Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Tinerii din județul Alba care preiau frâiele unora dintre cele mai importante afaceri din România


Publicat

De câţiva ani noua generaţie este pregătită intens de către oamenii de afaceri din România pentru a prelua frâiele businessurilor pe care le-au fondat în urmă cu mai bine de 20 de ani.

Acum le dau copiilor lor responsabilităţi, îi implică în luarea deciziilor importante în companie şi îi pregătesc pentru momentul în care se vor ocupa singuri de businessuri de zeci sau chiar sute de milioane de euro în timp ce alţii au preluat deja conducerea afacerilor înfiinţate de părinţii lor.

De altfel, cel mai recent studiu despre afacerile de familie din România, realizat de compania de audit şi consultanţă PwC, arată că 74% dintre afacerile locale au membri ai familiei din generaţia următoare care lucrează în companie, iar 49% plănuiesc să transfere atât proprietatea, cât şi conducerea organizaţiei către noua generaţie, scris businessmagazin.ro.

ana si maria necsulescu

Maria şi Ana Necşulescu- Jidvei

Pentru Maria şi Ana Necşulescu, joburile pe care le au în cadrul companiei Jidvei nu sunt ca unele într-un orice alt business, pentru că legătura pe care o au cu această afacere este una specială.

Ele au crescut practic odată cu producătorul de vinuri din Alba dezvoltat de tatăl lor, Claudiu Necşulescu.

Antreprenorul şi tatăl său, Liviu Necşulescu, au readus la viaţă businessul Jidvei după o perioadă grea pentru unul dintre cei mai vechi producători de vinuri de pe plan local. Astăzi, Jidvei vinde anual peste 14 milioane de sticle de vin, are 2.500 de hectare de viţă-de-vie şi crame situate în Jidvei, Tăuni, Blaj şi Bălcaciu.

„Maria şi Ana Necşulescu au crescut în mijlocul poveştilor cu şi despre vin şi au descoperit cum pasiunea pentru acest domeniu atât de fascinant se poate împleti cu pasiunile şi preocupările lor”, spun reprezentanţii Jidvei, companie care la nivelul anului 2017 (ultimele date disponibile) a avut o cifră de afaceri de peste 34 de milioane de euro.

Iar Ana şi Maria nu doar că lucrează astăzi alături de echipa cu peste 1.000 de oameni a Jidvei pentru dezvoltarea businessului, ci au dat şi numele vinurilor din gama exclusivistă Owner’s Choice.

Maria Necşulescu, absolventă a Facultăţii de Matematică şi Management din cadrul University College of London, a devenit în anul 2014 director general adjunct al Jidvei, iar de anul acesta coordonează şi departamentul naţional de vânzări.

Ana Necşulescu a urmat Business Studies în cadrul Cass Business School, unde timp de trei ani a studiat toate ariile de business, urmând o specializare în domeniul marketingului.

În prezent, Ana este marketing manager al Jidvei, poziţie care se potriveşte nu doar cu pasiunea ei pentru domeniu – despre care consideră că este o îmbinare perfectă între creativitate, psihologie şi sociologie, cunoaşterea pieţei şi a consumatorilor,  abilităţi de rezolvare a problemelor – dar şi cu pasiunea pentru lumea vinului.

Cele două tinere vor duce mai departe businessul Jidvei, dând şansa businessului românesc să ajungă la mai multe generaţii, aşa cum s-a întâmplat în industria vinului din alte ţări. De exemplu, familia Antinori din Italia a ajuns la a 26-a generaţie în vinificaţie, iar noua generaţie duce mai departe istoria de peste 600 de ani a producătorului de vinuri.

„În ce priveşte viitorul afacerii, atât Maria, cât şi Ana, îl privesc ca fiind unul de familie. Pe de o parte, este vorba despre a duce mai departe o construcţie ale cărei baze au fost puse de bunicul lor, Liviu Necşulescu, împreună cu tatăl lor, Claudiu Necşulescu, preşedinte al grupului Jidvei.

Pe de altă parte, este vorba despre o abordare mai amplă, generoasă, întrucât Jidvei este mai mult decât un business de familie, Jidvei este o mare familie în rândurile căreia se numără nu doar cei peste 1.000 de angajaţi, dar şi toţi cei care iubesc vinurile Jidvei”, spun reprezentanţii companiei.

emil-si-vasile-gota

Emil şi Vasile Goţa- Elis Pavaje

Fraţii Emil şi Vasile Goţa au crescut învăţând calităţile betonului şi urmărind cum se montează pavajul. Treptat, s-au implicat în procesul de vânzare a pavelelor pe care tatăl lor le producea, iar – în timp în familia Goţa au început şi discuţiile despre alăturarea celor doi fii la businessul Elis Pavaje din judeţul Alba.

Afacerea a început în urmă cu circa trei decenii, când Elisiu Goţa – fondatorul Elis Pavaje – a adus din Germania două bucăţi de pavele, un produs nepopularizat la acea vreme în România. A început să fabrice în propria curte pavele, în serii extrem de mici la început. În timp, afacerea s-a extins, ajungând să numere acum patru unităţi de producţie.

„Fiecare dintre noi a avut anumite afinităţi pentru câte o parte a businessului. Eu mi-am continuat studiile în domeniul economic şi, ulterior, am preluat latura comercială a afacerii, iar Vasile a făcut o facultate tehnică şi se ocupă de partea tehnică şi de montaj. În final, toate deciziile importante legate de afacere se iau, şi acum, în consiliul de familie”, povesteşte Emil Goţa, directorul general al Elis Pavaje.

Compania a fost înfiinţată în 1991, iar brandul a apărut pe piaţă în 2006 şi a fost inspirat din numele fondatorului companiei, Elisiu Goţa, care a pus bazele firmei în urmă cu trei decenii. O lungă perioadă a produs şi a vândut fără a avea o marcă anume în spate. Transferul afacerii mai departe către copii a fost o mutare curajoasă, care a pus şi multe responsabilităţi pe umerii celor doi fraţi.

„Creşterea unei afaceri de familie este ca şi creşterea unui copil: cel mai greu este să fii responsabil pentru tot ce aduce compania ta în piaţă şi să rămâi consecvent în a oferi valoare, pentru a putea obţine şi păstra respectul angajaţilor şi al clienţilor. Cel mai frumos este să vezi că, zi de zi, lucrurile chiar se întâmplă”, spune Emil Goţa.

Elis Pavaje are patru fabrici de pavele funcţionale în acest moment, la care se adaugă una de piatră, achiziţionată anul trecut – singura din portofoliul companiei în care nu se produc pavele. Unităţile din Petreşti (judeţul Alba), Stoeneşti (judeţul Prahova) şi Secuienii Noi (judeţul Neamţ) au o capacitate de producţie de câte 5.000 de metri pătraţi pe zi, iar cea din Vinţu de Jos (judeţul Alba) va avea şi ea aceeaşi capacitate începând din vara anului 2019, când se vor finaliza lucrările de repunere în funcţiune.

Afacerile Elis Pavaje au ajuns la 179 de milioane de lei în 2018, în creştere cu 11% faţă de anul anterior. Compania este angajator pentru 385 de salariaţi, iar familia din Alba îşi doreşte ca afacerea să nu se desprindă, în timp, de fondatori.
„Sperăm ca businessul Elis Pavaje să rămână şi peste generaţii tot în familie”, conchide Emil Goţa.

Theodora Popa- Transavia.

Theodora este absolventă de Ştiinţe Economice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, IMD Business School și Said Business School, University of Oxford.

În 2014, imediat ce a absolvit facultatea, a devenit oficial membru în conducerea companiei Transavia, înfiinţată de tatăl său în 1991. În prezent, Theodora este vicepreşedinte al Grupului Transavia, evaluat la peste 200 de milioane de euro. În condiţiile în care tatăl acesteia, Ioan Popa, a refuzat de mai multe ori să vândă afacerea şi foarte probabil nu va face acest lucru nici în viitor, Theodora este cea care va prelua la un moment dat frâiele celei mai mari companii din România de pe piaţa cărnii de pasăre.

În cei șase ani de când se află în conducerea companiei, tânăra a învăţat business de la tatăl său şi este pregătită pentru o carieră strălucită în afaceri. Theodora a ”moştenit” pasiunea pentru golf de la tatăl său, care a implicat-o şi în noul complex de golf care îi poartă numele. Tânăra este vicepreşedinte al ”Theodora Golf Club”, resort inaugurat la Teleac, comuna Ciugud, în 14 octombrie 2017, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.

”Eu, la vârsta de trei ani nu mă jucam cu păpuşile, aveam un mic telefon de jucărie şi comandam «furaje pentru pui». Poate datorită faptului că îl vedeam pe tatăl meu cât de mult munceşte şi cu câtă pasiune făcea fiecare lucru, involuntar, cred că am preluat şi eu din pasiunea lui pentru business.

Cea mai mare realizare pentru mine este ca tatăl meu să vadă că pot să conduc această companie exact aşa cum îşi doreşte el”, declara Theodora Popa, în 2015, pentru Ziarul Financiar. La rândul său, Ioan Popa, afirma despre fiica sa: ”De mică a venit cu mine, atât la birou, cât şi în vizită la ferme. Deoarece o cunosc suficient de bine, pot spune că întotdeauna am fost sigur că îmi va călca pe urme“. Pe lângă golf, Theodora Popa mai este pasionată de călătorii şi de schi.

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Cele mai mari venituri, în sectorul IT, cu 92,4% peste media pe economie, anul trecut. Cât s-a câștigat în alte domenii

Publicat

Domeniul informaţii şi comunicaţii a consemnat cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare în anul 2020, acestea situându-se cu 92,4% peste media pe economie, în timp ce sectorul hoteluri şi restaurante a consemnat câştiguri salariale medii nete lunare cu 45,2% sub medie.

„Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2020, superioare mediei pe economie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+92,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,2%), administraţie publică (+62,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+50,2%), industria extractivă (+41,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%), sănătate şi asistenţă socială (+24,4%), respectiv învăţământ (+11,1%)”, arată Institutul Naţional de Statistică.

Unde au fost venituri mai mici

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în următoarele activităţi economice: hoteluri şi restaurante (-45,2%), alte activităţi de servicii (-37,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-25%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,6%), tranzacţii imobiliare (-21,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-18,9%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-17,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-14,3%), transport şi depozitare (-9,6%), respectiv construcţii (-4,7%).

Salariu mediu net: 3.217 lei, în creștere față de 2019

Potrivit datelor INS, câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale anul trecut a fost 5.213 lei, cu 7,4% mai mare faţă de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.217 lei, în creştere cu 7,7% (+231 lei) comparativ cu anul precedent.

Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 5.409 lei/salariat, cu 6,2% mai mult comparativ cu anul precedent.

Pentru anul trecut, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 225% faţă de anul 1990, mai mare cu 10,7 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 94,7 puncte procentuale faţă de anul 2008.

Femeile au câștigat mai puțini bani decât bărbații

Salariaţii femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 1,2% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 5179 lei (faţă de 5244 lei al salariaţilor bărbaţi). În expresie netă, salariaţii femei au câştigat cu 4,2%, respectiv cu 139 lei lunar mai puţin decât salariaţii bărbaţi (3144 lei câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei faţă de 3283 lei al salariaţilor bărbaţi).

Salariaţilor bărbaţi le-au revenit câştiguri salariale medii nete lunare superioare salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 17%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (37,9%), informaţii şi comunicaţii (25,9%), alte activităţi de servicii (25,6%), industria prelucrătoare (25,2%) şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (17,2%).

Județele cu salarii mai mici față de media pe economie

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2020 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe.

Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2483 lei, cu 22,8% mai puţin decât media pe economie), Bistriţa-Năsăud (2538 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2539 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2561 lei, cu 20,4% mai puţin decât media pe economie), respectiv Covasna (2579 lei, cu 19,8% mai puţin decât media pe economie).

Cele mai mari venituri, în București și Cluj

La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (4408 lei, cu 37% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3744 lei, cu 16,4% peste media pe economie), Timiş (3536 lei, cu 9,9% peste media pe economie), Ilfov (3348 lei, cu 4,1% peste media pe economie) şi Iaşi (3327 lei, cu 3,4% peste media pe economie).

Costul mediu lunar al forței de muncă a crescut în producția și furnizarea de energie

Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2020 a fost 5409 lei/salariat, cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent.

Costul mediu lunar a crescut în majoritatea activităţilor economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creşteri s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+10,2%), informaţii şi comunicaţii (+9,9%), distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+8,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+8,3%), sănătate şi asistenţă socială (+8%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+7,1%).

Scăderile costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost determinate, în principal, de transferurile acordate de la bugetul statului către angajator, în vederea sprijinirii unităţilor economico-sociale în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, respectiv de transferurile de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenţi, şomeri), precizează INS.

Activităţile economice în care s-au înregistrat scăderi ale costului mediu lunar faţă de anul precedent au fost hoteluri şi restaurante (-10,2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-1,8%), respectiv tranzacţii imobiliare (-1,4%).

„Spre deosebire de anii precedenţi, în anul 2020, în principal ca urmare a situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgenţă/alertă, ponderea transferurilor de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu forţa de muncă (cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte) a fost 1,3%, dar cu variaţii importante pe activităţi economice. Astfel, cele mai ridicate ponderi s-au regăsit în activităţile de hoteluri şi restaurante (12,4%), urmate de activităţile de spectacole, culturale şi recreative (6,9%), alte activităţi de servicii (3,2%), industria prelucrătoare (2,5%), tranzacţiile imobiliare (1,7%) şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1,5%).

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+89,3%), intermedieri financiare şi asigurări (+72,5%), industria extractivă (+63,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+53,3%), sănătate şi asistenţă socială (+44,2%), administraţie publică (+37,4%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,5%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-51,2%), alte activităţi de servicii (-37,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-24,1%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-22,3%), construcţii (-21,7%), respectiv tranzacţii imobiliare (-20,4%).

Sectoarele cu mai puțini angajați

Numărul mediu al salariaţilor în anul 2020 a fost 5,032 milioane persoane, în scădere cu 132.700 persoane faţă de anul precedent. Comparativ cu anul precedent, scăderi semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-76.800 persoane), hoteluri şi restaurante (-17.400 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-16.100 persoane), transport şi depozitare (-13.800 persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-7.100 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-4.700 persoane), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-4.500 persoane), respectiv în alte activităţi de servicii (-3.600 persoane).

La polul opus, creşteri ale numărului mediu al salariaţilor s-au consemnat în activităţile economice de construcţii (+11.500 persoane), sănătate şi asistenţă socială (+8.800 persoane), respectiv informaţii şi comunicaţii (+6.100 persoane).

Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2020 a fost 5,411 milioane persoane, mai mic cu 70.000 persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent. Efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (75,7%) şi a înregistrat o scădere cu 1,8% comparativ cu anul precedent.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: “PrimAGlam Studio”, prima alegere pentru frumusețe. Cum arată cel mai nou salon de beauty din Alba Iulia (P)

Publicat

O echipă profesionistă, aparatură de ultimă oră, o locație în mijlocul orașului, ușor de accesat și, nu în ultimul rând, o atmosferă excelentă sunt elementele-cheie care fac din PrimAGlam Studio noua destinație pentru femeile care doresc să fie răsfățate într-un salon de beauty cu servicii complete.

PrimAGlam Studio se află în Alba Iulia, în zona centrală a orașului. Salonul îl veți găsi vizavi de noul Lidl, chiar lângă Unicredit Bank, cu acces din parcarea publică, unde vă puteți lăsa mașina personală.

Povestea PrimAGlam

”PrimAGlam Studio” este un proiect inițiat de Andreea Gherman. Și-a investit toate forțele și resursele și nu a renunțat până nu și-a realizat visul de a avea unul dintre cele mai frumoase și mai moderne saloane de frumusețe din Alba Iulia.

Ideea s-a conturat din 2007, din timpul cursurilor de nail design, pe care le-a urmat în Germania cu Anna Millay. Atunci, era doar o aspirantă a titulaturii de “nail trainer”. Acum, își întâmpină cu un zâmbet propriile cliente și are propria afacere.

Salonul ”PrimAGlam”, care își primește clientele într-un spațiu cu design în culori pastelate, cu plante și flori și, nu în ultimul rând, cu toate serviciile de înfrumusetare integrate, s-a conturat chiar la debutul pandemiei. Atunci a fost o perioadă dificilă, cu restricții care au afectat și acest domeniu, însă echipa PrimAGlam nu s-a descurajat și s-a pregătit mai bine pentru ca totul să fie perfect pentru clientele care le trec pragul.

Andreea, Iuliana, Maria, Elena și Ionela sunt echipa ”PrimAGlam”.

Misiunea lor, să îndeplinească dorințele oricărei femei, în materie de frumusețe.

Serviciile ”PrimAGlam”

Doamnelor și domnișoarelor, pregătiți-vă să fiți răsfățate. PrimAGlam Studio vă așteaptă cu:

  • servicii de manichiură și pedichiură oferite de două profesioniste în domeniu

  • servicii de cosmetică cu proceduri inovative și aparatură de ultimă generație

  • servicii de coafor cu două posturi complet utilate

Atuurile PrimAGlam Studio

Salonul ”PrimAGlam” este locul în care așteptările Dvs. sunt îndeplinite, dar și mai mult de atât.

Aveți acces la servicii personalizate, profesioniste, într-o atmosferă plăcută.

Toate acestea, oferite de o echipă care știe ce este important în materie de frumusețe și care vă dă oportunitatea să descoperiți noi modalități de a experimenta arta de îngrijire și beauty.

Câteva dintre atuurile PrimAGlam:

  • manichiură și pedichiură: design personalizat – lăsați-vă în seama celor două profesioniste în manichiură și veți avea rezultate de invidiat
  • cosmetică: proceduri inovative și aparatură de ultimă generație pentru tratamente faciale – “Astrodome” și pentru epilare definitivă – “Derma Laser”; una dintre specialitățile cabinetului de cosmetică este procedeul de aplicare de gene false “fir cu fir”; aici găsiți și singurul dispozitiv “Bioptron” din Alba Iulia, un cunoscut aparat elvețian de terapie cu lumină polarizată cu ajutorul căruia se pot trata atât probleme dermatologice la nivelul feței, cât și dureri musculare sau de articulații; razele emise de Bioptron accelerează vindecarea, îmbunătățind circulația sanguină și reducând inflamațiile

  • coafor: produse profesionale și mult talent; cele mai bune soluții și idei pentru ca părul Dvs. să atragă privirile și să vă încarce cu energie pozitivă.

Vă așteptăm la PrimAGlam. Nu doar un salon de beauty. Prima alegere pentru frumusețe. O experiență creată special pentru Dvs.

Detalii despre programări, AICI.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Angajări la Poliția Română: Se caută instructori pentru pregătirea polițiștilor, din sursă externă. Care sunt condițiile

Publicat

Poliția Română angajează din sursă externă persoane care să devină instructori pentru pregătirea polițiștilor.

La nivel național sunt scoase la concurs posturi pentru ofițeri ce vor fi angajați în structurile de pregătire profesională, în specialitățile conducere defensivă, instrucția tragerii și pregătire fizică și autoapărare.

Citește și Poliția Română face angajări. Peste 1.800 de posturi disponibile prin încadrare directă. Câte sunt în ALBA. Înscrieri și probe

Înscrierile se fac online, în perioada 23 septembrie – 5 octombrie. Detalii mai jos, la fiecare dintre posturile scoase la concurs.

LISTA posturilor scoase la concurs:

– 36 posturi de ofiţer, specialitatea conducere auto în regim prioritar şi defensiv. AICI, detalii.

Posturile sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mureş, Olt, Satu-Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vrancea

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază – studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna)
  • pregătire de specialitate: să deţină/să obţină în termen de 24 luni adeverinţă/ certificat/ diplomă/ atestat de instructor/ formator în domeniul conducerii autovehiculelor şi/ sau motocicletelor cu regim de circulaţie prioritară şi defensivă şi a altor categorii de autovehicule aflate în folosinţa poliţiştilor
  • alte cunoştinţe: să aibă cunoştinţe în domeniul conducerii autovehiculelor şi/sau motocicletelor cu regim de circulaţie prioritară şi defensivă şi a altor categorii de autovehicule aflate în folosinţa poliţiştilor şi să le poată  aplica în procesul de formare a poliţiştilor

– 46 posturi vacante de ofiţer, specialitatea educaţie fizică şi autoapărare. AICI, detalii

Posturile vacante sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, existente la nivelul Direcţiei Pregătire Profesională, al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu-Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază: studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă într-unul din următoarele domenii/profile/specializări/specialităţi: educaţie fizică şi sport, educaţie fizică militară şi sport sau sport şi performanţă motrică; sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna) în domeniul de licenţă educaţie fizică şi sport.
  • pregătire de specialitate: să deţină/să obţină în termen de 24 luni diplomă/ atestat/ carnet/ brevet/ certificat de absolvire a unui curs/ stagiu/ program de formare/ specializare/ perfecţionare ca antrenor/ instructor într-unul dintre următoarele sporturi de luptă: arte marţiale sau arte marţiale mixte
  • alte cunoştinţe: să aibă cunoştinţe în domeniul pregătirii fizice şi autoapărării şi să le poată aplica în procesul de formare a poliţiştilor

43 posturi de ofiţer, specialitatea instrucţia tragerii. AICI, detalii

Posturile sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, existente la nivelul Direcţiei Pregătire Profesională, al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu-Mare, Sălaj, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază:  studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna).
  • pregătire de specialitate: să deţină/să obţină în termen de 24 de luni diplomă/ atestat/ carnet/ brevet/ certificat de absolvire a unui curs/ stagiu/ program de formare/ specializare/ perfecţionare ca instructor de tragere/tir
  • alte cunoştinţe: să aibă cunoştinţe în domeniul pregătirii tragerilor cu armamentul din dotare şi să le poată aplica în procesul de formare a poliţiştilor.

8 posturi vacante de ofiţer, specialitatea pregătire de specialitate. AICI, detalii

Posturile sunt în cadrul structurilor de pregătire profesională, la nivelul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Călăraşi, Constanţa, Hunedoara, Maramureş, Neamţ, Olt, Sălaj

Condiții studii/pregătire:

  • pregătire de bază:  studii universitare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă sau studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă, ciclul I de studii universitare (în sistem Bologna).

Condiții generale de înscriere:

Pot participa la concurs/examen, candidaţii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  • să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România
  • să cunoască limba română, scris şi vorbit
  • să aibă capacitate deplină de exerciţiu
  • să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic (aptitudinea/ inaptitudinea se constată de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu, exclusiv pentru candidatul declarat ”admis”).
  • să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi
  • să aibă studii corespunzătoare cerințelor postului
  • să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist
  • să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea
  • să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni
  • să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă   pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani
  • să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege
  • să nu aibă, la încadrarea ca poliţist, calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic
  • să nu aibă tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe/în corp, neacoperite de vestimentație, în ţinuta de vară (condiție ce va fi verificată cu ocazia examinării medicale, în cazul candidatului declarat ”admis”)
  • dacă prin încadrare directă, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate nu dobândesc grade profesionale mai mici decât gradele militare echivalente deţinute în rezervă
  • să dețină permis de conducere, categoria ”B”
  • să deţină/obţină autorizaţie de acces la informaţii clasificate secret de stat, nivelul prevăzut în fişa postului.

Anterior organizării acestor concursuri pentru angajare din sursă externă, Poliția Română a derulat o selecție internă, însă doar o parte dintre polițiști au fost avizați pe posturi, în urma probelor.

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Alba Iulia și alte cinci orașe în scenariul galben. Două comune în scenariul roșu. Incidența cazurilor din fiecare localitate

Publicat

Prefectura Consiliul Judetean Alba 2

Orașele Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeș, Ocna Mureș și Teiuș sunt din cauza numărului crescut de cazuri de COVID 19 în scenariul galben. Mai mult de atât, comuna Ohaba trece alături de Sâncel în scenariul roșu. 

Cum arată incidența pe fiecare localitate în parte și până la ce dată sunt în vigoare măsurile

 

Măsurile pentru Alba Iulia și celelalte localități din județ cu incidență peste 2/mia de locuitori și mai mică sau egală cu 3/mia de locuitori:

Organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte sunt premise cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maximă a spaţiului şi cu purtarea măştii de protecție.

Organizarea și desfășurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise numai dacă ocupanții unui autovehicul sunt membrii aceleiași familii sau reprezintă grupuri de până la 4 persoane, iar organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 2.500 de spectatori, cu asigurarea unei suprafeţe de 2 mp pentru fiecare persoană, precum şi cu purtarea măştii de protecţie.

Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii.

Organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 2.500 de spectatori și cu purtarea măștii de protecție. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 44 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare.

Se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive etc.), cum ar fi, fără a se limita la acestea, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, cu un număr de participanţi de maximum 150 de persoane în exterior şi de maximum 100 de persoane în interior. La stabilirea numărului de persoane în exterior şi/sau în interior nu sunt luate în calcul persoanele care au vârsta mai mică de 16 ani.

Se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri), cu un număr de participanţi de maximum 300 de persoane în interior şi cu asigurarea unei suprafeţe de 2 mp pentru fiecare persoană. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2.

Se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri), cum ar fi, fără a se limita la acestea, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, până la capacitatea maximă a spaţiului în exterior, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2.

Se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri), cum ar fi, fără a se limita la acestea, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, până la capacitatea maximă a spaţiului în interior cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

Se permite organizarea de evenimente private aferente meselor festive, cum ar fi, fără a se limita la acestea, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, până la capacitatea maximă a spațiului în exterior sau în interior, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare.

Se permite organizarea de cursuri de instruire și workshopuri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, cu un număr de participanți de maximum 150 de persoane în interior și de maximum 200 de persoane în exterior, cu asigurarea unei suprafețe de 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție și cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului sănătății.

Se permite organizarea de conferinţe cu un număr de participanţi de maximum 150 de persoane în interior cu asigurarea unei suprafeţe de 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului sănătăţii.

Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum și la terase este permisă până la capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 5.00 – 2.00.

Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare, precum și la terasele acestora este permisă până la capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 5.00 – 2.00.

Măsurile se aplică și operatorilor economici care desfășoară activități în spațiile publice închise care au un acoperiș, plafon sau tavan și care sunt delimitate de cel puțin 2 pereți, indifferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.

În cazul evenimentelor private aferente nunţilor şi botezurilor, activităţile se pot desfășura până la ora 2.00.

În situaţia în care activitatea operatorilor economici este restricţionată sau închisă se permite prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective.

Activitatea în baruri, cluburi şi discoteci este permisă fără a depăşi 70% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 5.00 – 2.00, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare.

Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă până la capacitatea maximă a spaţiului.

Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activitatea în spaţii închise în domeniul sălilor de sport şi/sau fitness este permisă până la capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 7 mp pentru fiecare persoană.

Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activitatea în spații închise în domeniul sălilor de sport și/sau fitness este permisă până la capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare.

Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare este permisă fără a depăşi 70% din capacitatea maximă a spaţiului.

Activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spații închise este permisă fără a depăși 70% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 5.00-24.00.

Activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri este permisă fără a depăşi 70% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 5,00-2,00, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare.

În spaţiile închise sau deschise, competiţiile sportive se pot desfăşura pe teritoriul României cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de minimum 1 metru între persoane. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 43 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările şi completările ulterioare.

Se permit activitățile recreative și sportive desfășurate în aer liber, cu participarea a cel mult 30 de persoane care nu locuiesc împreună, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, după caz, cu ministrul tineretului și sportului, ministrul mediului, apelor și pădurilor sau ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Se permite, în condițiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată, organizarea de mitinguri și demonstrații cu un număr de participanți  de maximum 100 de persoane, cu respectarea următoarelor măsuri:

a) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, de către toți participanții;

b) dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care sosesc în spațiul în care se desfășoară mitingul sau demonstrația;

c) menținerea distanței fizice de minimum 1 metru între participanți și asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană, acolo unde este posibil;

d) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie eventuale materiale pe perioada desfășurării mitingului sau a demonstrației;

e) aplicarea regulilor de igienă colectivă și individuală pentru prevenirea contaminării și limitarea răspândirii virusului SARSCoV-2.

Scenariul Roșu

 În toate localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 6/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori se instituie următoarele măsuri, în completare la măsurile prevăzute la lit. A, D și E:

1.     Se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în zilele de vineri, sâmbătă și duminică în intervalul orar 20,00—5,00, cu următoarele excepții:

a)  deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;

b)  deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;

c)  deplasări în afara localităților ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane, și care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;

d)  deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori decesul unui membru de familie;

2.     Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, legitimația de serviciu sau adeverința eliberată de angajator ori o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil;

3.     Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil;

4.     Declarația pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței/gospodăriei/locului activității profesionale, motivul deplasării, data completării și semnătura;

5.     Pentru deplasarea la centrele de vaccinare sau cabinete medicale, motivul menționat pe declarația pe proprie răspundere, va fi „deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente”;

6.     Operatorii economici care desfășoară activități de comerț/prestări de servicii în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private, își vor organiza și desfășura activitatea în zilele de vineri, sâmbătă și duminică în intervalul orar 5,00—18,00. Prin excepție în intervalul orar 18,00—5,00, operatorii economici pot activa doar în relația cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu;

7.     Prin excepție de la prevederile art. 2 lit.F pct.6, unitățile farmaceutice, benzinăriile, operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu, precum și operatorii economici din domeniul transportului rutier de persoane și rutier de mărfuri își pot desfășura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecție sanitară;

8.     Se suspendă activitatea operatorilor economici desfășurată în spații închise în domeniul sălilor de sport și/sau fitness;

9.     Organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte sunt interzise;

10.  Se interzic activitățile recreative și sportive desfășurate în aer liber;

11.  Se interzice organizarea de evenimente private;

12.  Se interzice organizarea de mitinguri și demonstrații;

13.  Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum și la terase este interzisă;

14.  Măsurile prevăzute la pct. 13 se aplică și operatorilor economici care desfășoară activități în spațiile publice închise care au un acoperiș, plafon sau tavan și care sunt delimitate de cel puțin 2 pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent;

15.  Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare, precum și la terasele acestora este doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unități;

16.  Activitatea în baruri, cluburi și discoteci este interzisă;

17.  Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este interzisă;

18.  Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de administrare a piscinelor interioare este interzisă;

19.  În situația în care, pe durata celor 14 zile de valabilitate a măsurilor stabilite prin hotărâri ale CJSU Alba, rata de incidență cumulată la 14 zile scade sub 3,5 cazuri la 1000 de locuitori, nu se vor mai aplica măsurile prevăzute la pct.1-6, iar durată de valabilitate a celorlalte măsuri, rămânea cea prevăzută inițial, fără a mai fi nevoie de o nouă hotărâre în acest sens.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate