Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: Cascadoria lui Lae Dreghici din 1995, de la Alba Iulia, preluată şi de televiziunile americane. A „zburat”, cu o Dacie, 63 de metri peste două TIR-uri


Publicat

lae dreghici cascadorieLae Dreghici a realizat în anul 1995, la Alba Iulia, o cascadorie celebră care a ajuns până pe posturile televiziunilor din Statele Unite ale Americii. Cascadorul albaiulian „a zburat“ cu o Dacia 1300, modificată, de pe o trambulină cu o înălţime de patru metri, peste două TIR-uri aşezate unul după celălalt, pe șoseaua de centură a orașului. A fost cea mai spectaculoasă cascadorie a momentului, la care au fost martori peste 40.000 de spectactori.

Pilotul maşinii a fost Lae Dreghici (avea atunci 43 de ani), cunoscut pentru zeci de cascadorii în filme celebre, iar copilot a fost Mircea Buta. Distanţa în aer parcursă de maşină în timpul cascadoriei a fost de 63,68 metri, cu o viteză de 140 km/h, la 11 metri înălţime. Maşina a aterizat „în bot” şi s-a rostogolit pe partea stângă. Chiar dacă autoturismul a suferit avarii serioase, pilotul şi copilotul au scăpat nevătămaţi. Cascadoria a fost cea mai spectaculoasă realizată până atunci în România.

Imaginile au ajuns şi la televiziuni din Europa şi SUA, iar Lae Dreghici a fost invitat în America pentru a colabora cu cascadori de acolo.

În iulie 2001, Nicolae Dreghici a ajuns în SUA, cu fiul său, Robert. S-a întâlnit cu nume mari în cascadorie, care lucrau pentru producţii cinematografice de la Hollywood şi a propus un spectacol la Las Vegas. „Era însă după 11 septembrie şi toată nebunia ce începuse atunci cu antraxul a făcut ca autorităţile să anuleze orice tip de spectacol, pentru a evita aglomeraţiile”, a spus cascadorul, acum în vârstă de 63 de ani.

„Îmi speriam mama de fiecare dată când plecam la drum cu motocicleta sau mă învârteam cu maşina. Nu am putut fi ţinut în frâu. Nu aveam stare, am fugit de oriunde au încercat să mă ţină închis. Am fugit de la şcoală, din armată, din ţară. Însă, iată-mă tot aici. Sunt prea legat de tot ce mă ţine de ţara asta, de oraşul acesta. Viaţa mea e toată aici, închisă într-un cerc mărunt de cunoştinţe şi un dulap cu casete video, pe care am reuşit să imortalizez fiecare moment important din viaţa mea şi a familiei mele”, astfel se descrie Lae Dreghici, pe website-ul personal.

„Pregătirea a început în urmă cu trei luni, la Centrul de Calcul din Alba Iulia, unde au fost calculaţi parametrii ideali de execuţie. Faţă de coordonatele pe care le-am pus la dispoziţia calculatorului, a rezultat, cu puţine modificări, că această cascadă poate fi executată. Trambulina de peste patru metri îmi asigura traiectoria necesară traversării celor două TIR-uri, în lungime de 28 metri, distanţă pe care o voi parcurge în aproximativ două secunde. Cascada constă în dorinţa de a stabili un record naţional de săritură în lungime, cu un autoturism Dacia 1300. Coeficientul de dificultate al cascadei era foarte mare. Dacă desprinderea de pe trambulină nu este centrală, atunci exista riscul să fiu catapultat în afara spaţiului de aterizare (…)

După echiparea completă pentru cascadă, am revenit cu maşina <minune> care este Dacia 1300 cu echipament standard, mai puţin suspensia. Echipamentul de protecţie din maşină a fost conceput şi realizat de mine. După plecarea spre pasarela Partoş, la circa 1,5 km, lucru greu de scris, au apărut acele probleme la carburator, fără ca să le mai pot remedia. Ajuns chinuit la pasarelă, am hotărât schimbarea carburatorului de pe maşina de cascadă, cu carburatorul de pe maşina ACR. Motoarele fiind fierbinţi, schimbul s-a făcut anevoios. Am trăit un sentiment ciudat, ştiind că creez acea iluzie că aş putea avea o cădere psihică din cauza emoţiei cascadei.

Carburatorul avut înainte pe maşina de cascadă îmi dezvolta acea viteză de deplasare ideală pentru calculele făcute, ca aterizarea să fie în zona de protecţie. Mai explicit, am pus <căpăstru> carburatorului şi am limitat cursa la câtă viteză am avut nevoie. În maşină, din precauţie, am evitat instalarea aparatelor de bord, ca la impact să nu opună rezistenţă organismului meu. De aceea n-am instalat nici vitezometru. Listarea pentru stabilirea vitezei ideale pentru aterizarea în zona de protecţie am făcut-o cu aparatul radar, pe acelaşi drum de centură. Dacă eram singur în maşină, ştiam ce am de făcut, fără să cer păreri. L-am întrebat pe prietenul meu, Mircea: <Ai curajul să stai liniştit pe partea dreaptă şi eu să fac cascada aşa cum simt?> Ştiind că Mircea are familia alături, soră şi frate, nu am vrut să-l supun la acel risc maxim, fără a-l pregăti. Mircea, sigur, a fost la asentimentul meu şi, la fel ca şi mine, şi-a dorit ca această cascadă să fie de senzaţie tare. Am hotărât ca momentul de cascadorie să fie în cele mai naturale condiţii cu putinţă. Am îmbrăcat acea cămaşă de execuţie a cascadei, m-am simţit în lumea mea, m-am îmbrăţişat cu Mircea, ne-am dat mâna, ne-am prins în acele centuri de siguranţă, care au fost duble şi am plecat de pe loc, la parametrii maximi ai autoturismului Dacia 1300 pregătit pentru această cascadă.

În maşina de cascadă am avut montată o cameră de filmat video. Am încercat tot timpul să vorbesc cu Mircea pentru a-l distrage de la acea emoţie firească. Zbieram la el: <Mircea, să nu te pună dracu să sari din maşină înainte de trambulină sau să-ţi fie teamă de ceva, că nu se întâmplă nimic!> Mircea, foarte curajos, mi-a răspuns de fiecare dată: <Ba, dimpotrivă, mergem prea încet>. De la intrarea pe trambulină, am încetat orice dialog şi am pornit spre necunoscut. După drumul parcurs peste TIR-uri şi cartoane, la căderea spre şosea, am realizat că o să cădem ideal, raportat la poziţia pe care o aveam şi efectul inerţiei. Sigur, şocul a fost aşa cum l-aţi văzut, dar preluat, în continuare, de acele rostogoliri care ne-au fost benefice.

Centurile pe care le-am avut pe maşina de cascadă au fost luate de pe maşina de curse, centuri ham, prinse din patru părţi. Ca măsură suplimentară, am pus un al doilea rând de centuri. Pentru protecţia organismului, am avut echipament complet şi special pentru cascade, adus din Statele Unite. Cu toate că am avut această aglomeraţie de centuri, la impact s-au cam rupt, dar noi nu am cedat. La sfârşitul cascadei, trebuia surprinsă o imagine cu ieşirea din maşină, însă, din cauza spectatorilor care s-au grăbit să se apropie de cascadori, aceasta nu a mai fost posibilă. Am solicitat salvarea, voluntar, pentru a evita acea aglomeraţie, dând posibilitatea redresării situaţiei. Nu am avut nicio fractură şi nici o altă traumă care să-mi dăuneze sănătăţii. Braţul drept mi-a fost tasat de ramforsarea din maşină, care nu m-a iertat în timpul şocurilor. Prietenul meu, Mircea, de asemenea, puţin lovit la piciorul drept, se manifestă cu aceeaşi senzaţie firească, după un şoc, pentru el, premieră absolută”, a descris Lae Drăghici cascadoria realizată în 15 octombrie 1995.

