Simptome asemănătoare: COVID, răceală, gripă sau o altă afecțiune? Perioada de circulație a unor viruși s-a schimbat

Coronavirus, răceală gripă, coronavirus sau o altă afecțiune? Există mai multe boli cu simptomatică asemănătoare, ceea ce complică mult diagnosticarea lor de către medicii de familie, mai ales în cazul consultațiilor de la distanță.

Numeroşi copii ajung în această perioadă la camerele de gardă cu enterocolită sau cu virus sinciţial respirator.

În condițiile în care și copiii pot fi afectați de varianta Delta, multe simptome ale bolilor clasice, sunt comune cu cele date de Covid-19, potrivit Adevărul.ro.

În această perioadă, este foarte dificil să facem diferența între principalele 3 amenințări ale sezonului, toate la fel de contagioase: răceală, gripă și infecția cu noul coronavirus.

Cu toate acestea, există câteva diferențe esențiale, care îți arată ce tip de infecție poți avea.

Iată care sunt acestea:

Răceala, gripa și infecția cu noul coronavirus au simptome similare, de aceea devine uneori dificil să faci diferența între ele.

Dar diferențele există, important este ca tu să reușești să monitorizezi foarte bine evoluția simptomelor pentru a ști exact ce tip de afecțiune/ infecție ai contactat.

Iowemed.ro a publicat o serie de lămuriri legate de diferențele între aceste boli și mai ales în ceea ce privește simptomatologia.

Răceala

Răceala debutează treptat, la 1-3 zile de la contactul cu virusul.

Primele simptome pe care le poți resimți sunt acelea de oboseală, durere în gât și congestie nazală. Strănutul și tusea sunt și ele prezente, mai puțin febra, deloc caracteristică unei răceli.

De altfel, lipsa febrei este un prim simptom care poate face diferența în ceea ce privește diagnosticarea rapidă.

Foarte important de ținut minte este și faptul că mucusul nazal își schimbă culoarea de la transparent, alb până la verde.

Simptomele răcelii dispar la interval de 7 zile de la prima manifestare.

Răceala este la fel de contagioasă ca gripa, de aceea este foarte important ca dacă ai răcit, să rămâi acasă, pentru a evita infectarea colegilor de muncă sau a celorlalte persoane din jurul tău.

Gripa

Gripa este o afecțiune foarte contagioasă, produsă de două tipuri de virusuri: virusul gripal A și virusul gripal B.

Aceasta se manifestă preponderent în sezonul rece, când apar epidemii de gripă, datorită răspândirii comunitare exponențiale.

Gripa se instalează brusc ca simptome, aceasta fiind o diferență clară între gripă și răceală.

Apar dureri musculare, febră, frisoane, lăcrimarea ochilor, tuse seacă, durere în gât și congestie nazală. Uneori, aceste simptome vin însoțite și de vărsături.

În momentul în care apar primele simptome specifice gripei, pacientul trebuie să stea acasă și să contacteze medicul de familie, pentru a i se recomanda un tratament corespunzător.

Atâta vreme cât pacientul strănută și tușește, este recomandat să rămână acasă, izolat.

COVID-19 vs gripă, doar testul PCR face diferența

În contextul pandemiei COVID-19, infecția cu noul coronavirus poate fi ușor confundată cu gripa sezonieră.

Simptomele sunt incredibil de asemănătoare, diferența fiind faptul că gripa sezonieră este produsă de virusul gripal A sau virusul gripal B, iar COVID-19 este produsă de infecția cu SARS CoV-2.

Infecție respiratorie acută, infecția cu noul coronavirus are tot un debut brusc al simptomelor, evoluția fiind extrem de rapidă.

Tusea seacă, durerile în gât, febra și frisoanele sunt printre primele simptome manifestate, alături de diaree și vărsături, în unele cazuri.

Dificultatea la respirație apare brusc, odată cu eventualele dureri în piept.

De aceea, atunci când manifești simptome de gripă, există o singură soluție pentru a afla dacă afecțiunea de care suferi este gripă sezonieră sau COVID-19.

Aceasta este testarea specifică RT PCR.

Enterocolita la copii

„Acest lucru este dat de un grad de deshidratare destul de mare pe care aceşti copii îl experimentează în urma episoadelor de vărsături, de diaree pe care le au.

Uneori părintele încearcă acasă să-l reechilibreze, copilul tot continuă să verse, să prezinte scaune, şi acest lucru îl face să se deshidrateze, să devină hipoglicemic şi de aici şi starea aceasta de apatie, de leşin, de somnolenţă.

Majoritatea cazurilor spuneam că se manifestă prin vărsături. Părintele nu poate să le controleze acasă , imediat după vărsătură copilul cere apă, să se hidrateze cumva, ceea ce îi provoacă în continuare vărsături.

Ce se întâmplă? Mucoasa stomacului este inflamată, iritată, şi, odată ce tu tot continui să îi dai fie lichide, fie alimente, provoci în continuare vărsături şi nu reuşeşti niciodată să stopezi aceste vărsături, ceea ce pe copil îl deshidratează şi mai tare, şi îl face mai apatic, mai somnolent, fără chef.

De aceea, mulţi dintre părinţi vin la camerele de gardă, aici se fac diferite tratamente pentru a stopa aceste vărsături, protecţie gastrică, medicamente împotriva vărsăturilor, şi, desigur, perfuzii de rehidratare.

După tratamentele care opresc vărsăturile şi după perfuzie, enterocolita nu dispare imediat.

Odată ce am calmat acest cerc vicios care întreţinea vărsăturile, atunci copilul, uşor, uşor, începe să-şi reia aportul oral, deşi propriu-zis enterocolita nu dispare imediat, ea mai persistă câteva zile.

Foarte important este ca aportul oral să fie reluat încet, în cantităţi mici şi dese, nu-i dăm să bea jumătate de litru de apă odată sau 200 de ml de apă odată” afirmă medicul Victor Daniel Miron, de la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului „Dr. Alfred Rusescu”,citat de Adevarul.ro.

COVID la copii

Mai ales la copil, COVID se poate manifesta inclusiv cu vărsături şi diaree.

Înainte să debuteze acest val 4 pandemic, adică acum o lună-două, într-adevăr nu prea luam în considerare Covidul.

În momentul de faţă, luăm în considerare şi Covidul şi ne bazăm cumva decizia de a testa sau nu copilul şi pe o anamneză riguroasă pe care trebuie să o facem cu părintele, vedem dacă în familie mai este cineva cu simptome la fel, pentru că, de exemplu, un copil mic ar fi putut să ia Covid după ce îl ia de la cineva din familie sau din grupul în care merge, fie la şcoală, fie la grădiniţă, şi atunci trebuie să facem o anamneză foarte riguroasă, să vedem dacă cineva în jurul lui prezintă semne similare.

Dacă face şi febră, atunci ar trebui să luăm în considerare şi covidul”, spune Dr. Daniel Miron.

Copii de sub un an cu nevoie de oxigen la camerele de gardă.

Virusul sinciţial respirator îmbolnăveşte mulţi copii, deşi acesta nu trebuia să circule în această perioadă.

Cu cât copilul este mai mic, cu atât riscul de a necesita oxigen este mai mare.

Sursă foto: Pixabay