Studiu: Valurile de frig extrem din Europa vor deveni mai rare, dar mai periculoase. Record de minus 44,6 grade în Suedia

Valurile de frig extrem din Europa vor deveni mai rare, dar mai periculoase, a relevat un studiu publicat miercuri.

Finlanda, Norvegia și Suedia au cunoscut un val de frig puternic în ianuarie, care a doborât recorduri anterioare, scrie France24, care citează AFP.

Orașul Vittangi, din nordul Suediei, a atins cea mai scăzută temperatură din cele trei țări de la începutul secolului, cu – 44,6 grade Celsius.

În Oslo, temperatura a scăzut sub – 30 °C pentru prima dată, până la – 31,1 °C.

Valurile de frig extrem cauzate de curenții de aer arctici au perturbat transportul, au deteriorat conductele de apă și au forțat școlile să se închidă, în timp ce prețurile la electricitatea, folosită pentru încălzire în regiune, au crescut.

Fără încălzirea globală atribuită umanității, temperaturile din regiune ar fi fost cu aproximativ patru grade mai scăzute, potrivit studiului cercetătorilor din rețeaua World Weather Attribution (WA).

Valurile de frig extrem din Europa vor deveni mai rare, dar mai periculoase

Cu temperaturile planetei cu 1,2 grade mai calde decât în ​​epoca preindustrială, astfel de înghețuri devin din ce în ce mai rare în Europa de Nord.

În prezent, valurile de frig de cinci zile sunt de cinci ori mai puțin probabile, iar frigurile extreme de o zi sunt de 12 ori mai puțin probabile, potrivit echipei de 19 cercetători internaționali.

„Pe o planetă din ce în ce mai fierbinte, valurile reci devin mai puțin intense și mai puțin frecvente”, a spus Izidine Pinto, cercetător la Institutul Regal de Meteorologie din Țările de Jos.

„Cu toate acestea, acesta nu este un motiv de sărbătoare”, a avertizat el.

„Episoadele de frig reprezintă un risc major pentru regiune”, a declarat Dorothy Heinrich, consilier pentru riscuri climatice la Centrul Climatic al Crucii Roșii și Semilunii Roșii.

„Chiar dacă în medie sunt mai puțin frecvente, cele din viitor ar putea avea un impact mai mare dacă percepția riscului și gradul de pregătire scad”, a spus ea.

Practic, episoadele de frig extrem vor fi mai rare, din cauza schimbărilor climatice, dar mai puternice.

Valurile de frig extrem, consecințe mortale

Ca și alte evenimente meteorologice extreme, valurile de frig pot avea consecințe mortale pentru populațiile vulnerabile și fragile care necesită protecție specială.

„Persoanele în vârstă, copiii, persoanele aflate în locuințe precare și persoanele fără energie adecvată sau fără casă sunt deosebit de vulnerabile la temperaturi scăzute”, a spus Heinrich.

Vezi și: De ce răcim sau facem febră atunci când este frig? Un nou studiu dezvăluie legătura dintre temperatură și viroze

Fluctuațiile de temperatură peste și sub îngheț cauzează, de asemenea, probleme.

„Înghețarea și dezghețarea constantă a apei prezintă provocări pentru infrastructură și siguranța rutieră”, a declarat Erik Kjellstrom, climatolog la Institutul Meteorologic și Hidrologic Suedez (SMHI).

„De asemenea, poate crea un strat de zăpadă mai stratificat care crește pericolul de avalanșă și reduce accesul la hrană pentru animale”, a adăugat el.

Nordul Europei, cel mai afectat de schimbările climatice

În nordul Europei, creșterea temperaturilor a făcut ca gheața de mare să se topească, ceea ce, la rândul său, contribuie la încălzirea în regiune.

Potrivit unui studiu publicat în 2022 de cercetători finlandezi și norvegieni, Arctica s-a încălzit de patru ori mai repede decât restul lumii din 1979, fenomen numit „Încălzirea arctică”.

„Atâta timp cât nu abandonăm combustibilii fosili și nu reducem emisiile la zero, schimbările climatice vor continua să facă din Pământ un loc în care va fi mai dificil de trăit”, a spus Sjoukje Philip de la Institutul Regal de Meteorologie Norvegiană.

La summitul climatic COP28 din decembrie din Dubai, comunitatea internațională a fost de acord cu eliminarea treptată a combustibililor fosili.

Dar țările producătoare de petrol și gaze, inclusiv Norvegia, continuă să acorde licențe de explorare, amânând tranziția energetică pe care oamenii de știință și activiștii pentru schimbările climatice o cer.​