Tanczos Barna: România va trebui să repornească în regim de forţă majoră centralele termice pe cărbune. Situația minelor din Alba

România va trebui să repornească, în regim de forţă majoră şi cu caracter temporar, şi centralele termice pe bază de cărbune, această soluţie ţintind dobândirea independenţei într-un termen cât mai scurt, a transmis recent minitrul Mediului, Tanczos Barna.

Problema este însă că majoritatea exploatărilor miniere au ajus la fier vechi, inclusiv în județul Alba. Chiar dacă din minele din Alba nu s-a extras preponderent cărbune, situația înregistrată aici, în industria minieritului, este o copie la indigo a ceea ce s-a întâmplat în toate zonele miniere.

Au fost alocate zeci de milioane de euro pentru închiderea și conservarea minelor. În realitate, acestea au fost ”sigilate” cu câte o ușă de fier, fără lucrări minime de întreținere.

Rezultatul: majoritatea galeriilor sunt inundate, iar apele au măcinat inclusiv vagoneții și lifturile din interior.

La începutul anilor 2000, ”Arieșmin” Baia de Arieș, ”Roșiamin” Roșia Montană, ”Zlatmin” Zlatna acumulaseră datorii de sute de miliarde de lei (vechi).

Bani pe hârtii: O firmă de stat cheltuie 250.000 de lei pentru a vedea dacă iazurile de decantare din Alba au fost închise bine

Majoritatea acestora nu au fost niciodată recuperate pentru că utilajele erau aproape imposibil de valorificat. O parte erau foarte vechi și uzate.

Chiar și cele în stare bună erau greu de vândut din cauză că puteau fi folosite doar în industria minieră, iar aceasta pe moarte.

Exploatările miniere din Apuseni, scurt istoric al unui dezastru programat. Cum au dispărut întâi minerii, ca să poată dispărea minele!

Toate au fost însă bune la fier vechi, o altă afacere care a înflorit pentru o vreme în zona Munților Apuseni, în jurul fostelor exploatări.

Programele de închidere a minelor: o glumă scumpă

Deși ar putea părea că la centrele de colectare și depozitele de fier vechi se termină povestea mineritului din Apuseni, n-a fost așa. Cea mai bănoasă manevră, și totodată cea mai simplă, a fost inventată pe loc: programul național de închidere a minelor.

Negocierile privind aderarea la UE, desfășurate în acei ani, au oferit și motivația cheltuirii unor sume uriașe la nivel național pentru ecologizarea și închiderea minelor.

Aproximativ 30 de milioane de euro au ajuns și în județul Alba, fiind cheltuiți în mare parte pe hârtie, atâta timp cât nimeni n-a verificat ce s-a făcut dincolo de închiderea și sigilarea intrărilor în galerii.

Neutralizarea apelor acide, de exemplu, a fost o glumă, dovadă fiind apele care s-au scurs din galeriile și cariera de la Roșia Montană, mulți ani după închiderea oficială a minei.

Câtă energie produce România acum

În prezent, România are o capacitate totală de producţie a energiei electrice de 18.545 de MW, cele mai multe centrale fiind hidro şi pe cărbune, arată datele oficiale postate pe site-ul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), conform Agerpres.

Astfel, la data de 11 martie, în ţara noastră erau hidrocentralele au o capacitate totală de 6.644 MW, însemnând 35,8% din total.

Pe locul doi sunt centralele pe cărbune – 3.092 MW (16,7%). Urmează, la mică distanţă, parcurile eoliene – 3.014 MW (16,3%).

Centralele pe hidrocarburi (gaz, păcură) au o putere totală de 2.835 MW (15,4%), reactoarele nucleare – 1.413 MW (7,6%), panourile fotovoltaice – 1.393 (7,5%) şi centralele pe biomasă – 106,8 MW (0,6%).

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a amintit, într-o postare pe Facebook, că Europa se află într-o criză energetică peste care s-au suprapus distrugerile provocate de invadarea Ucrainei, astfel încât toate statele europene caută soluţii pentru reducerea dependenţei la importurile de gaze şi ţiţei din Rusia.

Foto: Arhivă

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News