Sfinții Constantin și Elena. Semnificații ale sărbătorii, tradiții, superstiții. Ce nu ar trebui să faci pe 21 mai 2024

Sfinții Constantin și Elena. Pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi sărbătorește pe Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena.

În vremea lor, Biserica a cunoscut o mare înflorire pe tot întinsul imperiului roman. La Ierusalim şi în alte locuri din Palestina, la Antiohia, Tyr, Nicomidia, la Roma şi în alte oraşe, s-au ridicat biserici impunătoare.

Sfântul Constantin cel Mare este primul împarat roman creștin.

S-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi, Nis, în Serbia). A fost primul fiu a lui Constantius Chlorus și al Elenei.

Vezi și Mesaje de Sfântul Constantin şi Sfânta Elena: URĂRI şi idei de FELICITĂRI pentru prieteni, colegi, cunoscuţi sau familie

După moartea tatălui său din 304, a fost proclamat august, în anul 306. Atunci îi conferă mamei sale, Sfânta Elena, titlul de „Nobilissima Femina” (Doamna prea nobilă). În anul 325, îi acordă distincția de „Augusta”.

Sfinții Constantin și Elena. Drepturi pentru Biserică

Dupa ce l-a învins pe împăratul păgân Maxentiu, Constantin dă în anul 313 celebrul Edict de la Milan. Prin acest act, religia creștină devine o religie permisă, potrivit crestinortodox.ro.

Constantin a scutit Biserica de dări și i-a acordat dreptul de a primi donații. A ajutat episcopii cu sume importante din tezaurul statului, pentru ridicarea de biserici și întreținerea clerului.

A dăruit Bisericii și dreptul de eliberare a sclavilor. A eliminat din legile penale pedepsele precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roșu).

Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat duminica ca zi de odihnă în Imperiu.

A adoptat legi care interziceau adulterul, abandonarea copiilor nou-născuți, răpirea copiilor și vânzarea copiilor din motive de sărăcie.

Datorita lui are loc primul Sinod Ecumenic, în anul 325, la Niceea. Acolo au fost alcătuite primele 7 articole ale Simbolului de credință (Crezul), a fost fixată data Paștilor (prima duminică după luna plină, după echinocțiul de primavără) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

Constantin cel Mare a primit botezul de la episcopul Eusebiu de Nicomidia în luna mai, anul 337. A trecut la cele veșnice în acelasi an, pe 21 mai.

Sfinții Constantin și Elena. Semnificații

Convertirea lui Constantin la creștinism a fost marcată de confruntarea pe care a avut-o, în octombrie 312, cu fiul fostului împărat Maximian, Maxenţiu, care stăpânea Roma. Confruntarea a fost la Pons Milvius (Podul Vulturului). În acest loc, împăratul Constantin a văzut pe cer, ziua în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui, cu inscripţia:

„Întru aceasta vei birui”.

Împăratul şi oamenii săi, comandanţi şi soldaţi care văzuseră minunea, au fost destul de tulburaţi şi înfricoşaţi. Noaptea însă, în timpul somnului, Sfântului Împărat Constantin cel Mare i s-a arătat Iisus Hristos cu semnul crucii, pe care-l văzuse ziua pe cer. I-a cerut să-l pună pe steagurile soldaţilor, spre a-i servi drept semn protector în lupte.

Bătălia de-a doua zi a fost câştigată de Constantin, care a intrat biruitor în Roma. Maxenţiu s-a înecat în apele Tibrului, potrivit Agerpres.

Un an mai târziu (313), Constantin a emis Edictul de la Mediolanum (Milan), prima recunoaştere oficială a creştinismului.

Mama sa, Sfânta Elena, a fost ataşată mult de valorile religiei creştine. Prin râvna ei pentru descoperirea relicvelor sfinte a fost descoperit locul Golgotei şi s-a găsit lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos.

Sfânta împărăteasă Elena a ridicat lăcaşuri de închinare pentru creştini atât la Ierusalim, cât şi la alte locuri sfinte. Mai întâi însă a dorit să se zidească, la Ierusalim, Biserica Învierii, construită deasupra Sfântului Mormânt.

Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi „întocmai cu apostolii”.

Sfinții Constantin și Elena. Tradiții și obiceiuri

De Sfinții Constantin și Elena se spune că este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei. Se spune că tot ce se seamănă dupa această zi se va usca.

În unele zone se duc la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine. Totul, pentru belșug și sănătate în case.

Păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului.

“Sperietoarea vrăjitoarelor”: membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte. Bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei. Strigă tare să sperie vrăjitoarele care ar putea fura laptele.

La sate se aprind focuri mari, ce sunt păzite. Pentru a fi feriți oamenii de rele.

Sfinții Constantin și Elena. Superstiții. Ce nu ar trebui să faci în această zi

De Sfinții Constantin și Elena nu se lucrează. Pe vremuri dacă în această zi nu se muncea la câmp, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.

Femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a alunga duhurile rele și necurate.

Nu se lucrează în gospodării: nu se face curățenie generală, nu se spală, nu se coase, nu se gătesc mâncăruri grele. Se spune că toate lucrurile făcute în zi de sărbătoare nu au spor.

Se spune că este bine să aduci bujori în casă. Este considerată floarea armoniei, ce aduce înțelegere și liniște în familie.