Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Tinerii din județul Alba care preiau frâiele unora dintre cele mai importante afaceri din România


Publicat

De câţiva ani noua generaţie este pregătită intens de către oamenii de afaceri din România pentru a prelua frâiele businessurilor pe care le-au fondat în urmă cu mai bine de 20 de ani.

Acum le dau copiilor lor responsabilităţi, îi implică în luarea deciziilor importante în companie şi îi pregătesc pentru momentul în care se vor ocupa singuri de businessuri de zeci sau chiar sute de milioane de euro în timp ce alţii au preluat deja conducerea afacerilor înfiinţate de părinţii lor.

De altfel, cel mai recent studiu despre afacerile de familie din România, realizat de compania de audit şi consultanţă PwC, arată că 74% dintre afacerile locale au membri ai familiei din generaţia următoare care lucrează în companie, iar 49% plănuiesc să transfere atât proprietatea, cât şi conducerea organizaţiei către noua generaţie, scris businessmagazin.ro.

ana si maria necsulescu

Maria şi Ana Necşulescu- Jidvei

Pentru Maria şi Ana Necşulescu, joburile pe care le au în cadrul companiei Jidvei nu sunt ca unele într-un orice alt business, pentru că legătura pe care o au cu această afacere este una specială.

Ele au crescut practic odată cu producătorul de vinuri din Alba dezvoltat de tatăl lor, Claudiu Necşulescu.

Antreprenorul şi tatăl său, Liviu Necşulescu, au readus la viaţă businessul Jidvei după o perioadă grea pentru unul dintre cei mai vechi producători de vinuri de pe plan local. Astăzi, Jidvei vinde anual peste 14 milioane de sticle de vin, are 2.500 de hectare de viţă-de-vie şi crame situate în Jidvei, Tăuni, Blaj şi Bălcaciu.

„Maria şi Ana Necşulescu au crescut în mijlocul poveştilor cu şi despre vin şi au descoperit cum pasiunea pentru acest domeniu atât de fascinant se poate împleti cu pasiunile şi preocupările lor”, spun reprezentanţii Jidvei, companie care la nivelul anului 2017 (ultimele date disponibile) a avut o cifră de afaceri de peste 34 de milioane de euro.

Iar Ana şi Maria nu doar că lucrează astăzi alături de echipa cu peste 1.000 de oameni a Jidvei pentru dezvoltarea businessului, ci au dat şi numele vinurilor din gama exclusivistă Owner’s Choice.

Maria Necşulescu, absolventă a Facultăţii de Matematică şi Management din cadrul University College of London, a devenit în anul 2014 director general adjunct al Jidvei, iar de anul acesta coordonează şi departamentul naţional de vânzări.

Ana Necşulescu a urmat Business Studies în cadrul Cass Business School, unde timp de trei ani a studiat toate ariile de business, urmând o specializare în domeniul marketingului.

În prezent, Ana este marketing manager al Jidvei, poziţie care se potriveşte nu doar cu pasiunea ei pentru domeniu – despre care consideră că este o îmbinare perfectă între creativitate, psihologie şi sociologie, cunoaşterea pieţei şi a consumatorilor,  abilităţi de rezolvare a problemelor – dar şi cu pasiunea pentru lumea vinului.

Cele două tinere vor duce mai departe businessul Jidvei, dând şansa businessului românesc să ajungă la mai multe generaţii, aşa cum s-a întâmplat în industria vinului din alte ţări. De exemplu, familia Antinori din Italia a ajuns la a 26-a generaţie în vinificaţie, iar noua generaţie duce mai departe istoria de peste 600 de ani a producătorului de vinuri.

„În ce priveşte viitorul afacerii, atât Maria, cât şi Ana, îl privesc ca fiind unul de familie. Pe de o parte, este vorba despre a duce mai departe o construcţie ale cărei baze au fost puse de bunicul lor, Liviu Necşulescu, împreună cu tatăl lor, Claudiu Necşulescu, preşedinte al grupului Jidvei.

Pe de altă parte, este vorba despre o abordare mai amplă, generoasă, întrucât Jidvei este mai mult decât un business de familie, Jidvei este o mare familie în rândurile căreia se numără nu doar cei peste 1.000 de angajaţi, dar şi toţi cei care iubesc vinurile Jidvei”, spun reprezentanţii companiei.

emil-si-vasile-gota

Emil şi Vasile Goţa- Elis Pavaje

Fraţii Emil şi Vasile Goţa au crescut învăţând calităţile betonului şi urmărind cum se montează pavajul. Treptat, s-au implicat în procesul de vânzare a pavelelor pe care tatăl lor le producea, iar – în timp în familia Goţa au început şi discuţiile despre alăturarea celor doi fii la businessul Elis Pavaje din judeţul Alba.