„A fost partea de vârf a carierei mele. A contat că a fost acasă, pentru că am simţit publicul aproape, iar asta m-a motivat”, a afirmat cascadorul după acest eveniment celebru. Lae Dreghici este cunoscut şi pentru cascadoriile din filmele româneşti „Munţi în flăcări” (1980), „Burebista” (1980), Seria „Mărgelatu” – „Drumul oaselor” (1980) „Trandafirul galben” (1982) „Colierul de turcoaze” (1986), „Martori dispăruţi” (1988) „Mircea cel Mare”. Cascadorul are şi un site personal, www.laedreghici.ro, unde pot fi văzute fotografii şi filme cu cele mai importante evenimente din viaţa acestuia.

Foto: laedreghici.ro

sursa: laedreghici.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Un sfert dintre românii care muncesc de acasă spun că starea lor emoțională s-a înrăutățit. Studiu

Publicat

Aproape jumătate dintre românii (48%) care muncesc de acasă apreciază faptul că nu mai petrec timp în trafic, însă, pe de altă parte, mai bine de un sfert dintre ei (26%) spun că starea lor emoţională s-a înrăutăţit, reiese din datele unui studiu de specialitate, publicat luni.

Conform cercetării realizate de Reveal Marketing Research, în ceea ce priveşte avantajele resimţite când vine vorba despre „work from home”, 45% dintre cei chestionaţi se bucură de programul de lucru mai flexibil, iar 42% indică drept avantaj major faptul că pot petrece mai mult timp cu familia.

Cu toate acestea, un sfert dintre români simt că nu au intimitate atunci când lucrează, iar 26% dintre ei spun că starea lor emoţională s-a înrăutăţit.

Studiul de specialitate arată că, deşi 79% dintre români, consideră că sunt la fel de eficienţi sau mai eficienţi decât atunci când lucrau de la birou, 44% dintre respondenţi au declarat că muncesc mai multe ore zilnic.

De asemenea, pentru aproape jumătate dintre respondenţi telemunca oferă confort din anumite puncte de vedere, însă 56% din totalul participanţilor la studiu au indicat faptul că nu lucrează într-un mediu potrivit, nu au un birou sau un scaun confortabil, iar 36% consideră că un monitor mai mare le-ar oferi o experienţă de muncă îmbunătăţită.

Datele cercetării de Reveal Marketing Research, realizate pentru LG Electronics în România, arată că aproape jumătate dintre români aleg să lucreze de pe canapea sau la masa din bucătărie, dar specialiştii atenţionează asupra faptului că o poziţie incorectă în faţa laptopului poate fi o povară mare pentru corpul nostru – deşi cei mai mulţi dintre noi sunt conştienţi de acest lucru, tindem să uităm atunci când lucrăm din confortul casei noastre şi cedăm tentaţiei de a lucra de pe canapea.

În plus, experţii menţionează faptul că, pentru a preîntâmpina efectele psihologice negative cât timp lucrăm de acasă, un instrument de refugiu ar fi jocurile video. În acest context, 86% dintre participanţii la studiu au afirmat că gaming-ul îi ajută să se relaxeze în această perioadă.

„Gaming-ul oferă o modalitate rapidă şi uşor accesibilă de a te conecta cu o comunitate şi de a ne exercita spiritul competitiv. Prin intermediul jocurilor online putem rămâne în legătură cu prietenii, persoanele dragi şi chiar să ne facem cunoştinţe noi – pe unu din patru respondenţi gaming-ul l-a ajutat să menţină legătura cu prietenii în perioada pandemiei” susţin specialiştii.

Studiul a fost realizat în octombrie 2020, pe un eşantion de 600 de persoane cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban mare, care lucrează parţial sau integral de acasă.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Armata, implicată în campania de vaccinare. MApN a anunțat centrele regionale în care va fi depozitat vaccinul anti-Covid

Publicat

Armata este implicată în Campania de vaccinare anti-Covid. MApN a anunțat luni, într-un comunicat de presă, centrele în care vor fi depozitate vaccinurile, după ce vor ajunge în țară.

”În cadrul şedinţei de luni, 23 noiembrie, cu tema „Campania de vaccinare anti-COVID-19, problemă de securitate naţională” desfăşurată la Palatul Cotroceni şi condusă de Preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost subliniat că Ministerul Apărării Naţionale are un rol foarte important de sprijin al efortului interinstituţional în campania de vaccinare anti-COVID-19, revenindu-i responsabilităţi de asigurare, prin structurile de specialitate, a logisticii necesare desfăşurării acestei campanii la nivel naţional.

Vezi și Agenţia Europeană pentru Medicamente a anunțat când ar putea aproba primele vaccinuri împotriva COVID

Au fost identificate centrele de depozitare în condiţii speciale a dozelor de vaccin care necesită condiţii de stocare la temperatura de -80°C, centrul principal fiind Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, iar şase spitale militare de urgenţă (de la Timişoara, Craiova, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Constanţa) au fost desemnate drept centre regionale de depozitare.

Totodată, MApN va asigura transportul dozelor de vaccin cu mijloace terestre şi aeriene, de la sosirea în ţară a acestora către centrele regionale de depozitare şi va sprijini distribuţia către centrele vaccinare din ţară şi echipele de vaccinare cu resursă umană calificată.

În urma şedinţei de coordonare, a reieşit foarte clar că succesul campaniei va depinde nemijlocit de o colaborare foarte bună şi coerentă a tuturor instituţiilor responsabile de elaborarea şi implementarea strategiei de vaccinare. De asemenea a fost subliniat, încă o dată, că partea de comunicare reprezintă aspectul foarte important care asigură îndeplinirea cu succes a misiunii pe care Ministerul Apărării Naţionale şi-a asumat-o în cadrul acestui demers naţional de o importanţă strategică pentru România”, precizează MApN în comunicat.

Klaus Iohannis a anunțat luni că strategia de vaccinare anti-Covid va fi aprobată în perioada imediat următoare, de CSAT.

Președintele a reamintit că din grupurile prioritate la vaccinare fac parte tot personalul din domeniul sănătății, cel din centre rezidențiale și medico-sociale și populația cu risc ridicat și personalul din domenii-cheie, esențiale bunei funcționări a societății.

Vezi LIVE VIDEO: Declarații Klaus Iohannis, despre campania de vaccinare anti-COVID. Precizări oficiale

Potrivit sursei citate, vaccinarea se va face etapizat, în funcție de aprobarea, producția și alocarea de vaccinuri către fiecare țară. Aceasta se va realiza la locul de muncă pentru personalul din domeniul sănătății, centre de vaccinare fixe și mobile, echipe mobile, rețeaua de medici de familie și centre drive-thru pentru celelalte categorii de populație.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Senatorii și deputații USR au decis să își dea DEMISIA din Parlament. NU vor putea beneficia de PENSII SPECIALE

Publicat

Toți senatorii și deputații USR își vor da marți demisia din Parlament, pentru a nu beneficia de pensii speciale. USR are 38 de parlamentari: 25 de deputați și 13 senatori.

Decizia a fost luată după ce inițiativa USR de eliminare a pensiilor speciale nu s-a materializat, potrivit unor surse citate de Hotnews.ro

Vezi și Pensiile vor fi recalculate în 2021: Cine sunt cei care vor avea de pierdut dacă nu îndeplinesc anumite condiții

Un parlamentar poate beneficia de pensie specială cu condiția ca mandatul acestuia să fie complet. În cazul deputaților și senatorilor USR, aceștia se află la primul mandat. Dacă mandatul nu este complet nu vor mai putea beneficia de pensia specială.

USR a avut un proiect de eliminare a pensiilor speciale care nu a trecut de parlament. La fel s-a întâmplat cu propunerea de impozitare.

Programul de guvernare prezentat de USR-PLUS prevede eliminarea pensiilor speciale și calcularea tuturor pensiilor după același sistem. „Egalitatea românilor în fața pensiei înseamnă la contribuție egală, pensie egală.

Eliminarea tuturor pensiilor speciale și recalcularea lor, în cazul categoriilor profesionale (exemplu: militari) care nu au avut contribuții, pe baza unei contribuții implicite la veniturile pe care le-au avut de la Stat.

În cazul în care unele nu se pot elimina, se va aplica impozitarea cu 90% a tuturor pensiilor speciale peste pragul de cinci pensii minime cumulate”, se arată în programul de guvernare propus de USR-PLUS.

Cât este pensia specială a unui parlamentar

Peste  750 de foști senatori și deputați sunt beneficiari de pensii speciale în valoare de peste 10 milioane de euro pe an. Pensia medie a unui parlamentar este de 5.843 de lei pe lună.

Cea mai mică pensie specială este de 2000 de lei, iar cea mai mare de 12.000 de lei. Cele 768 de pensii speciale ale parlamentarilor costă cât 3.268 de pensii medii ale românilor de rând. de menționat că pensia specială se adaugă la pensia normală pe baza contributivității pe care o obțin  în urma locurilor de muncă înafara mandatului de parlamentar.

După patru ani de mandat pensia specială este de 2.000 de lei pe lună, în vreme ce un român de rând primește, în medie, 1.373 de lei pe lună după 35 de ani de muncă.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Vânzările de autoturisme ”verzi” au crescut cu peste 15% în România. Ce modele au fost cumpărate

Publicat

masini electrice

Vânzările de maşini ecologice noi au crescut în România, în primele zece luni ale anului, cu 15,15%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2019, până la 6.385 de unităţi, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA).

La 31 octombrie 2020, ponderea autoturismelor electrice şi hibride noi în totalul pieţei auto locale ajunsese la 6,6%, peste nivelul perioadei similare din 2019, când aceasta a fost de 4,2%.

Conform datelor centralizate de APIA, în intervalul ianuarie – octombrie 2020, cele mai multe achiziţii noi au fost consemnate la categoria autoturismelor hibride, respectiv 3.950 de exemplare, în scădere cu 3,5%, comparativ cu primele zece luni din anul precedent.

De asemenea, vânzările de autoturisme electrice au înregistrat un salt de 54,4%, până la 1.780 de unităţi, în timp de modelele plug-in au consemnat 655 de exemplare, mai mult cu 119,1%, raportat la perioada de referinţă.

Statistica de specialitate relevă faptul că, în topul celor mai comercializate autoturisme 100% elecrice, conduce, la finalul primelor zece luni din an, Renault – cu 475 de unităţi, urmată de Skoda (331 unităţi), Volkswagen (274), Hyundai (191), BMW (89), smart (74), Nissan (71), Peugeot (67), Tesla (51) şi Opel (37).

În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibride vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota – cu 3.387 de unităţi, Lexus (157), Hyundai (140), Honda (127), Ford (93), Kia (30) şi Subaru (16).

În topul vânzărilor de autoturisme plug-in, pe primul loc se află, la zece luni, BMW – cu 98 de exemplare, urmată de Volvo (94), Mercedes-Benz (88), Ford (80), Mitsubishi (75), Porsche (58), Hyundai (43), Skoda (34), Toyota (19) şi Mini (18).

La nivelul lunii octombrie, în România s-au comercializat 996 de autoturisme ecologice, în creştere cu 20,43% comparativ cu luna septembrie, când se vânduseră 827 de unităţi noi, iar ponderea în total piaţă a crescut la 8%, de la 7,7%.

La începutul lunii noiembrie, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, anunţa că prin Programul „Rabla Plus” au fost rezervate peste 4.000 de maşini electrice. De asemenea, întrucât bugetul acestui program s-a epuizat cu mult înainte de finalul anului, s-a aprobat o suplimentare a acestuia de la 140 de milioane de lei la 200 de milioane de lei.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate