Connect with us
Publicitate

Economie

Schimbări la legea pensiilor, care îi vizează pe românii cu cele mai mici pensii. Primarii vor putea emite acte care să îi ajute

p

Publicat

Modificarea legii pensiilor va aduce noutăți pentru românii cu cele mai mici pensii din țară, foștii muncitori la cooperativele agricole de producție din perioada comunistă, mai cunoscute drept CAP-uri. 

Fostul ministru al muncii, Violeta Alexandru, a postat o variantă a legii, potrivit căreia primarii vor putea atesta calitatea de fost muncitor la CAP a unei persoane, dacă nu se mai găsesc documentele din perioada respectivă.

Tot primarii sunt cei care trebuie să caute arhivele și registrele și trebuie să solicite informații de la casele de pensii.

Postarea Violetei Alexandru și documentul privind modificarea legii pensiilor

”O posibilă variantă pentru a găsi o rezolvare și la problema câtorva mii de persoane în vârstă și foarte în vârstă care au lucrat la CAP, dar care nu au nici un venit. Aceștia nu aveau contracte de muncă așa cum aveau, de exemplu, cei din IAS-uri.

Evidența muncii lor se ținea și în ore (nu întodeauna în cel mai fidel mod pentru că se puteau transfera normele de la o persoană la alta) și erau remunerați cu bani și cu produse.

Așa funcționau lucrurile, nimeni nu știa ce vremuri vin. Așa cum erau evidențele, mai grav mi se pare că nu s-au păstrat cu grijă documentele la momentul desființării CAPurilor.

Deși nu este mult text scris în această propunere, proiectul are în spate o perioadă de documentare, inclusiv pe teren și o dorință de a veni cu o soluție pentru acești bătrâni.

Nu o fi perfectă, posibil – găsim împreună cea mai bună soluție. Nu pot să ignor mesajele oamenilor. Unele au o rezolvare ușoară, pentru altele nu este, poate, posibil sau se conturează mai greu. Dacă aș putea da timpul înapoi și să am și posibilitatea de a mă ocupa de preluarea documentelor de muncă ale oamenilor, m-aș implica mai mult.

Până la forma finală a acestui proiect, am consultări și cu asociațiile de profil ale primarilor pentru care văd un rol activ în această chestiune.

M-am gândit ca acolo unde există minime informații privind munca unei persoane în CAP, primarul să aibă posibilitatea să certifice acea perioadă de muncă, pe propria răspundere. Iar casele de pensii să accepte aceste declarații pentru stabilirea stagiului de cotizare fără solicitarea altor documente suplimentare (state de plata, registre, etc).

Nu este vina acestor oameni că documentele lor s-au pierdut, s-au deteriorat pentru că nu au fost păstrate corespunzător de când au fost predate primăriilor (în anii ‘90).

Sunt, astăzi, o mână de oameni din satele românești care se descurcă cum pot, fără niciun venit și despre care, din când în când, vorbește presa după câte o documentare în plan local. Au lucrat la CAP și nu li se mai găsește niciun document.

Acolo unde au existat documente, s-au putut recupera anii (parțial sau integral) și s-a stabilit, de bine de rău, o pensie. Pentru cei cărora nu li s-au găsit documentele, nu s-a venit, de ani de zile, cu nici o soluție” a scris Violeta Alexandru, pe contul ei de Facebook.

Ce au fost CAP-urile

În România, Partidul Comunist Român a desfășurat în perioada 1949–1962 procesul de colectivizare, care a constat în confiscarea în procent mare a proprietăților agricole private din țară și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat.

În România, colectivizarea a fost similară cu cea efectuată în URSS, prin aceea că a înglobat terenurile agricole ce puteau fi adunate într-o fermă colectivă.

Început întâi greoi și haotic, procesul de colectivizare a stagnat între 1953 și 1956, fiind apoi reluat cu agresivitate și dus la final în 1962.

Numeroși țărani, atât săraci, cât și mai înstăriți, s-au opus acestei acțiuni, iar guvernul comunist a recurs uneori și la represiuni violente, ucideri, deportări, încarcerări și confiscări ale întregii averi a celor implicați.

Mulți dintre foștii proprietari au ajuns CAP-iști, adică lucrau pe fostele lor terenuri, în folosul statului comunist.

În zo­nele montane au existat însă numeroase zone ne­co­operativizate, cum este cazul Munților Apuseni.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate