Săptămâna luminată: MARȚEA ALBĂ. Semnificații pentru credincioși, în a treia zi de Paște. Ce nu ar fi bine să faci în această zi

Săptămâna luminată: Marțea Albă, a treia zi de Paște. În toată perioada de după Paște, până la Duminica Tomii, fiecare zi are o semnificație aparte pentru credincioși. 

Marți, în Săptămâna Luminată, au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor.

Al doilea Agneț este uscat și sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar.

Acest Agneț este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtașirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

Săptămâna luminată – Marțea Albă – obiceiuri, tradiții, superstiții

Dacă lunea, feciorii stropeau cu apă fetele din sat, marțea fetele îi udau pe feciori. Obiceiul s-a păstrat și în zilele noastre, în unele zone. În anii bisecţi, obiceiurile se inversează.

În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.

În Marțea Albă nu se lucra în gospodărie. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat.

Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu, în amintirea celor trecuţi în nefiinţă.

În ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui.

Ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.

În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci.

Exista şi o credinţă potrivit căreia firimiturile care rămâneau de la mesele de Paşti era bine să fie păstrate. Îngropate, din ele ar răsări o plantă numită cucoană sau maruncă, plantă bună de pisat şi de pus în băutură atunci când o femeie vroia să facă copii.

Săptămâna luminată – rânduieli bisericești

Săptămana ce urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptamana Luminată. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști.

Cei botezați erau numiti „luminați” și purtau haine albe în toata săptămâna de după Paști.

Sunt persoane care afirmă că, de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată.

În Săptămâna Luminată nu se fac metanii și nu se îngenunchează, nu se ajunează și nu se spovedește.

Nu se citește Psaltirea.

Tot în această perioadă, Ușile Împărătești rămân permanent deschise și nu se fac parastase pentru cei adormiți.

În Săptămâna Luminată, precum și la Odovania Paștilor (miercuri, înainte de Înălțarea Domnului), în locul rugăciunilor obișnuite de dimineața și de seara se citește Rânduiala Ceasurilor Sfintelor Paști.

De asemenea, în Săptămâna Luminată, în locul Paraclisului către Născătoarea de Dumnezeu, se citește Canonul Învierii, iar Acatistul Învierii Domnului se citește de la Paști până la Înălțarea Domnului.

Până la Marele Praznic al Pogorârii Duhului Sfânt, miercurea și vinerea se face dezlegare la pește.

Săptămâna Luminată se încheie cu Duminica Sfântului Apostol Toma.