Connect with us

Actualitate

Una din șase infecții bacteriene, rezistentă la antibiotice. Raport al Organizației Mondiale a Sănătății

Publicat

Una din șase infecții bacteriene la nivel mondial este acum rezistentă la antibioticele obișnuite, avertizează un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Asta înseamnă că bolile bacteriene, cum ar fi infecțiile tractului urinar și bolile cu transmitere sexuală, devin din ce în ce mai greu de tratat.

Cercetătorii au analizat 23 de milioane de probe de infecții bacteriene confirmate în laborator, colectate din 104 țări în 2023, scrie Mediafax.

Studiul a descoperit că antibioticele obișnuite, precum penicilina orală și ciprofloxacina, au devenit cu aproximativ 40% mai puțin eficiente între 2018 și 2023.

Acest lucru înseamnă că sunt din ce în ce mai incapabile să omoare bacteriile dăunătoare, permițând unui număr tot mai mare de infecții să supraviețuiască tratamentului, conform The Telegraph.

Infecțiile bacteriene rezistente la antibiotice. Unde sunt mai frecvente

Ca urmare, decesele cauzate de rezistența la antimicrobiene sunt în creștere, în special în țările cu venituri mici și medii, unde utilizarea excesivă și abuzivă a antibioticelor este mai frecventă din cauza reglementărilor insuficient de stricte, iar accesul la tratamente noi și eficiente rămâne limitat.

În 2021, 7,7 milioane de persoane au murit la nivel global din cauza infecțiilor bacteriene, rezistența la medicamente fiind direct responsabilă pentru 1,14 milioane dintre aceste decese și contribuind la alte 4,71 milioane.

Până în 2050, se estimează că 10 milioane de persoane ar putea muri în fiecare an din cauza infecțiilor rezistente la medicamente, deoarece noile antibiotice nu sunt dezvoltate suficient de repede pentru a ține pasul cu rezistența.

Deși tratamentele „de ultimă generație”, antibiotice puternice administrate adesea intravenos în spitale sunt încă eficiente în cazurile cele mai grave, acestea sunt costisitoare și mai greu accesibile în țările mai sărace și pot provoca efecte secundare grave.

Rezistență rapidă a bacteriilor

Raportul a ridicat, de asemenea, îngrijorări serioase cu privire la rezistența rapidă a bacteriilor gram-negative, precum E. coli și Klebsiella pneumoniae.

Aceste bacterii provoacă unele dintre cele mai grave infecții, ducând adesea la septicemie, insuficiență organică și deces.

Cel puțin 40% din E. coli și 55% din Klebsiella pneumoniae sunt acum rezistente la cefalosporinele de generația a treia, o clasă de antibiotice puternice utilizate pentru tratarea acestor infecții.

În Africa, unde tratamentele mai puternice sunt adesea indisponibile, ratele de rezistență la aceste infecții au depășit 70%.

Alte antibiotice esențiale pentru salvarea vieții, inclusiv carbapenemele și fluorochinolonele, își pierd eficacitatea împotriva E. coli, Klebsiella pneumoniae, Salmonella și Acinetobacter.

Aceste bacterii se răspândesc adesea în mediul spitalicesc și reprezintă o amenințare deosebită pentru pacienții fragili sau postoperatorii.

„Aceste antibiotice sunt esențiale pentru tratarea infecțiilor severe, iar ineficiența lor crescândă reduce opțiunile de tratament”, a declarat dr. Yvan J.-F. Hutin, directorul Departamentului de Rezistență la Antimicrobiene al OMS.

„Rezistența la antimicrobiene depășește progresele medicinei moderne, amenințând sănătatea familiilor din întreaga lume”, a adăugat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

„Pe măsură ce țările își consolidează sistemele de supraveghere a AMR, trebuie să utilizăm antibioticele în mod responsabil și să ne asigurăm că toată lumea are acces la medicamentele potrivite, la diagnostice de calitate garantată și la vaccinuri”, a spus acesta.

AI ar putea dezvolta noi antibiotice

Experții spun că inteligența artificială are potențialul de a revoluționa dezvoltarea de noi clase de antibiotice și ar putea juca un rol esențial în combaterea rezistenței la antimicrobiene.

Potrivit Mediafax, în august, o echipă de oameni de știință de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts a utilizat inteligența artificială generativă pentru a ajuta la proiectarea a două noi antibiotice care vizează gonoreea și Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, o superbacterie letală care a cauzat 130.000 de decese în Marea Britanie în 2021.

Cu toate acestea, avansarea acestor medicamente în studiile clinice rămâne o provocare majoră, în mare parte din cauza lipsei de sprijin financiar pentru a le duce mai departe în procesul de dezvoltare.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.