ASTĂZI: Credincioșii sărbătoresc Moșii de Iarnă. Cei trecuți în neființă, pomeniți în toate bisericile ortodoxe

Creștinii ortodocși sărbătoresc sâmbătă pomenirea celor trecuți la cele veșnice, zi cunoscută în popor sub denumirea de „Moșii de iarnă”. Biserica Ortodoxă a decis ca această zi de sâmbătă să fie dedicată morților, întrucât se consideră că existența omului nu ia sfârșit odată cu moartea.

Tocmai de aceea, Biserica îi numeste pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existență în alt mod de existență.

În această sâmbătă, în fiecare biserică se va oficia Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți. În Postul Sfintelor Paști, există și rânduiala sarindarelor, adică a pomelnicelor pe care credincioșii le aduc la biserică, pentru a fi pomenite timp de 40 de zile. Finalul acestor pomeniri se face în Sambăta lui Lazăr, dinaintea Duminicii Floriilor.

La aceste slujbe, pot fi pomeniți toți cei care au murit nedespărțiți de Biserică. Nu pot fi pomeniti cei care au murit fără să creadă în Dumnezeu. Nici copiii morți nebotezați nu vor putea fi pomeniți, întrucât se consideră că, prin neprimirea Tainei Botezului, nu sunt membri ai Bisericii.

Pentru că mulți creștini au murit pe neașteptate și fără pregătirea sau fără pocăința necesară, Biserica se roagă și pentru toți aceștia, în sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne.

De unde provine denumirea de „moșii de iarnă”?

Cuvântul „moși” provine de la „strămoși”, si se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul „moși”, sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei. Din zilele de Moși amintim: „Moșii de primăvară” (de Măcinici), „Moșii de vară” (sâmbătă dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moșii de iarnă” (sâmbăta de dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

Sâmbăta, zi de pomenire a celor adormiți

Sfinții Părinți ai Bisericii Ortodoxe au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepții adormiti. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua învierii cu trupul. Duminica este numită și ziua a opta, pentru că este ziua începutului fără de sfârșit, ea nu va mai fi urmată de alte zile, ci va fi eternă.

Tradiții și superstiții de Moși

În unele zone, oamenii spun că sufletele morţilor vin pe pământ, credincioşii dau de pomană mâncare gătită. Cei trecuţi în nefiinţă vin în această zi şi se hrănesc cu mireasma sau aburii fierturilor în aşa fel încât să le ajungă pentru un an întreg. Potrivit obiceiului, se dă de pomană colivă, colaci, piftie, sarmale, plăcintă, fructe, vin, şi lumânări aprinse. La mormintele rudelor este obligatoriu să fie aprinse măcar două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morţilor.

Bătrânii spun că ziua Moşilor de iarnă mai era cunoscută şi ca Moşii de piftii şi sâmbăta piftiilor. Este singura zi în care se mănânca piftii sau răcituri. Dacă mai rămâneau, a două zi erau aruncate, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor în timpul verii.

În ziua de 22 februarie nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. Această zi mai trebuie respectată şi pentru a te feri de nebunie.

Zilele de peste an, când nu se fac parastase

– duminicile de peste an;

– perioada dintre Nașterea și Botezul Domnului;

– de la lăsatul secului de carne, până la sâmbăta întâi din Postul Mare, numită și sâmbăta Sfântului Teodor;

– din sâmbăta Floriilor, până în Duminica Tomei;

– în zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri, din Postul Sfintelor Paști, pentru că în aceste zile este săvârșită Liturghia Darurilor mai înainte sfințite.

Sursa: crestinortodox.ro