Un român și-a redus rata la creditul în franci elvețieni. Decizie la Judecătoria Blaj: Ce sume trebuie să restituie Exim Bank

Un român și-a redus rata la creditul în franci elvețieni. Un litigiu rar s-a desfășurat pe rolul Judecătoriei Blaj timp de aproape un an. Mai exact un proces în civil deschis de o persoană fizică împotriva unei bănci care a avut ca obiect restabilirea echilibrului contractual.

Un bărbat care are un credit în franci elvețieni la Exim Bank (Banca Exim – Banca Românească) a cerut renegocierea contractului și implicit diminuarea ratelor. Este vorba despre un proces rar (pe rolul instanțelor din Alba) prin prisma obiectului pe care l-a avut, dar și a modului în care magistrații au analizat cazul. 

În data de 5 iunie 2025, magistrații Judecătoriei Blaj au dat o decizie în acest caz. 

Restabilirea echilibrului contractual este o măsură juridică prin care instanța (sau uneori părțile, prin renegociere) modifică obligațiile contractuale, astfel încât contractul să redevină echitabil, atunci când împrejurările s-au schimbat semnificativ față de momentul încheierii lui.

Tradus în termeni mai simpli dacă o persoană a luat un credit când valoarea unui franc elvențian era de 2,2422 lei, iar în prezent francul are o valoare de 5,1580 lei, se poate cere reajustarea contractului dintre debitor și creditor. Asta s-a întâmplat și în cazul judecat recent de magistrații Judecătoriei Blaj. Motivarea instanței a devenit publică și a fost analizată de reporterii alba24.ro, pe portalul CSM, rejust.ro.

Ce a cerut reclamantul în instanță: restabilirea echilibrului contractual

În linii mari situația este una simplă. Reclamantul a obținut un credit în valoare 170.000 CHF în data de 6 mai 2008, de la Banca Exim – Banca Românească. Atunci valoarea unui franc elvențian era de 2,2422 lei, iar în prezent francul are o valoare de 5,1580 lei.

Drept urmare, la începutul anului 2024 a notificat banca că vrea să renegocieze contractul. Ulterior, în data de 13 iunie 2024 a intentat un proces în civil, pe rolul Judecătoriei Blaj.

De la momentul încherierii contractului și până la momentul înregistrării procesului cursul CHF a crescut cu peste 52,6%. Drept urmare a intervenit un caz de impreviziune.

Reclamantul a solicitat instanței adaptarea contractului, în baza Legii nr. 77/2016 și a impreviziunii.

Mai exact a cerut următoarele: recalcularea ratelor lunare începând cu data de 20.03.2024 folosind un curs valutar calculat astfel: cursul de la data încheierii contractului,6 mai 2008 și  jumătate din diferența față de cursul din ziua fiecărei rate.

De asemenea, a cerut obligarea băncii să emită un nou grafic de rambursare pe baza formulei de calcul de mai sus. A mai cerut și restituirea sumelor plătite „în plus”, adică sumele achitate peste nivelul rezultat din cursul ajustat, începând cu 20.03.2024, dar și  dobândă legală penalizatoare calculată pentru aceste sume, de la data fiecărei plăți până la restituire.

Teoria impreviziunii

Potrivit Codului civil, art. 1271, teoria impreviziunii spune că: dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă din cauza unei schimbări excepționale a împrejurărilor, instanța poate:

• să adapteze contractul,
• să-l înceteze, dacă adaptarea nu e posibilă.

Legea nr. 77/2016, în special pentru credite în valută, prevede că dacă apar situații de impreviziune, echilibrarea și continuarea contractului sunt prioritare față de încetarea lui.

Poziția băncii în proces

În fața instanței, reprezentanții legați ai instituției bancare au precizat că reclamantul nu a respectat procedura legală prealabilă, prevăzută de Legea nr. 77/2016.

Mai exact, notificarea transmisă nu a conținut o solicitare de dare în plată (adică transferul imobilului în schimbul stingerii datoriei), ci doar o propunere de negociere. Or, în viziunea băncii, doar după ce debitorul cere darea în plată poate cere adaptarea contractului, altfel cererea este inadmisibilă.

De asemenea juriștii băncii au venit cu o serie de argumente. Mai exact aceștia au susținut că nu sunt îndeplinite condițiile de aplicare a legii, în special:

Lipsa impreviziunii reale

• Fluctuațiile de curs valutar sunt un risc asumat în mod obișnuit în astfel de contracte.
• O creștere de 52,6% sau chiar mai mare a cursului nu este imprevizibilă în mod juridic, ci face parte din riscul normal al creditării în valută.

Reclamantul nu ar fi consumator

Banca a pus sub semnul întrebării calitatea de consumator a reclamantului, sugerând că imobilul (imobilul pe care l-a dat în garanție) ar fi fost folosit în scopuri profesionale sau comerciale.

De asemenea juristii au invocat jurisprudența CJUE privind definiția strictă a „consumatorului”. Mai exact dacă destinația imobilului, cel care a fost dat în garanție când a fost obținut creditul are destinația de locuință.

Juriștii au cerut instanței să verifice dacă imobilul are cu adevărat destinația de locuință, condiție esențială pentru aplicarea Legii 77/2016.

Cum au judecat magistrații cazul

Judecătorul de caz a constatat că reclamantul a transmis o notificare valabilă băncii, în care a cerut adaptarea contractului, nu darea în plată. Acesta a mai subliniat că, potrivit Legii 77/2016, art. 4 alin. (4), adaptarea și continuarea contractului sunt prioritare față de darea în plată.

De asemenea au constatat că impreviziunea există. Mai exact, cursul CHF a crescut cu peste 100% de la data semnării contractului (2,24 lei în 2008 ➝ peste 5,14 lei în 2024). Această creștere a depășit pragul legal de 52,6%, menținându-se timp de cel puțin 6 luni.

Ce au decis magistrații: Reclamant versus bancă

Instanța, Judecătoria Blaj, a decis că reclamantul are dreptul la adaptarea contractului de credit, în baza impreviziunii prevăzute de Legea nr. 77/2016.

Magistrații instanței au decis adaptarea echitabilă a contractului:

• Reclamanntul vor suporta, în totalitate, costurile generate de cursul de schimb valutar aplicabil în vederea cumpărării monedei RON/CHF până în momentul în care între cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit și cursul publicat de BNR pe parcursul derulării contractului există o diferență de +52,6 %.
• Reclamantul și pârâta vor suporta în mod egal (50%-50%)  diferența  de curs valutar care rezultă între cursul de schimb valutar publicat de BNR pe parcursul derulării contractului de credit, respectiv cel de la data scadenței fiecărei rate ulterioare datei de  20.03.2024 și cursul de schimb valutar  publicat de BNR la data încheierii contractului de credit + 52,6% din acesta.

De asemenea au obligat instituția bancară să emită un nou grafic de rambursare, adaptat la acest mecanism și să restituie sumele plătite în plus de client după 20 martie 2024, plus dobândă legală penalizatoare.

Momentan decizia nu este definitivă și poate fi atacată în apel.

sursă foto: imagine genrată cu AI.