Venit minim de incluziune 2023. Normele de aplicare intră în vigoare din iunie, cu șase luni mai devreme

Veste bună pentru beneficiarii de venit minim de incluziune. Normele metodologice de aplicare a Legii care reglementează această formă de ajutor vor intra în vigoare mai repede, respectiv în luna iunie a acestui an, termenul fiind devansat cu o jumătate de an, potrivit unei hotărâri adoptate miercuri de Guvern.

Venitul minim de incluziune reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal, astfel cum acesta este definit de art. 54 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţia prevăzută la art. 1 alin. (2), precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie.

• Cine beneficiază de venitul minim de incluziune: Familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, denumite în continuare persoane fără adăpost, beneficiază de venit minim de incluziune numai pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul unităţilor administrativ- teritoriale în care trăiesc.

„Guvernul a modificat astăzi, printr-o hotărâre, normele metodologice de aplicare a Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune (VMI), prin care se asigură acordarea acestuia în condiţii egale pentru toate persoanele şi familiile care îndeplinesc aceleaşi condiţii de eligibilitate.

Se modifică data la care normele metodologice intră în vigoare

Una din principalele modificări vizează data intrării în vigoare a normelor metodologice, respectiv 1 iunie 2023 şi nu anul 2024, cum era prevăzut iniţial, această măsură fiind necesară pentru a asigura luarea măsurilor administrative necesare acordării VMI începând cu anul viitor”, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii.

Fac excepţie reglementările referitoare la solicitarea, acordarea, stabilirea dreptului şi plata venitului minim de incluziune, inclusiv a măsurilor complementare acestuia, prevăzute pentru beneficiarii venitului minim de incluziune, care se vor aplica de la 1 ianuarie 2024.

De asemenea, sunt clarificate unele aspecte procedurale în privinţa modului de stabilire a veniturilor anuale/periodice.

Astfel, este prevăzut că pentru stabilirea venitului net lunar se va calcula media lunară a acestora în raport cu perioada pentru care au fost acordate, în baza celei mai recente declaraţii fiscale înregistrată la organul fiscal competent.

O altă modificare se referă la documentele justificative pentru obţinerea dreptului la VMI, putând fi prezentate documente în original, copie legalizată sau copie simplă, în funcţie de situaţia fiecărui beneficiar, atunci când, din motive tehnice, nu pot fi accesate bazele de date cu informaţiile necesare verificărilor sau validărilor sau aceste informaţii nu fac obiectul constituirii unor baze de date.

Procedura de decontare a cheltuielilor cu transportul

Actul normativ introduce şi procedura de decontare a cheltuielilor cu transportul persoanelor care urmează cursurile programului educaţional „A doua şansă”, la mai mult de 5 km de domiciliu.

Aceste cheltuieli se decontează trimestrial la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, depusă la agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială.

De asemenea, a fost înlocuit şi formularul de cerere pentru acordarea VMI cu unul similar celui utilizat în prezent pentru venitul minim garantat, pentru a face posibilă colectarea informaţiilor care să stea la baza stabilirii dreptului.

Cine este exclus de la acordarea venitului minim de incluziune

Actul normativ detaliază componentele venitului minim de incluziune şi modalitatea de stabilire a dimensiunii familiei şi a venitului lunar ajustat.

De asemenea, iată care sunt bunurile care conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune:

•  clădirile şi alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu, precum şi terenurile din intravilan, cu o suprafaţă de peste 1.200 mp în zona urbană şi 2.500 mp în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinţei şi a curţii aferente;
• mai mult de un vehicul cu o vechime mai mare de 10 ani, cu drept de circulaţie pe drumurile publice;
• autovehicule cu drept de circulaţie pe drumurile publice cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepţia celor utilizate şi/sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilităţii;
• şalupe, bărci cu motor, iahturi sau alte tipuri de ambarcaţiuni, cu excepţia celor necesare pentru transport în cazul persoanelor care locuiesc în aria Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării;
• depozite bancare deţinute, ca titular, de cel puţin unul dintre membrii familiei, a căror sumă totală este mai mare de trei ori faţă de valoarea câştigului salarial mediu brut prevăzut de Legea asigurărilor sociale de stat.

De asemenea, prin hotărârea de Guvern aprobată sunt introduse modele de formulare mult simplificate, pentru facilitatea activităţii la nivelul primăriilor, acordarea venitului minim de incluziune bazându-se pe facilităţile Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială (SNIAS).

Ce este venitul minim de incluziune

Venitul minim de incluziune reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal, astfel cum acesta este definit de art. 54 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.

Beneficiarii sunt pentru familiile și persoanele singure aflate în situația prevăzută de lege, respectiv care, ”la un moment dat, pe parcursul vieții, din cauze socioeconomice, de sănătate și/sau care rezultă din mediul social de viață, și-au pierdut sau le-au fost limitate propriile capacități de integrare socială.”

De asemenea, venitul minim de incluziune se acordă și pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor și stimularea participării acestora în sistemul de educație.