S-a descoperit una din cauzele accidentului aviatic din Munții Apuseni. Vezi ce spune Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile

La o lună de când pilotul Adrian Iovan și medicul Aura Ion și-au pierdut viața în tragicul accident din Munții Apuseni, Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile susţine că vremea proastă a fost una din cauzele importante ale prăbușirii avionului. 

Potrivit datelor transmise de Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, în cele 30 de zile care s-au scurs de la data producerii acestui accident aviatic, s-au cules date și informații, s-au efectuat teste și discuții cu martorii. În momentul de față, etapa de discuții cu martorii nu este finalizată. De asemenea, unele teste și analize sunt în curs de desfășurare, cu scopul determinării evoluției aeronavei implicate în accident, precum și a modului de funcționare a aeronavei pe timpul zborului. Se conturează faptul că un factor important care a dus la producerea accidentului este reprezentat de condițiile meteorologice nefavorabile din timpul zborului. Din analiza primară a datelor, a reieșit că aeronava deținea certificatul de navigabilitate în termen de valabilitate.

Comisia de investigație nu a identificat necesitatea niciunei recomandări imediate privind siguranța aviației civile, urmând ca, în momentul emiterii raportului final, în funcție de concluziile la care va ajunge comisia de investigație, să se emită și recomandări, cu scopul evitării, pe cât posibil, a producerii unor evenimente similare, se mai arată în document.

În urma accidentului aviatic din Munţii Apuseni, au murit pilotul Adrian Iovan şi medicul Aura Ion.

Vă prezentăm integral comunicatul transmis de Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile:

„În data de 20 ianuarie 2014, la ora 15:57, Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) a fost notificat cu privire la producerea unui accident în zona Beliș-Fântânele (jud. Cluj), în care a fost implicată aeronava de tip BN-2A-27 Islander, înmatriculată YR- BNP. Chiar dacă la momentul în care CIAS a numit comisia de investigație privind siguranța aviației civile, nu se cunoștea cu exactitate locul în care s-a produs acc identul și unde se găsea epava aeronavei, echipa operativă din cadrul CIAS s-a deplasat spre zona producerii accidentului. Ulterior, aeronava a fost localizată în vecinătatea comunei Horea, sat Petreasa, județul Alba.

CIAS a notificat despre producerea accidentului ICAO, EASA, statul de fabricație al aeronavei (Marea Britanie) și statul de fabricație al motoarelor aeronavei (Statele Unite ale Americii). Organizațiile de investigare din Marea Britanie (AAIB) și din SUA (NTSB) au desemnat reprezentanți acreditați.

Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile are ca atribuții principale: investigarea evenimentelor de aviație civilă, în scopul determinării cauzelor și împrejurărilor care au condus la producerea acestora, emiterea de recomandări privind siguranța aviației civile, precum și elaborarea de studii și analize privind siguranța aviației civile și difuzarea de buletine informative privind evenimentele, accidentele și incidentele, din domeniul aviației civile. Precizăm că în cazul producerii unui eveniment de aviației civilă, echipa de investigație operativă din cadrul Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile desfășoară activități la locul producerii evenimentului numai după ce s-au încheiat operațiunile de salvare.

La locul producerii accidentului s-au deplasat investigatori CIAS, procurori de caz, ofițeri de poliție criminaliști, reprezentanți ai asiguratorului aeronavei și ai operatorului aerian (Școala Superioară de Aviație Civilă – SSAvC). După ce au fost efectuate cercetările la fața locului, probele au fost conservate, sigilate în saci și transportate la sediul Poliției județului Alba. În continuare, după ce comisia numită de directorul general al Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile a încheiat procesul de investigație la fața locului, s-a hotărât începerea etapei de dislocare a resturilor aeronavei.

Luând în considerare natura terenului accidentat și împădurit, starea epavei, precum și starea vremii și prognoza meteo, s-a hotărât ca epava să fie secționată, în vederea transportului. Secționarea epavei s-a făcut de către subunitatea de descarcerare pusă la dispoziție de către ISU, sub îndrumarea investigatorilor CIAS prezenți la fața locului. Operațiunea de transport s-a efectuat atât sub supravegherea investigatorilor CIAS, cât și a echipelor de jandarmi, care au asigurat permanent perimetrul de lucru. Odată încărcate elementele aeronavei, acestea au fost transportate și depozitate în hangarul CIAS, în vederea conservării și examinării acestora în procesul investigației. Pe întreaga rută, din comuna Horea către București, transportul epavei a fost asigurat și asistat de echipaje ale Poliției Rutiere.

