Un nou mod de calcul al pensiilor speciale. Cum ar putea crește vârsta de pensionare a magistraților, până în 2045. PROIECT

Un nou mod de calcul al pensiilor speciale. Partidele coaliției de guvernare au depus recent un proiect de lege care prevede o diminuare a pensiilor speciale și o creștere a vârstei de pensionare pentru magistrați. Mai exact, se propune recalcularea pensiilor speciale aplicând un procent de 65% din salariul ultimilor 4 ani, față de un procent de 80% cât este în prezent.

De asemenea, se propune pensionarea magistraților la vârsta de 65 de ani. La această vârstă se va ajunge progresiv, până în 2045, pentru a evita plecările masive din sistem. În plus, procurorii și judecătorii vor trebui să aibă 25 de ani de activitate doar în magistratură, nu în avocatură sau alte profesii juridice.

Magistrații critică proiectul de lege inițiat de liderii coaliției de guvernare. CSM atrage atenţia, într-un comunicat de presă, că nu a fost consultat. Potrivit CSM, orice modificare a legislației privind drepturile magistraților se poate face numai cu respectarea standardelor constituționale.

„Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților în privința statutului lor, fapt care ar conduce la un un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești”, se arată în comunicatul CSM.

Potrivit CSM, reglementarea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost amendată de dată recentă, în anul 2023 fiind adoptată Legea nr. 282/2023 prin care s-a stabilit soluția normativă potrivită sub aspectul pensiilor magistraților. Astfel au fost acordate „garanții adecvate din perspectiva acestei componente financiare a independenței justiției, situație care a avut efectul stabilizator în privința resurselor umane din sistemul judiciar”, mai atrage atenția Consiliul.

Potrivit ultimelor date statistice publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), în luna martie pensia medie a foștilor judecători și procurori a fost de 25.210 lei, din care li s-ar fi cuvenit conform contribuțiilor doar 7.400 de lei. În România sunt peste 7.000 de pensionari speciali din magistratură, foști judecători și procurori.

Un nou mod de calcul al pensiilor speciale

Propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, inițiată de liderii coaliției de guvernare, a fost înregistrată la Camera Deputaților pe 8 aprilie.

Potrivit inițiatorilor, conform angajamentelor asumate de România prin PNRR, pensiile de serviciu trebuie reformate pe baza unor soluții care să vizeze corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al cotributivităţii cât și al justiției sociale.

În prezent, pensiile de serviciu pentru anumite categorii socio-profesionale, respectiv personalul din sistemul de justiție sunt calculate prin aplicarea unui procent de 80% asupra bazei de calcul reprezentață de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.

Cu toate că Legea nr. 282/2023, prin care a fost reglementată reforma pensiilor de serviciu a fost agreată de Comisia Europeană ca îndeplinind angajamentele asumate prin PNRR, decizia Curţii Constituţionale nr. 724/2024 a declarat neconstituțională creșterea impozitării progresive pentru pensiile de serviciu.

Restricțiile impuse asupra concepției reformei pensiilor de serviciu prin hotărârile CCR afectează în principal planul de pensii de serviciu al magistraţilor.

În consecință, parametrii pensiilor de serviciu ale magistrațitor permise în temeiul acestor hotărâri diferă substanțial de cei ai altor pensii de serviciu. În special, magistraţii au menţinut o rată de înlocuire de 80% aplicată câștigurilor medii pe o perioadă de 4 ani înainte de pensionare, comparative cu o rată de 65% pentru ceilalți beneficiari de pensii de serviciu, iar pensiile beneficiarilor aflați deja în activitate sunt indexate la o rată de creştere a salariilor contribuabililor activi. Prestaţiile pentru noii intraţi în profesie, ca și pentru toți beneficiarii altor planuri de pensii de serviciu, vor fi indexate în funcţie de inflație.

Pentru a respecta angajamentele din cadrul Planului Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR), Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarităţii Sociale (MMFTSS) e alaborat, cu spijinul Băncii Mondiale și în consultare cu serviciile tehnice ale Comisiei Europene o propunere bazată pe următoarele coordonate:

• Reducerea ratei de înlocuire la pensionare de la 80% la 65%.
• Accelerarea creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați – de la 4 luni pe an la 6 luni pe an – până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Cum se vor calcula pensiile speciale, de la 1 ianuarie 2026

Se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistrații-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării, dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum și condiția de vârstă de cel puțin 48 de ani.

Această vârstă de pensionare creşte eșalonat până în anul 2045, până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

De asemenea, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătoreşti și al parchetelor de pe lângă acestea, proiectul de lege are în vedere ajustarea procentului care stă la baza stabilirii cuantumului penșiilor de serviciu, de la 80% din baza de calcul cât este în prezent – la 65%, determinând reducerea decalajului dintre pensiile de serviciu și cel al pensiilor de asigurări sociale de stat.

Personalul Curţii Constituţionale, respectiv magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se vor putea pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani şi vor putea beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.

Vârsta de pensionare va creşte eșalonat până ia împlinirea vârstei de 65 ani.

Cum ar putea crește vâsta de pensionare a magistraților

Potrivit proiectului, atingerea vârstei de 65 ani se realizează prin creşterea vârstei standard de pensionare conform eşalonării:

Anul pensionării – Vârsta standard la data pensionării

• 2026 – 48 ani
• 2027 – 48 ani și 6 luni
• 2028 – 49 ani
• 2029 – 49 ani și 6 luni
• 2030 – 50 ani
• 2031 – 51 ani
• 2032 – 52 ani
• 2033 – 53 ani
• 2034 – 54 ani
• 2035 – 55 ani
• 2036 – 56 ani
• 2037 – 57 ani
• 2038 – 58 ani
• 2039 – 59 ani
• 2040 – 60 ani
• 2041 – 61 ani
• 2042 – 62 ani
• 2043 – 63 ani
• 2044 – 64 ani
• 2045 – 65 ani