România rămâne fără radare fixe pe autostrăzi și drumuri naționale. Proiectul CNAIR, pus pe pauză de Guvern

România, țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe victime în accidente rutiere provocate de viteză excesivă, rămâne fără radare fixe încă cel puțin doi ani. Proiectul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care prevedea montarea a 400 de radare fixe pe autostrăzi și drumuri naționale, a fost pus pe pauză pe termen nelimitat. Motivul: Guvernul nu a alocat finanțarea necesară.

Ce prevedea proiectul radarelor fixe

Planul CNAIR avea ca obiectiv creșterea siguranței rutiere prin instalarea unui sistem de radare fixe conectate la platforma e-SIGUR. Aceste camere urmau să:

• monitorizeze viteza instantanee și viteza medie între două puncte,
• trimită automat amenda la domiciliul șoferului surprins că depășește limita legală,
• funcționeze permanent, pe sectoarele cu risc ridicat de accidente.

Tronsoanele vizate erau printre cele mai periculoase șosele din România:

• DN1 București – Oradea,
• DN2 București – Siret,
• DN6 București – Timișoara,
• DN7 București – Nădlac,
• segmente de autostrăzi și drumuri expres.

Bugetul estimat era de aproximativ 79 de milioane de lei fără TVA (circa 100 milioane lei cu TVA și cheltuieli conexe).

De ce a fost amânat proiectul

Potrivit Mediafax purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu a declarat că procedura de licitație nu a fost lansată deoarece nu există o sursă concretă de finanțare. Fără bani alocați în buget, proiectul nu poate fi demarat.

Inițial, autoritățile anunțau că radarele ar fi trebuit să fie funcționale încă din 2025. Acum, termenul realist pentru implementare este 2027, dacă finanțarea va fi aprobată și licitația va fi lansată cât mai curând. CNAIR estimează că doar procedura de achiziție și montajul ar dura cel puțin 18 luni.

Finanțarea, principala piedică

Compania de Drumuri nu poate lansa procedura de achiziție a camerelor de supraveghere din cauza lipsei banilor. Bugetul estimat pentru proiect este de 79 de milioane de lei fără TVA, iar sursele de finanțare vizate erau atât PNRR, cât și fondurile de la bugetul de stat. Până când acestea nu vor fi clar stabilite, licitația nu poate fi pornită.

România rămâne doar cu radarele mobile

În prezent, România nu are niciun radar fix funcțional. Poliția Rutieră folosește 1.186 de aparate mobile, cu ajutorul cărora a aplicat peste 350.000 de sancțiuni pentru viteză doar în primele șase luni din 2025. Tot în aceeași perioadă, au fost suspendate circa 33.000 de permise de conducere.

Specialiștii atrag atenția că viteza excesivă rămâne principala cauză a accidentelor grave. Iar câștigul real pentru șoferii grăbiți este nesemnificativ: la o depășire cu 20 km/h a vitezei legale, un drum de 100 km se parcurge doar cu 8 minute mai repede.

Consecințele amânării instalării radarelor fixe

• România rămâne singurul stat din UE fără un sistem național de radare fixe,
• Crește riscul ca șoferii să ignore regulile, știind că doar radarele mobile pot fi întâlnite pe traseu,
• Proiectul de aproape 100 de milioane de lei riscă să fie blocat ani la rând, în lipsa finanțării clare,
• Experții în siguranță rutieră avertizează că întârzierea va menține România pe primele locuri în topul țărilor cu cele mai multe accidente rutiere mortale.