În cele 30 de zile care s-au scurs de la data producerii acestui accident aviatic s-au cules date și informații, s-au efectuat teste și discuții cu martorii. În momentul de față, etapa de discuții cu martorii nu este finalizată. De asemenea, unele teste și analize sunt în curs de desfășurare, cu scopul determinării evoluției aeronavei implicate în accident, precum și a modului de funcționare a aeronavei pe timpul zborului.

Se conturează faptul că un factor important care a dus la producerea accidentului au fost condițiile meteorologice nefavorabile din timpul zborului. Din analiza primară a datelor, a reieșit că aeronava deținea certificatul de navigabilitate în termen de valabilitate în aprilie 2007. Montarea sistemului s-a făcut conform buletinului emis de B-N GROUP LTD, NB-M-1705/19 APR 2007.

În ceea ce privește sistemul ELT al aeronavei, comisia de investigație a CIAS ajunsă la locul accidentului a constatat că antena fir responsabilă cu emiterea semnalului de 406,025 MHz era ruptă de la baza acesteia, iar firul rupt al antenei nu a fost găsit la locul accidentului. De asemenea, comisia a constatat că LED-ul transmițătorului se aprindea intermitent, semn că acesta era activat.

Pentru determinarea stării de funcționare a transmițătorului ELT, comisia de investigație CIAS a desfășurat un test. Astfel, comisia de investigație CIAS s-a deplasat la locul accidentului având în dotare aparatură de specialitate pentru a determina dacă transmițătorul ELT emite pe cele trei frecvențe: 121.5/243 MHz și 406,025 MHz.

În cazul emisiei pe frecvența de 406,025 MHz, a fost luată în considerare și recepționarea de către sistemul COSPAS-SARSAT a semnalului de localizare.

Una dintre concluziile testului a fost că transmițătorul emite semnale pe cele trei frecvențe. De asemenea, cercetarea lipsei antenei de 406,025 MHz este în desfășurare. Concluziile privind funcționarea echipamentului ELT, precum și cele privind lipsa antenei vor fi prezentate în raportul final al investigației.

În prezent, comisia de investigație nu a identificat necesitatea niciunei recomandări imediate privind siguranța aviației civile, urmând ca în momentul emiterii raportului final, în funcție de concluziile la care va ajunge comisia de investigație, să se emită și recomandări, cu scopul evitării, pe cât posibil, a producerii unor evenimente similare.

Raportul final se întocmește exclusiv cu scopul creșterii siguranței aviației civile. De asemenea, cauzele reale și împrejurările producerii accidentului vor fi stabilite după încheierea tuturor cercetărilor și expertizelor și vor fi făcute publice în raportul final. Obiectivul investigației privind siguranța aviației civile este prevenirea producerii accidentelor și incidentelor, prin determinarea reală a cauzelor și împrejurărilor care au dus la producerea acestor evenimente și stabilirea recomandărilor necesare pentru îmbunătățirea siguranței aviației civile și nu are ca scop stabilirea vinovățiilor ori a responsabilităților individuale sau colective.

Investigația privind siguranța zborului se efectuează în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 51/1999 privind investigația tehnică a accidentelor și incidentelor din aviația civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 794/2001, Regulamentul (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind investigarea și prevenirea accidentelor și incidentelor survenite în aviația civilă, precum și în conformitate cu prevederile Anexei 13 la Convenția privind Aviația Civilă Internațională, semnată la Chicago, la data de 7 decembrie 1944. În organizarea și luarea deciziilor, CIAS este independent față de orice structură juridică, autoritate de reglementare sau de siguranță a aviației civile, administrator de infrastructură de transport aerian, operator aerian, precum și față de orice parte ale cărei interese ar putea intra în conflict cu sarcinile încredințate, conform Art. 4 din Regulamentul (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010.”

Precizăm că, în cazul accidentului aviatic din Apuseni din 20 ianuarie, procurorii militari din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au început urmărirea penală şi pentru neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu de către personalul aeronautic civil. Acestea se adaugă acuzaţiilor de de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu, formulate in rem.

