Șomajul în rândul tinerilor de sub 24 de ani depășește 16%. Este de cinci ori mai mare decât rata șomajului

În luna august 2019, rata şomajului a coborât la 3,8% în august, nivel la care fusese și în urmă cu două luni, potrivit datelor transmise luni de Statistică. Potrivit INS, numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) din luna august a anului 2019 a fost de 343.000 persoane, cei mai mulți fiind bărbați. Din păcate, rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) rămâne la peste 16%, după ce din septembrie 2018 coborâse sub acest prag.

Dintre tinerii care nu‐și mai continuă studiile, majoritatea (61,3%) nu au resurse și nu cred că pot îmbina studiile cu munca, aceștia spunând că au trebuit/au vrut să muncească, să se întrețină invocând motive economice (nu au avut resurse, bani), aproape un sfert (23,4%) au picat examenele, iar 5,9% spun că le este suficientă atâta școală, se arată într-un studiu complex privind tranziția adolescenților români de la școală la muncă.

Potrivit INS, dintre cei care își continuă educația majoritatea sunt studenți și aproximativ 60% vor să urmeze un master în străinătate. Jumătate dintre tineri au experiență în muncă, un sfert lucrând și în prezent, chiar dacă nu au o experiență într‐un domeniu legat de specializarea urmată sau într‐un loc de muncă care să‐i ajute în realizarea planurilor de carieră. S‐au angajat fie printr‐un interviu/concurs, prin recomandarea din partea unei cunoștințe/prieteni, puțin peste 10% dintre ei fiind ajutați chiar de părinți să‐și găsească un loc de muncă.

De altfel cei mai mulți sunt sprijiniți de părinți, nu neapărat financiar, pentru a se descurca în viața de zi cu zi. Majoritatea au lucrat/lucrează pentru a câștiga bani și 20% pentru a câștiga experiență. Majoritatea nu muncesc pentru că spun ei, studiază (deci vor să se dedice studiului, nu văd cum ar face față și pregătirii educaționale și muncii). Pe locul doi se situează lipsa de experiență și a tinereții pe care o invoca angajatorii.

Un procent semnificativ spun că ei sau familia lor nu dorește ca ei să muncească, iar alții nu sunt interesați de locurile de muncă pentru că nu găsesc în domeniul în care ei se specializează sau că nu i‐a ajutat nimeni să găsească un loc de muncă.

Câștigurile absolvenților de facultate le depășesc cu 66,5% pe cele ale elevilor care au terminat ciclul superior al liceului, respectiv cu 67,0% în cazul utilizării datelor ABF (Ancheta Bugetelor de Familie). Aceasta înseamnă că un an în plus de școală crește veniturile salariale cu 8,5%. În medie, o persoană cu studii superioare se poate aștepta să câștige de 1,36 ori mai mult decât o persoană cu studii medii, care la rândul său poate câștiga de 1,17 ori mai mult decât o persoană fără studii medii.

„Beneficiile” studiilor superioare cresc odată cu vârsta, în timp ce beneficiile studiilor medii rămân constante la nivelul tuturor grupelor de vârstă. Și totuși parcurgerea unei experiențe educaționale într‐o universitate nu asigură neapărat și succesul inserției pe piața muncii. Universitățile nu oferă studenților cunoștințe și competențe tehnice sau specifice profesiilor la nivelul cerut pe piața muncii.

Tinerii spun că sistemul de învățământ superior este insuficient adaptat la nevoile dinamice ale pieții muncii deoarece curricula este mai mult teoretică, făcându‐i să se simtă nepregătiți și lipsiți de abilitățile practice necesare pe piața muncii, majoritatea absolvenților apreciază ca necesară dezvoltarea competențelor profesionale prin educație și formare continuă și după finalizarea programului de studii.

Deși stagiile de practică sunt obligatorii procentul studenților care spun că le‐a fost de ajutor un astfel de stagiu este destul de mic.

Prima prioritate a tinerilor (aproape o treime) în viitorul apropiat, conform datelor din Barometrul de opinie publică de tineret, este găsirea unui loc de muncă mai bun; însă doar 14,0% au ca principal obiectiv să‐și îmbunătățească calificarea profesională.

Tinerii din România au acces mai târziu și în măsură mai mică la piața muncii iar veniturile obținute sunt mai scăzute. Astfel, România are cel mai ridicat nivel de sărăcie a tinerilor între 18–24 care lucrează: 30,7% dintre aceștia erau considerați săraci deși aveau un loc de muncă, în timp ce în UE‐28 valoarea este de 11,2%. Chiar și dacă muncesc tinerii tot sunt expuși riscului de sărăcie, sunt date care arată că unu din zece tineri care lucrează continuă să trăiască în sărăcie, ceea ce ilustrează faptul că și calitatea integrării tinerilor pe piața muncii trebuie să fie îmbunătățită.

O mare parte a șomajului în rândul tinerilor este cronicizat, prelungindu‐se pentru mai mult de 1 an.

43,3% din totalul șomerilor între 15 și 24 de ani sunt șomeri pe termen lung. Un număr considerabil de tineri neocupați, atât din grupa de vârstă 15–24 ani cât și din grupa de vârstă 25–34 ani, au renunțat să mai caute un loc de muncă (fie cred că nu există locuri libere sau nu știu unde să caute, fie nu se simt pregătiți profesional sau cred că nu vor găsi din cauza vârstei, sau au fost descurajați de eșecul la căutările anterioare).

Durata medie de găsire a unui loc de muncă este între 1 și 4 luni în opinia a 5 din 10 tineri, pentru 13,4% dintre tineri această perioadă nu depășește o lună, în timp ce pentru 2 din 10 tineri acest proces se poate întinde pe o perioadă de peste 6 luni.

sursa: hotnews.ro, insse.ro