Afacerea a început în urmă cu circa trei decenii, când Elisiu Goţa – fondatorul Elis Pavaje – a adus din Germania două bucăţi de pavele, un produs nepopularizat la acea vreme în România. A început să fabrice în propria curte pavele, în serii extrem de mici la început. În timp, afacerea s-a extins, ajungând să numere acum patru unităţi de producţie.

„Fiecare dintre noi a avut anumite afinităţi pentru câte o parte a businessului. Eu mi-am continuat studiile în domeniul economic şi, ulterior, am preluat latura comercială a afacerii, iar Vasile a făcut o facultate tehnică şi se ocupă de partea tehnică şi de montaj. În final, toate deciziile importante legate de afacere se iau, şi acum, în consiliul de familie”, povesteşte Emil Goţa, directorul general al Elis Pavaje.

Compania a fost înfiinţată în 1991, iar brandul a apărut pe piaţă în 2006 şi a fost inspirat din numele fondatorului companiei, Elisiu Goţa, care a pus bazele firmei în urmă cu trei decenii. O lungă perioadă a produs şi a vândut fără a avea o marcă anume în spate. Transferul afacerii mai departe către copii a fost o mutare curajoasă, care a pus şi multe responsabilităţi pe umerii celor doi fraţi.

„Creşterea unei afaceri de familie este ca şi creşterea unui copil: cel mai greu este să fii responsabil pentru tot ce aduce compania ta în piaţă şi să rămâi consecvent în a oferi valoare, pentru a putea obţine şi păstra respectul angajaţilor şi al clienţilor. Cel mai frumos este să vezi că, zi de zi, lucrurile chiar se întâmplă”, spune Emil Goţa.

Elis Pavaje are patru fabrici de pavele funcţionale în acest moment, la care se adaugă una de piatră, achiziţionată anul trecut – singura din portofoliul companiei în care nu se produc pavele. Unităţile din Petreşti (judeţul Alba), Stoeneşti (judeţul Prahova) şi Secuienii Noi (judeţul Neamţ) au o capacitate de producţie de câte 5.000 de metri pătraţi pe zi, iar cea din Vinţu de Jos (judeţul Alba) va avea şi ea aceeaşi capacitate începând din vara anului 2019, când se vor finaliza lucrările de repunere în funcţiune.

Afacerile Elis Pavaje au ajuns la 179 de milioane de lei în 2018, în creştere cu 11% faţă de anul anterior. Compania este angajator pentru 385 de salariaţi, iar familia din Alba îşi doreşte ca afacerea să nu se desprindă, în timp, de fondatori.
„Sperăm ca businessul Elis Pavaje să rămână şi peste generaţii tot în familie”, conchide Emil Goţa.

Theodora Popa- Transavia.

Theodora este absolventă de Ştiinţe Economice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, IMD Business School și Said Business School, University of Oxford.

În 2014, imediat ce a absolvit facultatea, a devenit oficial membru în conducerea companiei Transavia, înfiinţată de tatăl său în 1991. În prezent, Theodora este vicepreşedinte al Grupului Transavia, evaluat la peste 200 de milioane de euro. În condiţiile în care tatăl acesteia, Ioan Popa, a refuzat de mai multe ori să vândă afacerea şi foarte probabil nu va face acest lucru nici în viitor, Theodora este cea care va prelua la un moment dat frâiele celei mai mari companii din România de pe piaţa cărnii de pasăre.

În cei șase ani de când se află în conducerea companiei, tânăra a învăţat business de la tatăl său şi este pregătită pentru o carieră strălucită în afaceri. Theodora a ”moştenit” pasiunea pentru golf de la tatăl său, care a implicat-o şi în noul complex de golf care îi poartă numele. Tânăra este vicepreşedinte al ”Theodora Golf Club”, resort inaugurat la Teleac, comuna Ciugud, în 14 octombrie 2017, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.

”Eu, la vârsta de trei ani nu mă jucam cu păpuşile, aveam un mic telefon de jucărie şi comandam «furaje pentru pui». Poate datorită faptului că îl vedeam pe tatăl meu cât de mult munceşte şi cu câtă pasiune făcea fiecare lucru, involuntar, cred că am preluat şi eu din pasiunea lui pentru business.

Cea mai mare realizare pentru mine este ca tatăl meu să vadă că pot să conduc această companie exact aşa cum îşi doreşte el”, declara Theodora Popa, în 2015, pentru Ziarul Financiar. La rândul său, Ioan Popa, afirma despre fiica sa: ”De mică a venit cu mine, atât la birou, cât şi în vizită la ferme. Deoarece o cunosc suficient de bine, pot spune că întotdeauna am fost sigur că îmi va călca pe urme“. Pe lângă golf, Theodora Popa mai este pasionată de călătorii şi de schi.

 

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

1.145 de cazuri de COVID-19 în România, în ultimele 24 de ore. 458 de pacienți în stare gravă, internați la ATI

Publicat

Numărul total de cazuri confirmate COVID-19 în România a ajuns la 61.768, potrivit datelor transmise duminică, 9 august, de Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Au fost înregistrate 1.145 de cazuri noi, în ultimele 24 de ore. În prezent, 458 de pacienți sunt internați pe secțiile de ATI. 

Citește și 1.145 de cazuri de COVID-19 în România, în ultimele 24 de ore. 458 de pacienți în stare gravă, internați la ATI

30.119 pacienți au fost declarați vindecați și 6.371 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

Până astăzi, 2700 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 08.08.2020 (10:00) – 09.08.2020 (10:00) au fost înregistrate 41 de decese (30 bărbați și 11 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 4 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 5 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 12 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 11 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 9 decese la categoria de peste 80 de ani.

36 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbitidăți, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate până în prezent comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.640. Dintre acestea, 458 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.378.727 de teste. Dintre acestea 13.353 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 8.561 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 4.792 la cerere. De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 615 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 9 august.

Până sâmbătă erau raportate 60.623 de cazuri (1.350 noi, 713 reconfirmați), 29.872 pacienți vindecați, 6.204 asimptomatici externați la 10 zile după depistare, 2.659 decese (43 decese noi), 1.364.759 de teste de teste prelucrate (21.444 efectuate în ultimele 24 de ore, 13.211 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.233 la cerere).

Situația cazurilor noi vs. numărul testări din ultimele zile:

8 august – 1.350 de cazuri noi după 21.444 (1.364.759 de teste, în total; 21.444 efectuate în ultimele 24 de ore, din care 13.211 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.233 la cerere)

7 august – 1.378 de cazuri noi după 23.946 (1.343.315 de teste, în total; 23.946 efectuate în ultimele 24 de ore, din care 14.276 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 9.670 la cerere)

6 august – 1.345 cazuri noi după 24.147 teste (1.319.369 teste în total; 24.147 în ultimele 24 de ore din care 14.887 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 9.260 la cerere)

5 august – 1.309 cazuri noi după 24.108 testări (1.295.222 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 15.956 teste în baza definiției de caz și a protocolului medical, 8.152 la cerere)

4 august – 1.232 cazuri noi după 20.581 teste (1.268.899 de teste în total; 20.581 efectuate în ultimele 24 de ore, 13.033 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 7.548 la cerere).

3 august – 823 cazuri noi după 8.045 teste (1.248.318 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 8.045 teste, din care 5.646 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 2.399 la cerere)

2 august – 1.075 cazuri noi după 14.215 teste (1.240.273 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 8.525 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 5.690 la cerere)

1 august – 1.225 cazuri noi după 23.451 teste (1.226.058 de teste în total; în ultimele 24 de ore, 13.756 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 9.695 la cerere)

30 iulie – 1.356 cazuri noi după 23.401 teste (1.177.630 teste în total; 23.346 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.566 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 9.780 la cerere; au fost raportate și rezultatele a 56 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore)

Situația îmbolnăvirilor pe județe – 8 august – sursă INSP:

Județ / Număr de cazuri confirmate (total) / Număr de cazuri nou confirmate (în actualizare):

Alba – 813 – 7
Arad – 1271 – 26
Argeș – 4062 – 71
Bacău – 1815 – 31
Bihor – 1294 – 52
Bistrița-Năsăud – 963 – 8
Botoșani – 1203 – 4
Brașov – 3639 – 60
Brăila – 1070 – 37
Buzău – 1556 – 26
Caraș-Severin – 416 – 25
Călărași – 347 – 4
Cluj – 1445 – 12
Constanța – 1166 – 25
Covasna – 535 – 3
Dâmbovița – 2319 – 26
Dolj – 959 – 27
Galați – 2534 – 66
Giurgiu – 460 – 5
Gorj – 1105 – 58
Harghita – 605 – 6
Hunedoara – 1122 – 7
Ialomița – 822 – 17
Iași – 1760 – 69
Ilfov – 1499 – 3
Maramureș – 612 – 31
Mehedinți – 882 – 13
Mureș – 1082 – 18
Neamț – 1528 – 16
Olt – 912 – 14
Prahova – 2632 – 72
Satu Mare – 127 – 3
Sălaj – 228 – 9
Sibiu – 1072 – 17
Suceava – 4731 – 18
Teleorman – 411 – 2
Timiș – 1620 – 39
Tulcea – 326 – –
Vaslui – 865 – 1
Vâlcea – 607 – –
Vrancea – 1975 – 13
Mun. București – 7322 – 201

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 7 cazuri noi de COVID-19 în județ, în ultimele 24 de ore. LISTA localităților din care provin persoanele infectate

Publicat

Au fost confirmate 7 cazuri noi de COVID-19 în județ, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise duminică, 9 august, de către Direcția de Sănătate Publică.

În total, de la începutul pandemiei în județ au fost înregistrate 826 de îmbolnăviri. 

De asemenea, 644 de persoane au fost declarate vindecate și au fost înregistrate 36 de decese.

În Alba, sâmbătă au fost prelucrate 220 de teste, 98 la Direcția de Sănătate Publică și 122 la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia. Numărul total de teste efectuate în județ a ajuns la 47.190.

Localitățile din care provin cazurile noi (9 august):

Alba Iulia – 6

Ighiu – 1

Până sâmbătă, erau raportate 819 cazuri (12 noi), 623 de persoane vindecate, 36 decese, 46.970 teste efectuate (525 de teste, în ultimele 24 de ore).

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

FOTO: Blajul și-a premiat excelența. Elevii de 10, alături de profesorii îndrumători, PREMIAȚI de administrația locală

Publicat

Doi absolvenți ai Colegiului Național „I. M. Clain” din Blaj, care au obținut în acest an media 10 la examenul de Bacalaureat, au fost premiatți de administrația locală, alături de profesorii îndrumători. 

Întotdeauna am apreciat excelența, mai ales în domeniul educației! În acest sens, în data de 31 iulie, i-am premiat pe cei doi absolvenți ai Colegiului Național „Inochentie Micu Clain”Blaj care au obținut, în acest an, media 10 la examenul de bacalaureat: Lazăr Maria și Cristea Vasile Cristian! Îi felicit și le doresc mult succes în următoarea etapă a vieții!

Vezi și Maria și Cristian, elevii de 10 ai Colegiului Național ”I.M. Clain” din Blaj, la Bacalaureat 2020. La ce facultăți vor să meargă

De asemenea, pentru munca depusă, i-am premiat și pe profesorii îndrumători ai celor doi absolvenți, care au avut o contribuție importantă la obținerea acestor rezultate excepționale: prof. Comșa Ana Maria, prof. Efrim Lucia Maria, prof. Ghiță Romanța Margareta, prof. Tarko Iulia Mirela, prof. Cipariu Ciprian Timotei și prof. Lațiu Vasile! Tuturor, mulțumiri și felicitări!

Educația este una dintre marile priorități ale administrației blăjene, investiția în învățământ, atât în infrastructura școlară, cât și în formarea de absolvenți bine pregătiți, fiind o obligație față de cei care au pus bazele, la Blaj, a primelor școli sistematice cu predare în limba română din Transilvania!”, a transmis primarul din Blaj, Gheorghe Valentin Rotar.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Cum arată Ștrandul Schit din Alba Iulia, la 7 ani după ce a fost abandonat

Publicat

Ștrandul de la Schit, loc care reprezenta un punct de atracție pentru albaiulieni și turiști în zilele toride de vară, nu mai este deschis de ani buni publicului din cauza stării avansate de degradare a construcțiilor. Ultima dată când oamenii au putut face baie în bazinele de la Schit a fost în vara anului 2013, iar începând cu anul 2014 ștrandul a fost închis din cauza costurilor mari de întreţinere și de modernizare. 

Tot în 2014, la Alba Iulia a fost redeschis Bazinul Olimpic acoperit, după o investiție de modernizare ce a costat aproape 3 milioane de euro (din care aproximativ 1,2 milioane de lei din bugetul municipalității, iar restul de la Compania Naţională de Investiţii). Pe timp de vară, cei mai mulți dintre albaiulieni preferă piscinele în aer liber și se orientează spre cele private sau aflate în alte localități din județ sau chiar din județele vecine.

Vezi și PISCINELE din județul Alba în care te poţi răcori în această vară. Cât costă o zi la ştrand, program de funcţionare şi servicii

În prezent, dincolo de poarta albastră cu vopsea scorojită, pe care în ultimii ani au apărut mesaje obscene și graffiti, în spatele unei uși legată cu sârmă ruginită și sfoară, timpul și-a lăsat amprenta peste construcțiile și bazinele de altădată.

Au rămas în picioare panourile de informare, între care cel pe care e trecut numele obiectivului – „Primăria Ștrandul Schit” și cel pe care sunt enumerate activitățile interzise, respectiv: „intrarea în incinta ștrandului a persoanelor în stare de ebrietate, producerea de scandaluri și dezordine în incintă, introducerea animalelor, aruncarea gunoiului în bazin și în spațiul destinat plajei, distrugerea dotărilor – dușuri, WC, etc., accesul autovehiculelor exceptând cele necesare bunei desfășurări a activităților”.

La intrarea în prima clădire, de unde în trecut se puteau cumpăra bilete, un șlap amintește și el de ștrandul de altădată. Lângă acesta stă aruncat un bocanc, iar mesajul din fereastră cu „Păstrați curățenia! Nu deteriorați dotările!” a rămas fără un rost.

La câțiva pași, un alt graffiti cu „iarna la ștrand” animează și el zona. Odată ajunși pe iarbă găsim câteva capre care pasc la umbră, sub un pom. Ceva mai încolo, o căpiță ne arată că iarba a fost cosită regulat de proprietarii de animale din zonă și care, astfel, „împacă și capra și varza”: își asigură hrana pentru animale și împiedică să devină totul o adevărată „junglă”.

Chiar dacă au găuri în acoperiș și structura de rezistență este degradată, pavilioanele și clădirile aflate pe amplasament, care au adăpostit în trecut grupurile sanitare, dușurile sau cabinetul medical, au rămas în picioare.

În interiorul celor două bazine de înot au început să crească buruienile. Într-un colț al bazinului mare stă aruncat un morman de gunoaie, iar marginea cuvei bazinului mic s-a sfărmat pe o porțiune de câțiva metri.

Proiect măreț pentru reamenajarea zonei, abandonat din lipsa resurselor financiare

În locul zonei abandonate în care a funcţionat ştrandul de la Schit administraţia locală din Alba Iulia a propus un parc dotat cu toate utilităţile care ar fi permis albaiulienilor şi vizitatorilor să petreacă ore de relaxare în aer liber. Iniţiativa a fost anunţată încă din 2011, însă a fost abandonată din lipsa resurselor financiare.

Prin proiect se propunea crearea unui singur spaţiu cu funcţiunea de parc, prin unificarea celor două subzone existente, demolarea celor două bazine de înot şi refacerea reliefului iniţial prin lucrări de amenajare peisagistică, amenajarea unui iaz ornamental, plantări de arbori şi arbuşti şi refacerea gazonului.

Vezi și FOTO: Spațiu de agrement cu locuri de joacă, creșă și o grădiniță în locul ștrandului Schit din Alba Iulia

Proiectul de amenajare cuprindea:

  • modernizarea și repararea corpurilor de clădire existente,
  • desfiinţarea unor corpuri de clădire și construirea altor corpuri noi
  • înlocuirea gardului degradat
  • amenajarea unui loc de joacă pentru copii cu groapă de nisip, obiecte de joacă și dale cauciucate
  • amenajarea a două terenuri multifuncționale, un teren de baschet la un singur coș și zonă pentru aparate de fitness în aer liber
  • amenajarea unei zone de odihnă cu alei pietonale, patru chioșcuri pentru șah și alte jocuri
  • construirea unui iaz ornamental
  • amenajarea unui pavilion belvedere

Citește și O nouă etapă în povestea ștrandului din spatele Bazinului Olimpic de la Alba Iulia. Primăria solicită acord de mediu

Primăria Alba Iulia a reluat recent proiectul ștrandului lăsat baltă de fostul primar Mircea Hava. Administrația locală a solicitat recent Agenției pentru Protecția Mediului Alba emiterea acordului de mediu pentru construirea bazei sportive și de agrement din zona Bazinului Olimpic.

Proiectul, inițiat în urmă cu șase ani, ar putea fi gata cel mai devreme în anul 2022, în condițiile în care reprezentanții administrației locale vor găsi fondurile necesare pentru începerea lucrărilor în acest an.

Investiția se va ridica la peste 27,2 milioane de lei, cu TVA inclus, sumă ce se apropie de valoarea construcției Sălii Polivalente cu 2.000 de locuri din Blaj, de peste 29,5 milioane de lei. Reamintim faptul că tot la Blaj a fost finalizat în februarie 2020 un bazin de înot acoperit, ce a costat aproximativ un milion de euro.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate