Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

SONDAJ INSCOP: Românii cred că NATO îi va apăra în cazul unui război în Ucraina. Pe cine admiră tinerii, dintre Biden și Putin

Publicat

foto: multimedia.europarl.europa.eu

Sondaj ”Neîncrederea publică Vest vs Est”: Trei sferturi dintre români cred că NATO îi va apăra în cazul unui război în Ucraina, potrivit unui sondaj INSCOP, în vreme ce admirația pentru liderul rus, Vladimir Putin, se observă mai ales în rândul tinerilor.

INSCOP a realizat în perioada 11 – 18 ianuarie 2022, un sondaj de opinie privind Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”.

Primele două capitole sunt dedicate percepției românilor asupra unor elemente ce țin de securitatea militară a țării, respectiv opiniei respondenților privind direcția țării și a Europei, și încrederii în țări și lideri internaționali, scrie DCNews

În capitolul Securitatea militară, analiza a vizat percepțiile populației privind Conflictul din Ucraina, NATO și apărarea României. Întrebați dacă NATO va apăra sau nu România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina, 70,3% dintre români răspund afirmativ, în timp ce 20,3% răspund negativ, iar 9,4% nu știu sau nu răspund.

Majoritate solidă pro-NATO

76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO, în timp ce 18,7% răspund afirmativ la această întrebare. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%.

A crescut, de asemenea, ponderea opiniilor favorabile privind existența bazelor militare americane în România.

În ceea ce privește bazele militare americane 74,7% dintre cei intervievați (față de 68,1%  în septembrie 2021, 73,8% în iunie 2021 și 75,4% în martie 2021) își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20,6% își exprimă dezacordul (față de 24,9% în septembrie 2021, 20,3% în iunie 2021 și 20% în martie 2021). 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

În percepția publică armata UE nu este văzută ca fiind în opoziție cu forțele NATO: 72,6% dintre respondenți consideră că UE ar trebui să înființeze propria Armată pentru apărarea statelor membre. 20,8% din totalul eșantionului/populației este de părere contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,5%.

 Vest vs. Est. Încrederea în țări și lideri internaționali

Publicul din România rămâne ferm angajat în direcția Vest. În opinia a 77% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare.

10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China).

Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.

Românii sunt optimiști în ceea ce privește viitorul Europei: în viitor, Europa și Occidentul vor fi mai puternici în opinia a 63,9% dintre respondenți. în timp ce opinia contrarie este împărtășită de 27%. 9,1% nu știu sau nu răspund.

Încredere mai mare în NATO decât în UE

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% în septembrie 2021, 59,3% în iunie 2021 și 49,4% în martie 2021).

55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% în septembrie 2021, 55% în iunie 2021 și 51,6% în martie 2021).

Încrederea în Germania se menține în continuare la o cotă mai ridicată decât în ceea e privește Franța. Încrederea în Statele Unite a crescut cu 5 puncte procentuale, față de septembrie 2021.

Astfel, 51,8% dintre respondenți au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% în septembrie 2021, 49,2% în iunie 2021 și 57,6% în martie 2021).

Dintre cei intervievați 50% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 40,3%  în septembrie 2021, 47,8% în iunie 2021 și 47,2% în martie 2021).

Franța beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenți. Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente.

18%  declară că au încredere în Rusia (față de 16,2% în septembrie 2021, 17,9% în iunie 2021 și 16% în martie 2021) și 17,2% în China (față de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% în iunie 2021 și 19% în martie 2021).

Președintele SUA, mai apreciat decât președintele Rusiei

34,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 25,9% în septembrie 2021, 36,4% în iunie 2021 și 41,6% în martie 2021).

În Maia Sandu, președinta Republicii Moldova,  au  încredere multă și foarte multă 33,1% dintre români (față de 28,8% în septembrie 2021). 24,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în Emanuel Macron.

În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au  încredere multă și foarte multă 23,3% dintre respondenți (față de 21% în septembrie 2021, 23,9% în iunie 2021 și 19% în martie 2021).

19,3% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Victor Orban, premierul Ungariei (față de 16,4% în septembrie 2021).

Putin, admirat mai mult în rândul tinerilor

”Observăm cum evenimentele din ultimul trimestru, exacerbarea mediatică a probabilității unei intervenții militare ruse in Ucraina, precum și răspunsul ceva mai articulat al unor membri NATO ( Franța, Marea Britanie și Statele Unite) la aceasta  prin declarații de sprijin și furnizarea de echipamente militare către Ucraina, au determinat creșterea indicilor de încredere la nivel societal  atât în vest, cât și în NATO, explică rezultatele Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP).

De asemenea apariția unei armate europene pare că are mai mult sens, pe fondul aceleiași nevoi de securitate din partea unei autorități cât mai omnipotente, pe fondul crizei evidențiate în media.

Aceleași motive emoționale stau la baza recuperării procentelor pierdute în cazul președintelui Joe Biden. În cazul președintelui Putin,  pare că acesta și-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populației tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok.

Cum anticipam în articolul din iunie anul trecut, președintele Putin este deja în viitor prin prezența structurată în mentalul publicului tânăr, în ciuda potențialului mai puțin pacificator al acțiunilor sale.”

O majoritate largă sprijină prezența bazelor americane în România

”Datele sociologice arată un nivel foarte ridicat de încredere (70%) în faptul că NATO va apăra România în cazul în care se va produce un război în Ucraina, a spus Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group.

De asemenea, crește încrederea în NATO ca organizație, care depășește în premieră pentru ultimii ani borna de 60% încredere multă și foarte multă. Peste trei pătrimi dintre români se opun unei ieșiri a României din NATO și sprijină existența unor baze militare americane pe teritoriul României pe considerentul că ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe.

Riscurile de securitate determinate de perspectiva unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei au determinat o creștere a încrederii în NATO și Uniunea Europeană, comparativ cu situația de la finalul anului trecut.

De asemenea, încheierea crizei politice din România pare să fi contribuit la îmbunătățirea percepției asupra reperelor esențiale ale lumii euro-atlantice în condițiile în care certurile politice de la finalul anului trecut au afectat grav încrederea în toate reperele interne și externe care inspirau în mod obișnuit încredere.”

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Doi bărbați din Aiud, cercetați pentru braconaj piscicol. Au fost prinși în timp ce pescuiau pe malul unei bălți din municipiu

Publicat

Poliţiştii din Aiud au depistat două persoane care au încălcat dispoziţiile legale privind pescuitul. Acțiunile în domeniul piscicol continuă.

Poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba continuă acțiunile pentru prevenirea şi combaterea pescuitului ilegal.

Potrivit IPJ Alba, luni, 16 mai 2022, poliţiştii Biroului de Ordine Publică din cadrul Poliției Municipiului Aiud au acționat pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor în domeniul piscicol.

Cu ocazia acestor activități, polițiștii au depistat un bărbat, de 65 de ani și o femeie de 62 de ani, amândoi din Aiud, în timp ce pescuiau pe malul unei bălți de acumulare, din municipiu.

Faţă de cei doi, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârşirii infracțiunii de „pescuitul prin orice metodă al reproducătorilor, în perioada de prohibiție”, faptă prev. şi pedepsită de art.64, lit. b din O.G.23/2008, modificată, privind pescuitul şi acvacultura.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Atenționare COD GALBEN de inundații pe râuri din județul Alba și în alte zone din țară, până miercuri

Publicat

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis atenționare Cod Galben de inundații pe râuri din Alba și din țară, în contextul precipitațiilor prognozate.

Vezi și Atenționări COD GALBEN de furtuni și vânt puternic până miercuri seara. Zonele vizate

Având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de atenție, potrivit INHGA.

COD GALBEN: de marți, 17 mai, ora 17.00 până miercuri, 18 mai, ora 12.00

– pe râurile din bazinele hidrografice:

  • Arieş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Alba şi Cluj)
  • Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Târnava (judeţele: Alba, Hunedoara, Sibiu şi Arad)
  • Someșul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior  (judeţele: Cluj şi Bihor)
  • Crişul Repede – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior  (judeţele: Cluj şi Bihor)
  • Crişul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior  (judeţele: Bihor şi Arad)
  • Crişul Alb – bazin amonte S.H. Gurahonţ şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Gurahonţ (judeţele: Hunedoara şi Arad)
  • Bega – bazin amonte S.H. Făget şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Făget – amonte S.H. Chizătău (judeţele: Timiş şi Arad)
  • Timiş – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Teregova – amonte S.H. Lugoj, Pogăniş – bazin amonte Ac. Cadar Duboz, Bârzava – bazin amonte S.H. Gătaia (judeţele: Caraş Severin şi Timiş)
  • Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Şercaia – amonte Ac. Ioneşti (judeţele: Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş)
  • Argeş – bazin superior (judeţul Argeş), Dâmboviţa – bazin superior (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa)
  • Ialomiţa – bazin amonte S.H. Moroeni şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Moroeni – amonte S.H. Siliştea Snagovului (judeţele: Dâmboviţa, Prahova şi Ilfov).

Atenţionarea hidrologică vizează în principal fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, care se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe unele râuri din judeţele: Alba, Arad, Hunedoara şi Sibiu.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Programări online pentru consultații la policlinica Spitalului Județean de Urgență Alba

Publicat

p

Spitalul Județean de Urgență (SJU) Alba Iulia încurajează pacienții să utilizeze sistemul online de programări, pentru planificarea și efectuarea consultațiilor, la policlinica situată în Alba Iulia pe strada Mușețelului, nr. 2. 

Digitalizarea programărilor a reprezentat un proiect important pentru SJU Alba Iulia și ne dorim ca pacienții să beneficieze de această facilitate.

Programările online se realizează accesând portalul spitalului sau direct de pe site-ul spitalului (click pe ”PROGRAMARI ONLINE”).

Programarea Online se realizează în doar câteva minute.

Pacientul selectează perioada în care dorește, specialitatea medicală și medicul (dacă optează pentru unul).

Ulterior, sistemul online caută intervale orare libere în perioada specificată.

”După ce alegeți ziua și ora, trebuie să completați câmpurile cu: nume, prenume, data nașterii, observații (dacă sunt), numărul de telefon și să fiți de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal. 

După realizarea acestor pași, se va remite o fișă de date și rugămintea de a prezenta la consultație următoarele documente:

• Bilet de trimitere de la medicul de familie

• Buletin/Carte de identitate sau certificat de naștere

• Card de sănătate

• Documente medicale anterioare (scrisori medicale, bilete externare, analize medicale, copii certificate medicale). 

De asemenea, în continuare, se pot realiza și programări telefonice, la numerele de la fișierele policlinicii: 0258826272 sau 0258835505, dar și la numerele de telefon mobil: 0766066193 sau 0766066172.

Programările telefonice se realizează, de luni până vineri, între orele 07:00 și 15:00”, au precizat reprezentanții Spitalului Județean de Urgență Alba.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Sorin Bumb: Senatul a adoptat cadrul legal pentru finalizarea termocentralei de la Iernut și a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Publicat

Senatul a adoptat ieri cadrul legal ce va permite finalizarea rapidă a termocentralei de la Iernut și a centralei nucleare de la Cernavodă, făcând astfel încă un pas important spre dobândirea independenței energetice a României. Obiectiv energetic de importanță națională, termocentrala de la Iernut se afla într-un stadiu de execuție de circa 90% dar, din cauza unor probleme ale constructorului spaniol, contractul a fost reziliat și investiția s-a blocat.

În condițiile actuale de criză energetică, marcată de un context geopolitic complicat și imprevizibil, în care invazia rusă în Ucraina are efecte negative asupra întregului sistem energetic european, era necesară identificarea și adoptarea unor soluții legislative care să permită finalizarea în timp util a unor obiective energetice de o importanță deosebită, așa cum este și centrala de la Iernut, care va furniza o importantă cantitate de electricitate în sistemul național.

În discuțiile și negocierile pe care le-am avut ieri cu colegii mei senatori, atât în comisiile reunite de specialitate, cât și la votul din plenul Senatului, am căzut de acord să creăm cadrul legal astfel încât, în situația obiectivelor de investiții nefinalizate, de acest tip, entitățile contractante să poată aplica procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru atribuirea contractelor sectoriale, pentru restul de executat, dacă acesta este de maxim 40% din stadiul fizic aferent proiectului de investiții.

Astfel, modificând în Senat Legea 250/2022, de aprobare a OUG 54/2022, care modifica Legea 96/2016, privind achizițiile sectoriale, am flexibilizat cadrul legal privind achizițiile, permițând reluarea lucrărilor la Iernut, unde sperăm ca prima din cele 2×1 unități (215MWe) să fie pusă în funcțiune până la finele anului viitor.

De asemenea, am introdus și o altă prevedere care se referă la energia nucleară și care va permite Statului Român să atribuie contractul pentru finalizarea centralei de la Cernavodă printr-o procedură de negociere fără invitație prealabilă, indiferent de stadiul fizic de realizare al proiectului de investiții.

Având în vedere că, în mai puțin de 5 ani, reactorul 1 de la Cernavodă, cu o putere de 700 MWh, va intra în revizie și retehnologizare pentru 2 ani, iar din 2029 și reactorul 2 va intra în același proces de retehnologizare, era nevoie de un cadru legal care să răspundă acestei situații de urgență extraordinară, generată de conflictul armat din vecinătatea granițelor României și de criza energetică din Europa.

Este bine-cunoscut că licitațiile în România și mai ales procedurile lungi și greoaie de contestare, sunt o mare problemă și fără un astfel de cadrul legal am fi riscat să ne aflăm într-o situație periculoasă, în care licitațiile s-ar fi extins pe ani de zile, iar România nu ar mai fi avut energie suficientă.

Sorin Ioan BUMB,

Senator PNL de Alba

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax