Târgul de Fete de pe Muntele Găina 2022. PROGRAMUL evenimentelor de duminică, 17 iulie

Târgul de Fete de pe Muntele Găina 2022 continuă duminică, 17 iulie, cu spectacol folcloric extraordinar, târgul meșterilor populari și ceremonial de depunere de coroane și slujbă religioasă.

Peste 2.500 de persoane au participat la prima zi a evenimentului.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina – PROGRAM

Duminică, 17 iulie / Vârful Muntelui Găina

• ora 10.00 Ceremonial de depunere de coroane și slujbă religioasă în memoria lui Avram Iancu – Erou al națiunii române. Tulnicăresele din Avram Iancu, Fanfara Județului Alba
• ora 10.30 RO Cultură pentru Cultură – Târgul meșterilor tradiționali Alba Tradițional (50 de meșteri tradiționali din Alba, Hunedoara, Cluj, Arad, Mureș, Sibiu, Vâlcea, Satu Mare, Neamț, Argeș, Gorj)
• ora 11.00 RO Cultură pentru Cultură – Muntele Găina unește tradițiile Românești – Alba, Bihor, Cluj, Hunedoara, Arad, Suceava, Sălaj, Gorj – spectacolul folcloric extraordinar: Suceava – Ansamblul folcloric ,,Flori de Bucovina”, Gorj – Ansamblul folcloric ”Cheile Oltețului Polovragi”, Sălaj – Ansamblul folcloric ”Mugur, Mugurel”, Arad – Ansamblul folcloric ,,Florile Mureșului”, Bihor – Ansamblul folcloric „Datina” din Aleșd, Hunedoara – Ansamblul de cântece și dansuri pădurenești ”Leleșana” din Lelese, Cluj – Ansamblul folcloric „Dor Transilvan” al R.A.T.U.C. Cluj-Napoca, Alba – Ansamblul folcloric „Tradiții uiorene” Ocna Mureș.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este una dintre cele mai vechi sărbători tradiționale cu o vechime de sute de ani, care este organizat anual în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie (20 iulie).

Este organizat, în parteneriat, de Centrul de Cultură „Augustin Bena” din subordinea Consiliului Județean Alba, Primăria Comunei Avram Iancu, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara.

La Târgul de Fete se adunau locuitorii din Munții Apuseni pentru a face schimb de produse dar era și un prilej pentru întâlnirea și căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, care veneau aici cu părinții. Pregătirile pentru urcatul pe munte se făceau cu câteva zile înainte, iar duminica, cu noaptea în cap, se urca pe munte în poiana unde avea loc târgul.

Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoții care participau la acest eveniment. Ceremonia era însoțită de cântece și schimb de jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau.

În decursul timpului la Târgul de Fete au participat, potrivit relatărilor istorice, personalități importante precum împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania, în 1852, primul-ministru al României din perioada interbelică Ionel I. C. Brătianu, pentru vizita acestuia fiind amenajată o tabără de corturi, sau regele României Ferdinand I, în 1924, în prezența căruia s-a sfințit „Crucea Iancului”.

Astăzi, Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care își dau concursul locuitorii din zona Munților Apuseni, din județele apropiate și chiar din ținuturi mai îndepărtate ale țării. Deschiderea o fac vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, după care urmează programul artistic al participanților care durează până spre seară. Începând din 2006, Târgul de Fete de pe Muntele Găina este marcă înregistrată a Consiliului Județean Alba și are ca slogan chemarea: „Hai pe Muntele Găina, hai pe muntele dragostei!”

Accesul pe platoul de pe Muntele Găina, unde se desfășoară manifestările, este posibil pentru autoturisme și microbuze de până la 20 de locuri. Pe drumul județean DJ 762 se ajunge în comuna Avram Iancu, localitatea cea mai apropiată de Muntele Găina, iar de aici drumul se continuă pe un drum pietruit și practicabil pentru mijloacele auto până pe platoul unde au loc manifestările. Pe munte există o zonă de campare pentru cei care vor să petreacă două zile minunate în natură.

Semnificaţia numelui Muntele Găina

Două legende se povestesc la focurile de pe munte despre vârful Găina. Una din ele spune că locuitorii comunei Vidra de Sus, aflată la poalele muntelui, lucrau pe vremuri la băile de aur din munţii Bihariei.

Aici, ei tot vedeau o găină de aur ieşind din băi şi mergând să îşi clocească ouăle într-un cuib din vârful muntelui. Au încercat de multe ori să o prindă, dar găina, speriată, a fugit cu tot cu aur în adâncuri.

Se spune că de atunci oamenii nu au mai găsit aur în acea zonă şi au încetat să mai sape după el. Muntele a luat numele Găina şi a despărţit, ca şi graniţă naturală, ţinuturile moţilor de cele ale crişenilor.

Cealaltă legendă vorbeşte despre o zână frumoasă şi foarte bogată, care avea o găină ce făcea ouă de aur. O dată pe an, zâna dăruia câte un astfel de ou unei fete sărace şi cuminţi, ca să aibă şi ea zestre pentru măritiş.

Multă vreme, oamenii au trăit în armonie cu zâna, pentru că îi cereau sfatul şi ajutorul când aveau nevoie.

Speriaţi, feciorii au ascuns găina în Munţii Abrudului (renumiţi şi acum pentru bogăţia lor în aur).

De atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur. Timp de sute de ani localnicii au scos aur din Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare. Din păcate, în prezent aurul din bazinul Arieşului nu mai este exploatat.

În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (Sfântul Ilie), mii de moţi şi turişti urcă pe platoul muntelui pentru a participa la ”Târgul de fete”.

Dar, într-o zi, cinci feciori din comuna Vidra, travestiţi în fete, s-au furişat până la adăpostul zânei, au aflat unde ţine găina cu ouăle de aur şi au furat-o, cu tot cu coşul plin de ouă.

Însă, în fuga lor cea iute, cel care ducea coşul l-a scăpat, iar ouăle au ajuns în apele învolburate ale Arieşului, care şi acum mai are, ici-colo, sclipiri de aur în adânc.