Parchetul instanţei supreme preciza în 11 februarie că, după ce documentele cu caracter tehnic vor fi transmise şi analizate, procurorii vor audia persoanele cu atribuţii în pregătirea şi coordonarea zborului aeronavei YR-BNP, tip BN2, precum şi pe cele care au coordonat operaţiunile de alarmare, localizare, căutare şi salvare a victimelor catastrofei aviatice.

Investigatori ai Centrului de Investigaţii şi Analiza pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) au mers, în 16 februarie, în zona în care s-a prăbuşit avionul de mici dimensiuni de tip BN2, încercând să afle dacă aceasta permitea emiterea semnalelor pe baza cărora să fie localizată epava. Au urmărit să stabilească dacă aparatura avionului funcţiona corespunzător sau dacă zona nu permitea emiterea semnalelor avionului prăbuşit. De asemenea, ei au urmărit să determine la faţa locului şi alte aspecte care să îi ajute în cadrul anchetei tehnice privind accidentul aviatic din Apuseni.

În 23 ianuarie, specialiştii CIAS au ridicat epava avionului din zona comunei Horea şi au transportat-o la Bucureşti, pentru expertiza tehnică. Preşedintele comisiei de specialitate, investigatorul de accidente de aviaţie de la CIAS, Sorin Cimpoieru, a declarat atunci că erau luate în considerare mai multe cauze ce ar fi putut cauza accidentul, una dintre acestea fiind condiţiile meteo, ceaţa, temperatura aerului şi formarea gheţii, ce a dus la modificarea parametrilor aerodinamici ale aparatului.

A precizat că au fost sigilate elementele din aeronavă, pentru expertiză, că a fost ridicat inclusiv parbrizul ce a fost proiectat la o distanţă de mai mulţi metri.

De asemenea, a fost sigilat pentru expertiză emiţătorul ELT şi cele două antene ce transmiteau pe frecvenţe diferite, dar şi celelalte componente de sistem (cablaj, cablaj, staţie, microfon, difuzor). Acestea se aflau în stare de funcţionare la momentul în care reprezentantul CIAS le-a decuplat, înainte să fie coborâtă epava de pe munte. Una dintre antene era ruptă (ce transmitea pe frecvenţa de 406 MHz, însă expertul nu ştia momentul în care aceasta a fost avariată. Cimpoieru a mai spus că reprezentantul ISU care a ajuns la locul accidentului în noaptea de luni spre marţi, a decuplat sistemul electric de pe epavă, însă nu a ştiut că dispozitivul avea şi baterie internă şi astfel rămâne în avertizare. ELT-ul „emite semnale de avertizare ce sunt primite de aeronavele aflate în zbor şi de o staţie terestră ce nu este în România”, a menţionat Cimpoieru.

Reamintim că epava avionului a fost tăiată în bucăţi, în 22 ianuarie, şi transportată cu tractoarele localnici până în comuna Horea, pe un traseu greoi, de munte, de câţiva kilometri. Până în 23 februarie, a fost depozitată şi păzită de jandarmi, în târgul de animale din comună.

Citeşte şi VIDEO: FILMARE AERIANĂ de la locul ACCIDENTULUI AVIATIC din Apuseni. Detalii şi imagini din timpul intervenţiei de coborâre a aeronavei de pe munte.

Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Potrivit PICCJ, în urma probelor strânse de anchetatori a rezultat că se impune audierea unor persoane din cadrul unor instituţii centrale ale statului, cu atribuţii în gestionarea situaţiei de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă. Având în vedere calitatea acestor persoane, competenţa îi revine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia parchetelor militare.

Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara atunci că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există “suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru”. Augustin Lazăr a mai spus că în anchetă “există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militari”, fapt care ar atrage competenţa procurorului militar.

“Sunt efectuate rapoarte de expertiză asupra unor aparate ale avionului, asupra unor dispozitive care sunt examinate de laboratoare specializate şi, după ce există toate aceste analize, investigatorii pot să formuleze o concluzie. Apoi, pe baza concluziilor expuse într-un raport care este prezentat Parchetului, fie se va dispune o expertiză judiciară, de cele mai multe ori se dispune o expertiză tehnică judiciară, pentru a se vedea dacă se confirmă acele concluzii ale investigatorilor. Această expertiză are valoare de probă ştiinţifică în dosar pentru a clarifica circumstanţele producerii accidentului”, mai preciza Lazăr.

În urma accidentului aviatic produs în 20 ianuarie în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba, şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul “Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.