ne-au lipit ceva afişe. Dar nu ne atingem de cei care au fost angajaţi la fel dinainte, să nu creem ceartă între partide. Cred că suntem ţara cu cei mai mulţi trântori de partid angajaţi la stat. Cu cifre în creştere în viitor.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement