Săptămâna Europeană a Vaccinării: Medicii asigură cetăţenii de calitatea şi importanţa vaccinurilor

Sub sloganul „Să prevenim, să protejăm, să imunizăm”, în perioada 21-27 aprilie, în „Săptămâna europeană a vaccinării”, la nivel european se promovează vaccinurile prin campanii de informare şi combatere a percepţiilor greşite ale populaţiei şi personalului medical, care au ca urmări o acoperire vaccinală deficitară şi (re)apariţia unor boli infecţioase. Obiectivul urmărit de medici în „săptămâna vaccinării” este creşterea nivelului educaţional şi de încredere al populaţiei privind siguranţa vaccinurilor.

În ultima perioadă, după câteva episoade de vaccinare care au iscat discuţii şi îngrijorare în rândul populaţiei (vaccinul împotriva cancerului de col uterin sau vaccinul antigripal, retras ulterior), în România s-a instalat o atitudine sceptică a populaţiei cu privire la vaccinuri şi refuzul acestora. Totodată, o urmare a respingerii vaccinurilor de orice fel au favorizat o serie de epidemii de boli infecţioase (rubeolă, rujeolă, oreion etc).

Medicii Olimpia Candrea şi Elena Sava, epidemiolog, respectiv coordonator al programului de supraveghere şi control al bolilor transmisibile au vorbit miercuri, în conferinţă de presă, despre importanţa vaccinării populaţiei atât pentru prevenirea bolilor infecţioase, cât şi pentru prevenirea unor complicaţii periculoase ale acelor boli (rujeola poate genera complicaţii chiar şi după 8 ani, pacientul se poate îmbolnăvi de o formă letală de encefalită; rubeola, de asemenea, poate aduce forme de encefalită, cu pareze).

„Vaccinarea reprezintă un puternic instrument de prevenire a unor boli grave. După decenii de <uitare> a unor boli, datorită progreselor vaccinării, teama de îmbolnăvire tinde să fie înlocuită cu teama de vaccinare. Problema majoră pe care o avem, la nivel naţional şi al judeţului Alba, este refuzul părinţilor sau a tutorilor de a-şi vaccina copiii. Facem un apel de motivare la părinţi să nu respingă informarea despre vaccin şi vaccinarea copiilor împotriva bolilor infecţioase”, a precizat Olimpia Candrea.

Medicul epidemiolog Elena Sava a explicat că vaccinul împotriva rubeolei, rujeolei şi oreionului se face prima dată la vârsta de 1 an, iar apoi în clasa I. Vaccinul triplu a fost introdus în anul 2004.  În urma refuzului părinţilor de a-şi vaccina copiii, în anul 2011, numărul cazurilor de rujeolă a crescut de la 13 în 2010 la 482 în 2011.

De asemenea, numărul pacienţilor cu rubeolă a ajuns în 2011 la 319 cazuri, după ce în 2010 au fost foarte puţine. „Mulţi părinţi au ca argument împotriva vaccinării faptul că aceste boli aduc imunitate copiilor, însă nu ştiu că ele pot provoca reacţii complicate, chiar la mult timp după apariţie. La copiii sub 2 ani, rujeola poate provoca (la intervale de până la 8 ani) panencefalita sclerozantă subacută, care poate fi letală. De asemenea, după rubeolă pot apărea forme de panencefalită care pot provoca pareze sau alte efecte”, a explicat Elena Sava.

Medicii subliniază că sănătatea populaţiei la toate grupurile de vârstă depinde şi de mecanisme de imunizare sigure, eficiente şi necostisitoare. Celor mai sceptici dintre cetăţeni li se recomandă să consulte medicul cu privire la importanţa  şi efectele secundare ale vaccinurilor.