Reintegrarea minorilor condamnați în cauze penale: durata măsurilor de probațiune ar putea crește. Proiect, la Senat

Reintegrarea minorilor condamnați în cauze penale: durata măsurilor de probațiune ar putea crește. Minorii cu vârsta de peste 14 ani, condamnaţi în cauze penale la măsuri educative neprivate de libertate, ar putea beneficia de un proces de reeducare care le-ar spori şansele de reintegrare socială. Măsurile sunt prevăzute într-o inițiativă legislativă, înregistrată recent la Senat pentru dezbatere. 

O propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal a fost înregistrată pe 25 septembrie la Senat.

Reintegrarea minorilor condamnați în cauze penale: durata măsurilor de probațiune ar putea crește

Proiectul prevede extinderea duratei măsurilor educative neprivative de libertate ce pot fi luate faţă de minorii peste 14 ani care săvârşesc fapte prevăzute de legea penală, urmărind consolidarea principiul reintegrării sociale a acestora.

„În fapt, gestionarea delicvenţei juvenile impune o intervenţie timpurie, adecvată şi adaptată nevoilor specifice fiecărui caz, în vederea reducerii riscului de recidivă. Sistemul de protecţie penală nu poate funcţiona eficient dacă consilierilor de probaţiune nu le este alocat suficient timp de intervenţie cu minorul pentru a accentua parcursul educaţional terapeutic şi a realiza reintegrarea durabilă a acestora în comunitate. Pentru a corecta acest neajuns, este necesară sporirea limitelor minime şi maxime pentru care măsurile educative neprivative de libertate se pot dispune faţă de minori”, se precizează în expunerea de motive a proiectului.

În prezent, măsurile educative neprivative de libertate sunt:

• stagiul de fomare civică, cu o durată maximă de 4 luni;
• supravegherea, cu o durată între 2 şi 6 luni;
• consemnarea la sfârşit de săptămână, cu o durată între 4 şi 12 săptămâni;
• asistarea zilnică, cu o durată între 3 şi 6 luni.

Executarea măsurilor educative neprivative de libertate se află în coordonarea serviciilor de probaţiune, respectând dispoziţiile Legii nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune.

Propunerea de modificare

Se propune modificarea duratei pentru care măsurile educative neprivative de libertate pot fi luate, după cum urmează:

• stagiul de formare civică ar urma să aibă o durată până la 6 luni;
• supravegherea se va putea dispune pentru o durată cuprinsă între 4 luni şi un an;
• consemnarea la sfârşit de săptămână va avea o durată cuprinsă între 8 şi 24 de săptămâni;
• asistarea zilnică se va dispune pentru o perioadă cuprinsă între 6 luni şi un an;

„Realitatea practică a activităţii consilierilor de probaţiune arată că timpul alocat executării măsurilor educative neprivative de libertate este insuficient pentru a asigura o intervenţie completă şi eficientă asupra minorilor. În cadrul discuţiilor aferente unei mese rotunde organizate cu profesionişti, s-a subliniat de către reprezentanţi ai serviciului de probaţiune necesitatea prelungirii duratei activităţilor desfăşurate cu minorii, astfel încât acestea să poată produce efecte reale şi durabile. (…)

Extinderea duratei măsurilor educative neprivative de libertate susţine necesitatea specializării intervenţiei, astfel încât aceasta să fie adaptată particularităţilor de dezvoltare ale minorului şi nevoilor sale psihologice. Instrumentele aflate la dispoziţia consilierilor de probaţiune – precum consilierea terapeutică, supravegherea şi sprijinul educaţional – presupun un timp suficient pentru a produce rezultatele scontate. Cuba de învăţare şi secvenţionarea procesului de intervenţie nu pot fi parcurse eficient într-un interval scurt, motiv pentru care este esenţial ca intervenţiile multimodale (consiliere cognitiv-comportamentală, dezvoltarea unor abilităţi sociale; remediere vocaţională, intervenţie familială), centrate pe relaţia minor-familie-şcoală, să fie consolidate şi derulate pe o perioadă extinsă pentm a reduce riscul criminogen”, se mai precizează în expunerea de motive.