Superstiţii şi obiceiuri din luna martie. Sărbătorile primăverii şi semnificaţii. Ce se spune atunci când cântă cucul prima dată în an

Una dintre cele mai frumoase luni din an este martie, moment în care natura revine la viaţă după iarna grea şi vremea începe să se încălzească. Acest moment al anului este însoţit de o serie de tradiţii interesante.

Mărțișorul este simbolul primăverii, dar și tema acestei luni. De asemenea, o altă tradiție românească foarte cunoscută este reprezentată de „Zilele babei Dochia” sau „Babele”. Aceste zile sunt cuprinse între 1 și 9 martie. Legenda spune că în aceste zile vremea este foarte capricioasă, din cauza caracterului capricios al Babei Dochia. Un alt obicei spune că trebuie să ne alegem o zi din acestea 9, iar cum va fi baba noastră, așa va fi tot anul nostru.

Luna martie

Numele lunii martie vine din latinescul „martius”, numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter și al Junonei, fiind una dintre cele trei divinități protectoare ale Romei (alături de Jupiter și Quirinus), potrivit site-ului traditii.ro. Romanii îl considerau drept protectorul lor și tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renașterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului și al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie ”Elaphebolion”.

În luna martie începe aratul, semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se ”retează” fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară. Sărbătorile cu dată fixă și mobilă, în special Mucenicii sau Sfinții, alcătuiesc un străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi și de o mare frumusețe.

Tradiția populară are mai multe preziceri pentru această lună a anului. În luna martie, în câte zile va fi negură în tot atâtea în cursul anului vor fi ploi, iar în câte zile va fi rouă în atâtea va fi brumă după Paște, și în tot atâtea zile în luna august vor fi neguri din care cauză vor fi stricăciuni în holde și poame. Dacă în luna martie nu va ploua va fi o recoltă bogată de grâu.

Hotarele scurgerii diurne a timpului sunt marcate de răsărit, când Soarele se ridică deasupra liniei orizontului, indicând începutul zilei de muncă, și de apus, când Soarele coboară sub linia orizontului, moment numit, zonal, asfințit, scăpătatul Soarelui.

Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6 h 53 m și apune la ora 18 h 04 m, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 6 h 00 m și apune la ora 18 h 41 m.

Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peștilor și sfârșește în semnul Berbecului.

Alte sărbători ale lunii martie

Sâmbăta Sfântului Teodor – 4 martie

Sfinții Mucenici, pe data de 9 martie;

Caii lui Sân Toader, pe data de 10 martie;

Blagoveștenia sau Buna Vestire, pe data de 25 martie.

Vezi şi Calendar ortodox 2017: Când pică Paştele şi celelalte sărbători religioase. Zilele în care nu se lucrează şi cele în care nu se fac nunţi

Ce se spune despre vremea lunii martie

Dacă în luna martie bat vânturi, atunci luna mai va fi frumoasă.

Dacă în luna martie tună și fulgeră, atunci anul va fi unul mănos.

Dacă în martie plouă mult, atunci toamna va fi una ploioasă.

Dacă cântă cucul în luna martie, atunci anul va fi unul bogat și rodnic.

20 martie, Echinocţiul de primăvară

După „Mărțișor”, „Babe” și „Moşi”, după „zăpada mieilor”, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. Se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.

În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Un obicei de pe vremea dacilor este aprinderea focurilor pe câmpuri, pentru a arde iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric.

Vezi şi ECHINOCŢIUL de primăvară 2017: Moment de armonie și echilibru. Tradiţii şi obiceiuri din luna martie

Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie

Vezi şi POSTUL PAŞTELUI 2017. Semnificaţii pentru credincioşi, obiceiuri şi perioadele cu dezlegare la peşte

Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.

Vechii egipteni au construit Sfinxul în aşa fel încât acesta „priveşte” exact în punctul în care soarele răsare cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totodată, prima zi de primăvară astronomică coincidea cu prima zi a anului persan şi era marcată prin 13 zile de petreceri.

În cultură amerindiană se ţineau ritualuri şi dansuri în onoarea Soarelui. Indienii Sioux plantau în această zi un arbore ceremonial ce reprezenta o legătură între Cer şi Pământ.

Chinezii credeau că în ziua în care cade echinocţiul de primăvară ouăle (simboluri ale fertilităţii) pot să stea în echilibru, deoarece gravitaţia este egală în toate părţile. Ştiinţa a arătat că acest lucru nu este adevărat.

Trecerea la ora de vară

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, 26 martie, ora 3.00 devine ora 4.00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (29).

Citeşte şi ORA de VARĂ 2017: Când vor fi date ceasurile cu o oră înainte şi care va fi cea mai scurtă zi din an. Motivaţia acestei practici

surse: realitatea.net, romaniatv.net