Connect with us
Publicitate

CÎMPENI

Trei ani de cercetări legate de un asasinat vechi de 70 de ani, din Apuseni. Cum a fost ucis Ioan Andreșel de Securitate


Publicat

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis vineri, la solicitarea Alba24, că procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie continuă cercetările într-un dosar cu fapte petrecute acum 70 de ani.

Dosarul privește infracţiuni contra umanităţii și pleacă de la sesizarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). 

Este vorba despre uciderea prin împuşcare a lui Ioan Andreșel, un țăran anticomunist din Apuseni, de către angajați ai fostului Serviciu Județean al Securității Poporului Turda și ai Biroului de Securitate Câmpeni. Dosarul a fost deschis acum trei ani. 

Asasinatul s-a produs la data de 16 august 1950, pe raza comunei Bistra, în judeţul Alba. Din cuprinsul sesizării IICCMER rezultă că victima a fost ridicată de către lucrătorii de Securitate din locuința sa sezonieră, situată la munte, unde se afla în timpul verii pentru creșterea bovinelor, și a fost dusă într-o poiană, unde a fost împușcată pentru că ar fi susținut membri organizației anticomuniste Frontul Apărării Naționale.

”Le spunea seara la cârciumă, localnicilor, să nu intre în colectiv. Dacă îmi amintesc bine avea vreo 72, 73 de ani când a fost executat. Au vrut să dea exemple, de aceea i-au și lăsat morți în locuri în care puteau fi văzuți. Mesajul era că cine face ca ei, ca ei să pățească” spune Gabriel Rustoiu, unul dintre arheologii care au participat la deshumarea cadavrului lui Ion Andreșel.

Cercetările au început în urmă cu trei ani, când un procuror militar s-a dus la fața locului împreună cu un tehnician criminalist din cadrul Poliției orașului Câmpeni, agenți de poliție din cadrul Postului de Poliție Bistra, județul Alba, precum şi un medic legist din cadrul Serviciul Județean de Medicină Legală Alba, sprijiniți de specialiştii de la IICCMER, care de altfel au documentat cazul.

În urma săpăturilor efectuate în locul indicat a fost identificat un schelet uman, la o adâncime de 0,70 metri.

Ioan Andreșel s-a născut în comuna Bistra la data de 28 august 1877. Familia Andreșel a avut o stare materială bună, având în proprietate o gospodărie țărănească, iar autoritățile vremii l-au încadrat în categoria socială a chiaburilor.

andresel

Potrivit informațiilor specialiștilor de la IICCMER, la începutul anului 1949, membrii organizației de rezistență armată anticomunistă Frontul Apărării Naționale, înființată în decembrie 1948, și-au amenajat o tabără în zona Bistra, la circa 10 km nord-est de centrul comunal, în locul numit Groși.

În 4 martie 1949 asupra taberei partizanilor Securitatea a organizat și întreprins un atac armat în urma căruia au rezultat victime de ambele părți, fiind capturați mai mulți prizonieri.

Dintre partizanii care au scăpat din încercuire, mulți au fost prinși după scurt timp. Ulterior au fost condamnați la închisoare sau chiar la moarte.

Unii au mai rezistat o vreme ca fugari, însă și aceștia au fost până la urmă uciși, în diferite împrejurări, de Securitate sau Miliție.

În această situație s-au aflat doi partizani originari din satele zonei, Nicolae Selagea din Dealu Capsei și Ihuț Traian din Aronești, care au fost intens urmăriți și până la urmă uciși, primul în 2 septembrie 1950 și al doilea în 5 august 1952.

”Câtă vreme aceștia au fost fugari și au stat ascunși în munte, au fost ajutați de familii și de rude să supraviețuiască, fiind susținuți și de unii localnici, catalogați de autorități drept chiaburi și persoane reacționare.

Aceștia din urmă aveau o influență mare asupra membrilor comunității, îndemnând lumea să-i sprijine pe partizani deoarece în curând, cum mulți sperau atunci, urma să izbucnească războiul dintre U.R.S.S. și țările occidentale în urma căruia regimul comunist din România va fi înlocuit cu un regim democratic în care rolul conducător îl vor avea vechile partide politice din perioada interbelică.

