REZULTATE EXITPOLL ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019: Iohannis a ZDROBIT-O pe Viorica Dăncilă. Diferență ENORMĂ între cei doi candidați

Diferență enormă între Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă, în cel de-al doilea tur de scrutin al Alegerilor Prezidențiale 2019. Candidatul PNL s-a clasat la o diferență de 33 de procente față de cel al PSD.

Au votat peste 10 milioane de români. 

Exit-pollurile anunțate de principalele televiziuni la ora 21.00, după închiderea urnelor, arată așa:

REZULTATE EXIT POLL IRES, care include și votul din Diaspora:

Klaus Iohannis (PNL) 66,5  %

Viorica Dăncilă (PSD)  33,5 %

Sondajul de opinie a fost aplicat pe un eșantion de 24.119 persoane, cu o marjă de eroare de 2%.

REZULTATE EXIT POLL CURS Avangarde (în actualizare):

Klaus Iohannis (PNL) – 67 %

Viorica Dăncilă (PSD)  – 33 %

Candidații la funcția de președinte al României nu au participat împreună la nicio dezbatere între cele două tururi. În schimb, ambii au organizat dezbateri și conferințe de presă separate.

Mandatul de cinci ani al actualului președinte expiră în 21 decembrie 2019.

Biroul Electoral Central a acreditat trei institute să realizeze sondaje la ieșirea de la urne: Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), Grupul de Studii Socio-Comportamentale (Avangarde) și Institutul Român pentru Evaluarea și Strategie (IRES).

Operatorii de sondaj au avut acces în zona de protecţie de 500 de metri a secţiilor de votare, în intervalul orar 7,00 – 21,00, dar nu în interiorul secţiilor. Totodată, aceştia au avut obligaţia de a nu tulbura ordinea şi liniştea publică şi de a nu interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

Alegerile prezidențiale s-au desfășurat duminică, 24 noiembrie, între orele 7:00 și 21:00, iar în diaspora, în perioada 22-24 noiembrie, turul al doilea.

Care este rolul Președintelui României?

Președintele reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. El veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Care sunt atribuțiile Președintelui României?

Atribuții în raport cu Guvernul

Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament;

În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului;

Poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;

Poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii;

Prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

Atribuții în raport cu Parlamentul

Adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;

După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură;

După consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;

Promulgă legile adoptate de Parlament.

Atribuții în domeniul politicii externe

Încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern şi le supune spre ratificare Parlamentului;

La propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;

Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

Atribuții în domeniul apărării

Este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

Poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare

În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

Alte atribuții

Conferă decorații și titluri de onoare;

Acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;

Numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege;

Acordă grațierea individuală.