SFÂNTUL VASILE, „primul petrecăreţ” şi „păzitor de duhuri rele”. 600.000 de români îşi sărbătoresc onomastica

Pe 1 ianuarie, de Sfântul Vasile, aproape 600.000 de români îşi sărbătoresc onomastica. Unul dintre cele mai complexe personaje din tradiția Bisericii, Sfântul Vasile este considerat „primul petrecăreț”, cel „păzitor de duhuri rele” și „cu mare putere asupra dracilor”.

Vezi și MESAJE DE ANUL NOU 2021: SUTE de URĂRI de ANUL NOU, SMS cu FELICITĂRI. MESAJE frumoase de REVELION 2021

Numele Sfântului Vasile este purtat în prezent în România de aproape 600.000 de oameni. Sunt 593.906 de cetăţeni români, dintre care 505.906 bărbaţi şi 88.000 femei, care poartă numele Sfântului Vasile. Din totalul româncelor, 84.606 se numesc Vasilica, 1.890 – Vasilca, 557 – Vasila, iar 947 – Sica. Conform datelor furnizate de structura specializată a Ministerului Administraţiei şi Internelor, majoritatea bărbaţilor se numesc Vasile – 484.541, Vasilică – 20.228, Silică – 229 sau Vasi – 80.

Vezi și MESAJE de SFÂNTUL VASILE. Urări pe care le poți trimite familiei, prietenilor sau colegilor, în ziua numelui

Sfântul Vasile, „primul petrecăreț”

Românii îl sărbătoresc în prima zi din an pe sfântul „păzitor de duhuri rele”. Sfântul Vasile, perceput de unii drept primul petrecăreţ, numele lui fiind considerat de alţii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este apărătorul creştinilor, „păzitor de duhurile rele”.

Integrându-se în perioada mai largă a sărbătorilor de iarnă, ce debutează în ziua de Sfântul Nicolae, obiceiurile ce au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vieţii omului simplu de la ţară: muncile agricole, fertilitatea câmpului, roadele bogate etc. Astfel, „Semănatul”, „Pluguşorul”, „Plugul cel Mare” şi „Vasilica” sunt cele mai importante texte „magice” care se rostesc în prima zi a anului şi au o valoare colectivă puternică.

De asemenea, în categoria manifestărilor colective bazate pe principiile „magiei primei zile” se integrează şi textele ce urează bunăstare fizică şi materială individului: „Sorcova” sau colindele de Sfântul Vasile (care le urează celor apropiaţi sănătate şi putere de muncă).

În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap.

Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul în această zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului. Tot de Sfântul Vasile, femeile beau şi joacă fusul şi furca, pentru a creşte cânepa peste an.

În tradiţia populară, Sfântul Vasile apare înfăţişat cu mai multe „chipuri”. Astfel, el apare ca unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari, fiind păzitor de duhuri rele, cu „mare putere asupra dracilor”. Astfel, cu rugăciunile lui se scot duhurile rele şi necurate din oameni.