Totodată, aceste persoane desfășurau pe toate căile o constantă propagandă anticomunistă, instigând pe săteni la nesupunere și împotrivire la încercările autorităților de a înființa la Bistra o Gospodărie Agricolă Colectivă” se arată într-un comunicat de presă al institutului.

În acest context, Securitatea a întreprins măsuri dure împotriva tuturor celor care se opuneau direct sau indirect, regimului.

Serviciul Județean a Securității Poporului Turda a organizat o acțiune represivă de intimidare și constrângere a populației din Bistra.

În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Câmpeni și cu milițieni de la Posturile de Miliție Bistra și Câmpeni, au reținut și transportat la sediul Securității din Câmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea și Ihuț Traian, dar și persoane cu o stare materială mai bună, considerate ca fiind chiaburi și suspectate că ar acorda sprijin partizanilor.

Potrivit informațiilor documentate de IICCMER, cu toții au fost anchetați și amenințați, fără a li se lua însă declarații scrise.

În urma așa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situația creată în Bistra se fac vinovați trei ”chiaburi”, și anume Andreșel Ioan, Pom Traian și Trifa Iosif, ultimii doi fiind deja reținuți la Câmpeni. Măsurile dispuse de Securitate au fost ca cei trei să fie imediat executați în locuri prestabilite.

Ca urmare, în dimineața zilei de 16 august 1950, Pom Traian și Trifa Iosif au fost aduși de la Câmpeni la Bistra, de unde au fost transportați pe jos și executați prin împușcare, în locuri diferite.

După execuția acestora, în aceeași zi, înainte de orele amiezii, Ioan Andreșel a fost căutat și ridicat de la locuința pe care o avea în munte, la Dosul Neagului, unde pe timpul verii stătea cu animalele.

Conform mărturiilor unor localnici, Andreșel a fost bătut și apoi transportat pe o distanță de circa un kilometru și jumătate, până la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi, unde a fost executat prin împușcare.

Ce spun cei de la IICCMER

”Vinovații i-am dat eu cu nume și prenume” spune cercetătorul Gheorghe Petrov, cel care a condus investigația și a pus la dispoziția autorităților toate informațiile pe cre le-a obținut, de la identificarea locului și a autorilor și până la detaliile execuției.

Într-un comunicat al IICCMER, Gheorghe Petrov a detaliat întreaga poveste:

”Cadavrul lui Andreșel Ioan precum și trupurile celorlalte două victime au fost lăsate pe locurile de execuție, fiind îngropate a doua zi, în 17 august.

Pentru săparea gropilor de mormânt au fost aduse cu forța rude ale celor doi partizani, Selagea și Ihuț, precum și alți oameni mai înstăriți din Bistra, care fuseseră anchetați la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu.

Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton pe care era scris: „Cine face ca el, ca el să pățească”.

Din informațiile documentare existente precum și din mărturiile unor foste cadre de securitate, rezultă că aceste omoruri au fost ordonate direct de către conducerea D.R.S.P. Cluj, prin șeful de atunci al acestei structuri de securitate, colonelul Patriciu Mihai (nume real, Grunsperger) în complicitate cu adjunctul său, locotenent-colonel Cuteanu Gheorghe.

Executarea ordinului sau a instrucțiunilor a fost îndeplinită de către S.J.S.P. Turda, condus de maiorul Kovacs Mihai, care a coordonat personal și operațiunile din teren.

Din personalul Securității din Turda, cunoaștem că au fost trimiși în misiune locotenent Herța Vasile, șeful Biroului Anchete, adjunctul acestuia, sublocotenent Tăuțan Valentin, și locotenent Popa Vasile, șeful Biroului I Informații. La Câmpeni, șeful Biroului local de Securitate era sublocotenent Cosman Gheorghe, acesta fiind subordonat S.J.S.P. Turda.

Pe lângă aceștia, în pregătirea și săvârșirea crimelor au mai fost implicate și alte cadre de securitate și miliție. Cât privește pe colonelul Patriciu (Grunsperger), acesta s-a născut la 19 ianuarie 1909 în com. Brusturi, jud. Bihor, și a decedat la Cluj în 29 mai 1997.

Deși a ordonat personal zeci de execuții fără judecată, dispunând arestarea și trimiterea arbitrară în pușcării și lagăre de muncă a sute de oameni, dintre care mulți nu s-au mai întors acasă, câtă vreme a fost în viață nu a fost cercetat și nu a răspuns penal pentru crimele sale”.

După ce a stat aproape un an și jumătate la morga Spitalului Județean din Alba Iulia, trupul lui Ioan Andreșel a fost restituit urmașilor acestuia, care i-au organizat, în 2019, o ceremonie la religioasă la Biserica Ortodoxă din Bistra.

Cercetările au fost efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul de Istorie și Științele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horațiu Groza și Marius Oprea.

Investigațiile s-au desfășurat în prezenţa procurorului de caz, colonel magistrat Octavian Toma, de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care a fost sesizată de IICCMER în privința acestui caz de omor şi a locului unde victima a fost înhumată. Între timp, acesta s-a mutat la altă unitate de parchet militar, iar cazul a fost preluat de alt procuror.

FOTO: IICCMER



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

SONDAJ Alba24: Cine doriți să fie viitorul președinte al Consiliului Județean Alba. Lista candidaților anunțați

Publicat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru desfășurarea alegerilor locale în 27 septembrie.

Vă puteți exprima opinia și preferințele într-un sondaj legat de candidații la președinția Consiliului Județean Alba – Alba24. 

Pe care dintre următorii candidați l-ați vota pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Alba:

Loading ... Loading ...

Citește și: GRAFIC: Alegeri locale 2020. Calendarul perioadei electorale și principalele etape de parcurs până în ziua scrutinului

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Horațiu Florea, candidatul PRO România pentru președinția Consiliului Județean Alba

Publicat

Horațiu Florea, președintele PRO România Alba, intră în cursa pentru șefia Consiliului Județean Alba, potrivit unui comunicat de presă transmis vineri 7 august. 

Florea, în vârstă de 30 de ani, este absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca și are o firmă privată.

„Eu am intrat în politică din idealism. Unii m-au întrebat de ce nu stau deoparte, fiindcă am o viață liniștită și împlinită profesional.

Alții m-au sfătuit să merg, direct, către un partid consacrat și să condiționez acest lucru de primirea vreunei funcții. Iacă-tă, că am preferat calea mai „grea” și am ales să construiesc, decât să iau lucrurile de-a gata. Sunt doi ani de când investesc timp și energie pentru a încerca să schimb, alături de oameni ca dumneavoastră, lucrurile care nu merg, de atâta amar de vreme, în județul nostru.

Am parcurs zeci de mii de kilometri, am luat la pas fiecare localitate din Alba și am stat de vorbă cu mii și mii de oameni. Și nu cred că e ceva mai dureros decât să vezi că administrația ultimilor ani putea face infinit mai mult.

E motivul pentru care am ales să candidez pentru președinția Consiliului Județean și sunt convins că e un semnal prin care oamenii ar trebui să înțeleagă că se impune, mai mult ca oricând, un schimb între generații și mentalități”, a declarat Horațiu Florea într-un comunicat de presă.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Noi prevederi pentru pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, în proiectul Legii Salarizării. Ce alegere pot face

Publicat

Pensionarii care nu au cotizat cel puțin 15 ani pentru pensie vor putea opta între pensia minim garantată, care va fi calculată, însă, pe baza contributivităţii, şi o indemnizaţie socială, opţiunea urmând să fie exprimată cu trei luni înainte de aplicarea legii, potrivit proiectului noii legi a salarizării, postat joi seară pe site-ul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

În prezent, circa un milion de pensionari primesc pensia minim garantată de 640 de lei.

„O noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă.

Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă, cu trei luni înainte de aplicarea efectivă a legii.

Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă, ei opt opta pentru aceasta din urmă.

Pensionarii care nu optează în termenul de trei luni rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii, explică ministerul.

„Din 2021, nu o să mai existe niciun pensionar care să aibă stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, aşa cum există la ora actuală. Astfel, aceştia vor rămâne la pensia minim garantată de 640 de lei”, mai spun oficialii ministerului.

Pensia minim garantată datează din 2009, astfel încât orice pensionar care are o pensie sub nivelul minim să primească cel puţin această valoare.

Cu alte cuvinte, cei care se încadrează aici vor avea posibilitatea, conform noii legi, să opteze dacă acceptă să rămână în actualul sistem de pensii, însă doar pe baza contribuţiei fiecăruia, fără a mai primi vreun bonus de la stat. În prezent, statul completează diferenţa dintre ce ar trebui să primească fiecare, conform contribuţiilor proprii, şi pensia minim garantată de 640 de lei.

Condiția pentru transformarea pensiei în indemnizație socială

Alternativa pe care o vor avea la dispoziţie aceşti pensionari este să meargă în sistemul de asistenţă socială, adică să-şi transforme pensia în indemnizaţie socială minimă, renunţând însă la statutul de pensionar, căruia, potrivit Constituţiei, nu i se poate lua sau diminua pensia.

În comunicat se arată că sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie.

Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se mai prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. „Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi”, au adăugat reprezentanţii ministerului.

În ceea ce priveşte pensia minimă, aceasta se va diferenţia în funcţie de vechimea în muncă. Astfel, în formula actuală, toţi pensionarii primesc o pensie minimă de 640 de lei, chiar dacă au cotizat 13 ani, 19 ani sau 35 de ani, iar, în 2021, pensia minimă ar fi fost de 853 de lei.

Pensiile calculate prin noua formulă

Însă, conform noii formule de calcul, la o vechime de minimum 15 ani, pensionarul primeşte 45% din salariul minim brut şi 1% din salariul minim brut pentru fiecare an în plus. Se ajunge astfel la departajări clare, în funcţie de numărul de ani lucraţi:

cel cu 13 ani primeşte o pensie de 1.032 lei în 2021,

cel cu 19 ani – 1.176 lei,

cel cu 35 de ani vechime – 1.560 lei.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul Legii pensiilor care, potrivit reprezentanţilor instituţiei, urmăreşte eliminarea inechităţilor dintre cei care au cotizat egal şi primesc pensii diferite, dar şi dintre bărbaţi şi femei, aşa cum se întâmplă în prezent, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei,.

„Proiectul de lege urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite.

De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile în discuţie se egalizează”, argumentează oficialii ministerului.

sursa: AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum ar putea fi deschise restaurantele. Patronatul din HORECA dă soluția, dar și amenință cu proteste

Publicat

Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Ludovic Orban, proprietarii și operatorii din HoReCa spun că sunt trataţi incorect de Guvern în comparaţie cu celelalte industrii şi atrag atenția că situația ar putea genera proteste.

Potrivit Asociaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), cifra de afaceri din industria HoReCa a scăzut cu 70% faţă de anul trecut, iar peste 40% dintre operatori şi-au suspendat activitatea, ca urmare a pandemiei globale şi a măsurilor restrictive instaurate de autorităţi.

”Urmare a crizei datorată pandemiei globale şi a măsurilor restrictive instaurate de autorităţi, industria noastră este în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin brusc care a dus astazi la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% faţă de anul trecut şi a determinat suspendarea activităţii în cazul a peste 40% dintre operatori.

Organizaţia Patronală HORA îşi exprimă public îngrijorarea cu privire la efectele dezastruoase create de răspândirea virusului Covid-19 în industria ospitalităţii, efecte care se resimt în toată industria turismului la nivel mondial”, arată HORA în scrisoarea deschisă.

*HoReCa aducea 5,07% la PIB

Înainte de criza Covid-19, în industria HoReCa activau 40.000 de societăţi comerciale cu capital 100% românesc având o cifră de afaceri de 5 miliarde euro, dar şi aproximativ 400.000 de angajaţi reprezentând 10% din numărul total al angajaţilor care activează in sectorul privat (190.000 de angajaţi direct implicaţi şi aproximativ 210.000 angajaţi ai furnizorilor de produse, materii prime şi servicii).

”Totodată industria noastră contribuia semnificativ la evoluţia unor companii ce dezvoltă afaceri în domenii conexe, precum agricultură, furnizori locali de ingrediente, producători şi distribuitori materie primă în bucătărie, importatori şi distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum şi sisteme de gestiune, curăţenie, transport, logistică, ambalaje”, precizează organizaţia patronală HORA.

Potrivit studiului comandat de HORA, împreună cu organizaţiile membre în Alianţa Pentru Turism (APT), efectuat pe o perioadă de 5 ani, reprezentanţii industriei atrag atenţia asupra faptului că aportul HoReCa la PIB este de aproximativ 5,07% astfel: impact financiar direct (valoare adăugată) – 3,42%; impact social (salarii angajaţi şi aport consum) – 0,91%; impact financiar indirect (furnizori si investiţii) – 0,74%.

”Lipsa predictibilităţii din industria HoReCa în climatul economic actual nu face decât să împingă pe marginea prăpastiei antreprenorii care astăzi au în derulare investiţii, responsabilităţi majore faţă de angajaţi, contracte de închiriere şi leasing, contracte cu clienţii externi, contracte de prestări servicii, contracte de servicii auxiliare, etc.”, arată patronatul.

*Comparația cu alte țări

În ceea ce priveşte activitatea din alte ţări europene, HORA precizează că industria HoReCa poate funcţiona. În afara României, toate ţările Comunităţii Europene au redeschis restaurantele (interior şi exterior) cu reglementări stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, acesta reuşind astfel să menţină un număr mult mai mic de cazuri de îmbolnăvire faţă de România.

”Luând în considerare faptul că redeschiderea teraselor la 1 iunie 2020 nu a atras o creştere a numărului de persoane infectate, putem concluziona că redeschiderea completă a restaurantelor se poate face in siguranţă, în unităţile în care se respectă reglementările.

Aşa cum s-a putut observa, creşterea numărului de îmbolnăviri a avut loc la două săptămâni de la începerea vacanţelor din zonele turistice. În lipsa unor reglementări clare, restaurantele au întâmpinat dificultăţi, iar incapacitatea autorităţii centrale şi locale de a urmări respectarea regulilor a dus la suprareglementări şi controale abuzive, multe dintre ele fără a avea legătură cu situaţia pandemică în care ne aflăm”, adaugă reprezentanţii HORA.

*Cum ar putea arăta redeschiderea restaurantelor

Proprietarii şi operatorii din HoReCa afirmă că sunt trataţi incorect de către guvern în comparaţie cu celelalte industrii.

”În acest context, astăzi există intenţia anumitor operatori din HoReCa de a organiza proteste fizice dar şi sugestive impotriva guvernului. ​Luând în considerare situaţia dificilă cu care ne confruntăm şi climatul de incertitudine încă existent în ceea ce priveşte cursul pandemiei şi al industriei ospitalităţii, supunem atenţiei dumneavoastră următoarele solicitări şi, totodată, propuneri legate de viitorul industriei şi problemele acute ale operatorilor din HORECA în contextul actual, după cum urmează:

  • redeschiderea în cel mai scurt timp a restaurantelor în interior, cu respectarea regulilor împotriva răspândirii COVID-19;
  • asigurarea distanţării fizice prin menţinerea unui mese libere între două mese ocupate;
  • evitarea aglomerărilor de persoane la ghişee şi grupuri sanitare;
  • purtarea obligatorie a măştii de către client în momentul deplasării către grupurile sanitare, la intrarea sau ieşirea din restaurant;
  • se vor asigura dispozitive şi substanţe virulicide necesare dezinfectării mâinilor clienţilor şi informarea acestora cu privire la modul de utilizare;
  • informarea clienţilor asupra regulilor de igienă şi distanţare fizică precum şi a necesităţii limitării timpului de servire a mesei, acolo unde este cazul
  • curăţarea şi dezinfectarea cu substanţe bactericide şi virulicide a spaţiilor/suprafeţelor unde au acces clienţii şi a ustensilelor utilizate în timpul servirii mesei;
  • eliminarea obligativităţii purtării mănuşilor de către personalul de servire în interiorul restaurantului, considerăm că este mult mai eficientă spălarea frecventă si directă a mâinilor;
  • iniţializarea unei campanii de încurajare a publicului pentru a respecta regulile de distanţare fizică, purtare a măştii de protecţie, spălarea frecventă şi corectă a mâinilor;
  • eliminarea impozitului specific pentru anul 2021, respectiv 40 milioane euro anual, conform studiului comandat de HORA; reglementarea bacşişului/tip-ului din industrie ca venit din alte surse, fără plată CASS.

Alte propuneri prevăd: ”clasificarea grupurilor de firme afiliate ca parte a IMM-urilor, dacă nu îndeplinesc condiţii de întreprinderi mari; focusarea controalelor făcute de către instituţiile statului pe respectarea reglementărilor privind raspândirea virusului SARS COV 2”.

Sursa: spotmedia.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate