România, trimisă în judecată de Comisia Europeană din cauza stocurilor petroliere. Ce amenzi riscă

Comisia Europeană a decis să trimită România în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru nerespectarea obligaţiilor privind stocurile petroliere, respectiv a obligațiilor referitoare la instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi.

Comisia Europeană a decis, joi, să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a implementat și nu a aplicat corect Directiva privind stocurile petroliere (Directiva 2009/119/UE a Consiliului).

Conform Directivei privind stocurile petroliere, statele membre au obligația de a asigura menținerea și disponibilitatea unui nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere pentru a garanta siguranța aprovizionării cu resurse petroliere a Uniunii Europene.

Comisia a pus în discuție și faptul că legislația română interzice utilizarea stocurilor petroliere drept garanții reale, adică drept active oferite ca garanție pentru a obține un împrumut, ceea ce ar putea face mai dificilă îndeplinirea obligației operatorilor economici de a deține stocuri.

Întrucât România nu a clarificat aceste aspecte, Comisia i-a adresat un aviz motivat la 18 noiembrie 2016, iar acum a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a UE, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

La 20 noiembrie 2015, Comisia a reamintit României obligațiile ce îi revin în temeiul Directivei privind stocurile petroliere, printre care obligația de a dispune de proceduri de urgență și de un plan de urgență în cazul apariției unei disfuncționalități majore în aprovizionare, dar și obligația de a asigura un cadru clar și eficace pentru ca operatorii să își poată delega obligațiile de stocare.

Un alt dosar în care România va fi trimisă la CJUE, în urma unei decizii luate tot de CE, se referă la combustibilii alternativi.

Comisia Europeană a decis să trimită Malta și România în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu ar fi îndeplinit obligația de a notifica cadrele naționale de politică în temeiul Directivei 2014/94/UE referitoare la instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi.

Cadrele naționale de politică constituie principalul instrument care asigură crearea coordonată a unei infrastructuri suficiente pentru combustibilii alternativi, inclusiv a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice și a punctelor de realimentare pentru gaze naturale și hidrogen. Instituirea unor astfel de cadre ajută totodată la evitarea fragmentării pieței interne prin introducerea coordonată a combustibililor alternativi.

Statelor membre li s-a solicitat să notifice Comisiei cadrele naționale de politică până la 18 noiembrie 2016. Până în prezent, Malta și România nu au dat curs acestei solicitări, deși au primit din partea Comisiei o scrisoare de punere în întârziere și un aviz motivat la 15 februarie, respectiv la 13 iulie 2017 – acuză CE.

Accelerarea instalării infrastructurii pentru combustibilii alternativi este esențială pentru a le oferi tuturor europenilor o mobilitate ecologică și competitivă, așa cum a anunțat Comisia în Pachetul privind mobilitatea curată, adoptat în noiembrie 2017.

Ce amenzi riscă România

Dacă va fi condamnată la CJUE, România riscă amenzi financiare. Potrivit datelor din anul 2015, de exemplu, pentru România, în baza Comunicării Comisiei Europene C(2014) 6767/17.09.2014 privind actualizarea datelor utilizate pentru calcularea sumei forfetare și a penalităților cu titlul cominatoriu pe care Comisia urmează să le propună Curții de Justiție în cadrul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, s-a stabilit că suma minimă forfetara va fi 1.809.000 euro, iar penalitățile vor fi calculate pe baza unei formule specifice – intre 2.165 euro și 130.000 euro (pe zi de întârziere – n.r.) – de la data stabilită de Curtea de Justiție a UE prin hotărârea sa (eventuală – n.r.).

Consecințele negative imediate de ordin financiar ar urma să se răsfrângă asupra bugetului general consolidat, conducând la majorarea deficitul bugetar.

sursa: hotnews.ro, adevarul.ro